Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „ION IANOȘI”: CULTURĂ, ARTĂ ȘI REVOLTĂ: 100 DE ANI DE (SUPRA)REALISM ȘI LITERATURĂ ABSURDĂ KAFKIANĂ, Ediția a XI-a

Comitetul de organizare:

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”,

EDIȚIA a XI-a:

CULTURĂ, ARTĂ ȘI REVOLTĂ: 100 DE ANI DE (SUPRA)REALISM ȘI LITERATURĂ ABSURDĂ KAFKIANĂ

(Ediție specială, marcată și de aniversarea a 160 ai UB și Facultății de Filosofie)

Loading Viewer...

Loading Viewer...

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta este inspirat de două aniversări culturale de impact: 100 de ani de la publicarea Primului Manifest Suprarealist scris de A. Breton și 100 de ani de la moartea lui F. Kafka. Pe de o parte, Suprarealismul a impus un model fertil cultural pentru o revoluție estetică: dincolo de implicațiile ideologice ale mișcării, care au traversat spectrul politic de la anarhism până la stânga radicală, cultural, anul 1924 germinează una dintre cele mai valoroase mișcări artistice și care explorează profunzimile inconștientului și ale oniricului, făcând posibile creații dominate de spontaneitatea totală sub imboldul dictéului automat sau automatismului psihic pur.  De la Suprarealismul înțeles ca Supranaturalism, prin contribuțiile lui Apollinaire din 1916, până în 1924, când Breton propune dizolvarea contradicțiilor dintre vis și realitate prin organizarea unei suprarealități, această mișcare culturală și-a sedimentat resursele ideologice, sugerând nu doar trenduri culturale, dar și un mod de viață. Anul 1924 surprinde scena culturală europeană prin două grupări suprarealiste la fel de puternice, fiecare interpretând diferit genealogia mișcării, care îl revendica pe Apollinaire. Gruparea reprezentată de Yvan Goll și susținută, printre alții, de Tzara, Arnauld și Picabia se poziționa mai aproape de denunțarea suprarealismului ca supranaturalism, în vreme ce gruparea reprezentată de Breton și susținută de Ernst, Dali, Arp, Duchamp, Ray, Miró sau Éluard, insistă pe depășirea dadaismului și edificarea unei societăți moderne în care automatismul poate inspira un praxis social. Ciocnirea celor două grupări a fost un moment cheie în dezvoltarea acestei mișcări care cunoaște o ascensiune culturală în anii imediat următori, în toate domeniile culturale: artă vizuală, teatru, cinematografie, muzică.

Indirect, Suprarealismul a facilitat și gustul pentru literatura absurdă. Tot în 1924, dispariția lui Kafka marchează un impact cultural asupra unei Europe care tocmai dezmeticită după impactul Primului Război Mondial, asuma lucid și regretabil efectele birocrației accelerate, industrializării și raționalității tehnice folosite în conflictul generalizat al omului împotriva omului și scenariilor absurde care zguduiau ideologic, social și moral lumea interbelică. Literatura lui Kafka a hrănit filosofia existențialistă, biopolitica și nu numai: Camus, Sartre, Adorno, Derrida, Deleuze, Arendt și Agamben au comentat îndeaproape rolul creațiilor lui Kafka în fundamentarea unui criticism prin care alienarea, vina, responsabilitatea morală și singurătatea devin categoriile fundamentale ale unei lumi absurde, mecanizată și hiperbirocatizată prin instituții, sisteme și structuri care depersonalizează relația individului cu orice formă de realitate.

Interesați de sincronismul cultural dintre aceste două evenimente, centenarul morții lui Kafka și aniversarea a 100 de ani de la nașterea Suprarealismului, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XI-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: „Cultură, artă și revoltă: 100 de ani de „(Supra)Realism și literatură absurdă kafkiană”, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 24-25 mai 2024.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

  1. a) Suprarealismul din perspectiva filosofiei artei;
  2. b) Mutații estetice, valorice și culturale produse de avangarda suprarealistă;
  3. c) Existențialism, absurd și revoltă în arta (post)modernă;
  4. d) Categoria „absurdului” în estetica suprarealismului european;
  5. e) Sincronism și reacție culturală în secolul XX: suprarealism, literatură absurdă, existențialism;
  6. f) Receptările literaturii lui Kafka în filosofia secolului XX;
  7. g) Receptările suprarealismului în spațiul românesc.

Sesiune specială. Întrucât în 2024 aniversăm totodată 160 de ani de la înființarea Universității din București, Facultatea de Filosofie fiind instituție co-fondatoare, ne dorim ca o secțiune specială să fie dedicată moștenirii culturale a profesorului Ion Ianoși, fără a restrânge aria de analiză exclusiv la preocupările domniei sale pentru tema revoluțiilor artistice, cu precădere Suprarealismului, literaturii existențialiste sau absurde. Ion Ianoși rămâne dintre gânditorii români de mare anvergură ai comunității noastre academice, dar și ai culturii române. A scris lucrări ample și valoroase care acoperă domenii largi precum filosofia artei, estetica sau filosofia culturii. Celebre sunt lucrările sale de estetică și filosofia culturii, precum trilogia despre Sublim, monografiile despre Dostoievski, Tolstoi și Thomas Mann, sau cele dedicate culturii române, al cărui slujitor s-a declarat după o alegere personală, deși avea la îndemâna cunoștințelor sale multiple opțiuni culturale. Se adaugă lucrări dedicate esteticii filosofice kantiene sau hegeliene. Numeroase prefețe, postfețe, comentarii, articole acoperind arii cultural-artistice foarte variate, ne scot la iveală figura profesorului Ianoși ca un umanist și un cărturar. A fost șeful catedrei de estetică din Facultatea de Filosofie, catedră preluată de la Tudor Vianu, un alt nume de rezonanță al culturii române, pe care ne dorim să îl omagiem cu această ocazie. Astfel, așteptăm contribuțiile participanților și pentru această secțiune specială a conferinței noastre, „Filosofia artei și filosofia culturii în 160 de ani de existență ai Facultății de Filosofie a Universității din București. In honorem Tudor Vianu și Ion Ianoși”.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 29 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 10 mai.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 24-25 mai 2024.

Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat la dezbaterea: Ce este filosofia și care este rolul ei astăzi?

Editura Trei și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta, nr.38) vă invită joi, 23 mai, începând cu ora 19:00, la o dezbatere prilejuită de apariția în premieră a volumului „Discursul filosofic” de Michel Foucault, în traducerea lui Ciprian Mihali.
Alături de traducător vor fi Cristian Iftode și Bogdan Ghiu.
Ce este filosofia și care este rolul ei astăzi? În perioada iulie-octombrie 1966, Michel Foucault, într-un manuscris scris cu foarte multă grijă, dar pe care nu îl va publica, oferă răspunsul său la această întrebare mult dezbătută. Spre deosebire de cei care, la acea vreme, s-au străduit să dezvăluie esența filosofiei sau să-i pronunțe moartea, Foucault o înțelege. Discursul filosofic propune astfel un nou mod de a face istoria filosofiei, care o desprinde de comentariul marilor filosofi. Nietzsche ocupă însă un loc aparte pentru că inaugurează o situație în care filosofia devine o întreprindere de diagnosticare a prezentului. Ține acum de filosofie să spună, pe baza „arhivei integrale” a unei culturi, ce anume o face actuală.
„O recitire fascinantă a filosofiei, care este totodată și o invitație de a o regândi și de a o recunoaște în istoricitatea ei.”
Philosophie Magazine
„Discursul filosofic, un manuscris nepublicat de Michel Foucault (1926-1984), este o surpriză majoră. Scris într-un timp scurt, mai ales de la jumătatea lunii iulie până la începutul lui septembrie 1966, confirmă puterea de muncă excepțională a autorului, care abordează o sarcină formidabilă: să caracterizeze clar și metodic ceea ce reprezintă discursul filosofic.”

Seminar cercetare DFT „Proof-theoretic squeezing”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Antonio Piccolomini d’Aragona, cercetător la Universitatea din Siena, dar afiliat  şi Aix-Marseille Univ. si Univ. din Viena. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://sites.google.com/site/piccdarag 

Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ 

Prezentarea profesorului Piccolomini d’Aragona se intitulează „Proof-theoretic squeezing„. Iată un rezumat al acesteia, urmat de referințele bibliografice cheie:

„According to an interpretative line first put forward by [Crocco 2019], Kreisel’s notion of informal rigour [Kreisel 1967] can be understood as pointing to the importance and fruitfulness of an analysis of the dialectical interplay between a formal and an informal approach to such concepts as provability, definability, set, etc. The formal moment makes those concepts precise, but is also essentially incomplete. The precisification, however, permits one to single out principles which may be used informally to improve the formal analysis itself, thus broadening its scope towards stronger and stronger formalisations. At the same time, the informal view is informed by the structure of the formal level, i.e., by the results and notions it allows for. Kreisel’s celebrated squeezing argument, relating an informal notion of validity to suitable formal counterparts of it, as well as to existing completeness results, may be understood as a paradigmatic example of application of such a dialectical methodology.

As I have already argued elsewhere [Montesi & Piccolomini d’Aragona 2022], Prawitz’s proof-theoretic semantics, a constructivist semantics stemming from Prawitz’s own normalisation results in Gentzen’s natural deduction [Prawitz 1965, 1973], may be read along the lines of Kreisel’s informal rigour. Prawitz aims at providing a semantic generalisation of some results and properties he had obtained at the level of proof-theoretic analysis of formal systems. As led by informal principles about provability and its relation with meaning, such a generalisation naturally tends towards a class of stronger and stronger systems where the notions of derivability and provability approximate to each other.

In my talk, I will address the question whether, based on this Kreselian interpretation of proof-theoretic semantics, a “proof-theoretic squeezing argument” may be put forward, by relating informal notions of semantic provability to a hierarchy of formal systems which provide partial, albeit increasingly strong formal instances of those notions. I will end up by discussing some differences between Kreisel’s squeezing and the (tentative) proof-theoretic version of it. In particular, I will argue that most of these differences may stem from the fact that Prawitzian validity is relative, not to (set-theoretic) structures, as in Kreisel, but to underlying atomic axiomatic theories, as well as from the fact that no uniform completeness result is available (nor can it be) for Prawitz’s semantics.

References

  • G. Crocco (2019), Informal and absolute proofs: some remarks from a Gödelian perspective, in Topoi
  • G. Kreisel (1967), Informal rigour and completeness proofs, in I. Lakatos, Problems in the philosophy of mathematics
  • F. Montesi & A. Piccolomini d’Aragona (2022), Prawitz’s semantics and Walton’s argument schemes: a tentative reading and application of Kreisel’s informal rigour, in Noésis
  • D. Prawitz (1965), Natural deduction. A proof-theoretical study
  • D. Prawitz (1973), Towards a foundation of a general proof theory, in P. Suppes et al., Proceedings of the Fourth International Congress for Logic, Methodology and Philosophy of Science, Bucharest, 1971″

Conferința se va desfășura azi, marți, 21 mai, orele 16.00-18.00, în sala „Tudor Vianu” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Zilele Porților Deschise și Banchetul Filosofic la facultate, 27-31 mai 2024

În săptămâna 27-31 mai 2024, Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează Zilele Porților Deschise, dedicate elevilor și celor ce doresc să se înscrie la programe de master sau doctorat. Mai multe detalii sunt disponibile aici
Pe întregul parcurs al săptămânii, o suită de cursuri și seminare parte din oferta educațională a facultății, însă explicit dedicate celor ce doresc să asiste la ele ca posibili studenți. Aceste ore de dezbateri sunt reunite sub numele “Banchetul filosofic”, pentru a nota continuitatea cu prelegerile publice asemănătoare din anii trecuți.
Pentru săptămâna 27-31 mai, programul Banchetului este următorul:
Luni, 27 mai:

10-12, Constantin Stoenescu, Epistemologie
12-14, Veronica Lazăr, Introducere în estetică
14-16, Anda Zahiu, Filosofie socială
16-20, Emanuel Socaciu, Ethics and economics (PPE, master)

Marți, 28 mai: 

10-12, Viorel VIzureanu, Filosofie modernă
12-14, Sorin Costreie, Filosofia limbajului / Cristian Iftode, Introducere în estetică
14-16, Andrei Mărășoiu, Filosofia limbajului
16-20, Laurențiu Staicu, Fundamente și metode în consilierea filosofică (Consiliere filosofică, master) / Sorin Costreie & Andrei Mărășoiu (MACOS, master)

Miercuri, 29 mai:

12-14, Paul Gabriel Sandu, Filosofie greacă
14-16, Ruxandra Badea, Istoria ideilor politice
16-20, Dana Jalobeanu, Știință și pseudoștiințe (FGC, master) / Mihaela Constantinescu & Laura Ghinea, Etica în afaceri (EASAO, master)

Joi, 30 mai:

10-12, Laurențiu Gheorghe, Filosofia dreptului
12-14, Emanuel Socaciu, Istoria ideilor politice
14-16, Ileana Dascălu, Filosofie medievală
16-20, Oana Șerban & Veronica Lazăr, Teorii ale reprezentării (ICIF + IAFC, master)

Vineri, 31 mai:
14-16, premierea ediției a III-a a concursului de eseuri „Min(u)te de filosofie”

16-18, Alexandru Dragomir, Valorile și cunoașterea morală (Consiliere filosofică, master)
18-20, club de dezbatere alături de studenți ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Toate întâlnirile vor avea loc față în față, la sediul Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.

Pentru orice întrebări sau pentru a vă semnala intenția de a participa, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Vă așteptăm cu drag!

În intervalul 27-31 mai 2024, Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează Zilele Porţilor Deschise, la sediul său din Str. Splaiul Independenței, nr. 204.

Profesorii și studenții așteaptă cu mult drag pe toți cei dornici să participe la cursurile și seminarele facultății. Găsiți cursul care vi se potrivește aici: https://filosofie.unibuc.ro/orar/

Evenimentul include cursuri deschise la nivel licență sau master, toate disciplinele și toate programele (cu predare în limbile română sau engleză).

Amintim cu bucurie și ediția de anul acesta a Banchetului Filosofic ca parte din Zilele Porților Deschise. Înregistrări online ale Banchetelor din anii trecuți sunt disponibile aici: https://www.youtube.com/@FacultateadeFilosofie

Deși cursurile anilor terminali (anul III licență și anul II master) s-au încheiat, veți putea negreșit avea prilejul dialogului și cu studenții acestor ani la bibliotecă, în pauze, sau informal în frumoasa grădină a facultății.

Pentru orice întrebări sau pentru a vă semnala intenția de a participa, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro  

„MIN(U)TE DE FILOSOFIE” – Concurs de contribuții filosofice adresat liceenilor, ediția a III-a

Comisia de jurizare

  • Lect. dr. Andrei Mărăşoiu
  • Lect. dr. Alexandru Dragomir
  • Asist. drd. Anda Zahiu

Juriul concursul de eseuri „Min(u)te de filosofie”, aflat la ediția sa a treia, are plăcerea să anunțe următorii laureați:

  • Premiul I: Maria Lucia Bucaleț, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Caracal, „De ce nu vrem să fim Borg”
  • Premiul al II-lea: Ana Carina Nițulescu, Colegiul Național „Elena Cuza”, „Formarea eului în raport cu celălalt – dublu eu sau situarea în față”
  • Premiul al III-lea: Valeria Coțofană, Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, „Despre sine și identitate în era digitalizării”
  • Mențiune: Luca Ioan Alexandru, Liceul Teoretic Național, „Philosophy în cinematography”
  • Mențiune: Eduard Aursulesei, Colegiul Național „Emil Racoviță”, Iași, „Omul – singura ființă captivă”
  • Mențiune specială (premiul decanului): Teodor Daniel Petricioiu, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, „Ignora(n)t”

Ceremonia de premiere va avea loc în cadrul Banchetului Filosofic, vineri, 31 mai, orele 14-16, la sediul Facultății de Filosofie, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru”. Toți participanții la concurs vor primi diplome de participare, și sunt invitați la un seminar hibrid (mixt: fizic și online) în care să își poată împărtăși ideile din eseu celorlalți colegi participanți. Va exista posibilitatea conectării virtuale (via Zoom; pentru detalii, vă rugăm scrieți-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro)

Un cuvânt special de recunoștință se îndreaptă către profesorii de liceu al căror efort și dedicare au făcut posibil mentoratul tuturor participanților. Întâlnirea de premiere va explora și modalități de cooperare mai susținută în săptămânile și lunile următoare.

Vă așteptăm!

Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București lansează o nouă provocare adresată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a: concursul de contribuții filosofice „MIN(U)TE DE FILOSOFIE”. Cele mai bune 10 contribuții vor beneficia de înscriere gratuită pentru admiterea la Facultatea de Filosofie și vor fi publicate, cu acordul participanților, pe canalele de comunicare ale facultății (site, FB, YouTube). Toți liceeni înscriși în concurs vor primi diplome de participare.

Aflat în anul 2024 la cea de-a treia ediție, concursul „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” se adresează elevelor și elevilor de liceu din ani terminali din toată țara sau din diaspora interesați să urmeze cursurile Facultății de Filosofie. Aceștia pot aborda în cadrul concursului orice temă filosofică îi pasionează, de la libertatea de exprimare în social media sau autenticitate și identitate relațională, până la etica roboților sau ontologia lumilor posibile, teme aplicate sau strict teoretice, din orice ramură sau tradiție filosofică.

În evaluarea contribuțiilor vor fi urmărite abilități precum creativitatea și originalitatea, gândirea critică și analitică, argumentarea și analiza conceptuală. Sunt încurajate abordările inovatoare ale unor teme clasice, precum și aplicarea conceptelor filosofice în alte domenii ale cunoașterii (precum matematica, informatica, fizica, psihologia, economia etc.).

Contribuțiile filosofice înscrise în concurs pot fi sub forma unui:

  • Eseu scris (maxim 4000 de cuvinte)
  • Vlog/Discurs video (filmat, montat, animat) (maxim 10 minute)
  • Podcast (maxim 20 de minute)

Calendarul concursului:

  • 11 martie 2024 – 12 mai 2024: Termen nou pentru trimiterea eseurilor! 25 mai 2024: perioada de trimitere a lucrărilor prin intermediul formularului https://forms.gle/qmsoNmKNJvGXUVMn8 
  • 13 mai 2024 – 16 mai 2024:  26 mai 2024 – 27 mai 2024: perioada de jurizare   
  • 17 mai 2024:  27 mai 2024: comunicarea rezultatelor 
  • 27 mai 2024 – 31 mai 2024: decernarea premiilor, ca parte din “Banchetul filosofic”, ediția 2024

În completarea formularului de înscriere, participanții sunt invitați totodată să menționeze în  secțiunea „Gânduri de la liceu” sugestii pentru proiecte pe care și-ar dori să le inițieze Facultatea de Filosofie pentru a veni în sprijinul liceenilor pasionați de filosofie și de cunoaștere, în general.

Comisia de jurizare de anul acesta este formata din lect. Andrei Mărăşoiu (prodecan), lect. Alexandru Dragomir şi asist. Anda Zahiu. Detalii despre edițiile anterioare ale concursului „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” aici: https://filosofie.unibuc.ro/minute-de-filosofie-concurs-de-contributii-filosofice-adresat-liceenilor-editia-a-ii-a/. Informații despre admiterea la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București la: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-licenta/

Seminar cercetare DFT „Kant on duty and supererogation: a debate”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Nora Grigore, cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile aici: https://orcid.org/0000-0002-4035-5282 Conferința sa de lunea aceasta se intitulează „Kant on duty and supererogation: a debate”. Iată un rezumat al acesteia:
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.
Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.
Conferința se va desfășura luni, 20 mai, orele 16.00-18.00, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.