Download File

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta este inspirat de două aniversări culturale de impact: 100 de ani de la publicarea Primului Manifest Suprarealist scris de A. Breton și 100 de ani de la moartea lui F. Kafka. Pe de o parte, Suprarealismul a impus un model fertil cultural pentru o revoluție estetică: dincolo de implicațiile ideologice ale mișcării, care au traversat spectrul politic de la anarhism până la stânga radicală, cultural, anul 1924 germinează una dintre cele mai valoroase mișcări artistice și care explorează profunzimile inconștientului și ale oniricului, făcând posibile creații dominate de spontaneitatea totală sub imboldul dictéului automat sau automatismului psihic pur.  De la Suprarealismul înțeles ca Supranaturalism, prin contribuțiile lui Apollinaire din 1916, până în 1924, când Breton propune dizolvarea contradicțiilor dintre vis și realitate prin organizarea unei suprarealități, această mișcare culturală și-a sedimentat resursele ideologice, sugerând nu doar trenduri culturale, dar și un mod de viață. Anul 1924 surprinde scena culturală europeană prin două grupări suprarealiste la fel de puternice, fiecare interpretând diferit genealogia mișcării, care îl revendica pe Apollinaire. Gruparea reprezentată de Yvan Goll și susținută, printre alții, de Tzara, Arnauld și Picabia se poziționa mai aproape de denunțarea suprarealismului ca supranaturalism, în vreme ce gruparea reprezentată de Breton și susținută de Ernst, Dali, Arp, Duchamp, Ray, Miró sau Éluard, insistă pe depășirea dadaismului și edificarea unei societăți moderne în care automatismul poate inspira un praxis social. Ciocnirea celor două grupări a fost un moment cheie în dezvoltarea acestei mișcări care cunoaște o ascensiune culturală în anii imediat următori, în toate domeniile culturale: artă vizuală, teatru, cinematografie, muzică.

Indirect, Suprarealismul a facilitat și gustul pentru literatura absurdă. Tot în 1924, dispariția lui Kafka marchează un impact cultural asupra unei Europe care tocmai dezmeticită după impactul Primului Război Mondial, asuma lucid și regretabil efectele birocrației accelerate, industrializării și raționalității tehnice folosite în conflictul generalizat al omului împotriva omului și scenariilor absurde care zguduiau ideologic, social și moral lumea interbelică. Literatura lui Kafka a hrănit filosofia existențialistă, biopolitica și nu numai: Camus, Sartre, Adorno, Derrida, Deleuze, Arendt și Agamben au comentat îndeaproape rolul creațiilor lui Kafka în fundamentarea unui criticism prin care alienarea, vina, responsabilitatea morală și singurătatea devin categoriile fundamentale ale unei lumi absurde, mecanizată și hiperbirocatizată prin instituții, sisteme și structuri care depersonalizează relația individului cu orice formă de realitate.

Interesați de sincronismul cultural dintre aceste două evenimente, centenarul morții lui Kafka și aniversarea a 100 de ani de la nașterea Suprarealismului, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XI-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: „Cultură, artă și revoltă: 100 de ani de „(Supra)Realism și literatură absurdă kafkiană”, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 24-25 mai 2024.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

1. a) Suprarealismul din perspectiva filosofiei artei;
2. b) Mutații estetice, valorice și culturale produse de avangarda suprarealistă;
3. c) Existențialism, absurd și revoltă în arta (post)modernă;
4. d) Categoria „absurdului” în estetica suprarealismului european;
5. e) Sincronism și reacție culturală în secolul XX: suprarealism, literatură absurdă, existențialism;
6. f) Receptările literaturii lui Kafka în filosofia secolului XX;
7. g) Receptările suprarealismului în spațiul românesc.

Sesiune specială. Întrucât în 2024 aniversăm totodată 160 de ani de la înființarea Universității din București, Facultatea de Filosofie fiind instituție co-fondatoare, ne dorim ca o secțiune specială să fie dedicată moștenirii culturale a profesorului Ion Ianoși, fără a restrânge aria de analiză exclusiv la preocupările domniei sale pentru tema revoluțiilor artistice, cu precădere Suprarealismului, literaturii existențialiste sau absurde. Ion Ianoși rămâne dintre gânditorii români de mare anvergură ai comunității noastre academice, dar și ai culturii române. A scris lucrări ample și valoroase care acoperă domenii largi precum filosofia artei, estetica sau filosofia culturii. Celebre sunt lucrările sale de estetică și filosofia culturii, precum trilogia despre Sublim, monografiile despre Dostoievski, Tolstoi și Thomas Mann, sau cele dedicate culturii române, al cărui slujitor s-a declarat după o alegere personală, deși avea la îndemâna cunoștințelor sale multiple opțiuni culturale. Se adaugă lucrări dedicate esteticii filosofice kantiene sau hegeliene. Numeroase prefețe, postfețe, comentarii, articole acoperind arii cultural-artistice foarte variate, ne scot la iveală figura profesorului Ianoși ca un umanist și un cărturar. A fost șeful catedrei de estetică din Facultatea de Filosofie, catedră preluată de la Tudor Vianu, un alt nume de rezonanță al culturii române, pe care ne dorim să îl omagiem cu această ocazie. Astfel, așteptăm contribuțiile participanților și pentru această secțiune specială a conferinței noastre, „Filosofia artei și filosofia culturii în 160 de ani de existență ai Facultății de Filosofie a Universității din București. In honorem Tudor Vianu și Ion Ianoși”.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 29 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 10 mai.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 24-25 mai 2024.

Before the invention of the economy, Adam Smith was an economist. Before the birth of sociology, Adam Smith employed philosophical and political concepts to investigate the logic and regularities of a newly discovered reality: society. Before historicism, Smith examined the historicity of norms, sentiments, values, and forms of reproduction of life. Before Marxism or historical materialism, Smith fused history with economic explanations in order to make sense of the variety of arrangements in human societies.

Decades before any formal and epistemic division of the fields of knowledge into various academic disciplines mutually delineated – sociology, anthropology, history, linguistics, and so forth –, Adam Smith was addressing questions and formulating hypotheses nurtured by philosophy of history, moral philosophy, ethnography, social thought, politics, law, fiscality, international relations, aesthetics, rhetoric and literary theory. At the dawn of capitalism, Smith celebrated the possibilities of commercial society while nonetheless warily scrutinizing its alienating potential.

One of the most quoted and misquoted writers, Smith is enduringly reevaluated and reappropriated by scholars and influencers, contextually or creatively.

The conference invites philosophers, historians, economists, literary scholars, sociologists, political scientists, and not only, to revisit Smith’s writings and confront them with their posterity.

Some of the possible themes and problems to be addressed could include the following:

• Adam Smith the thinker in the philosophical and historical context of his time
• Adam Smith’s philosophical economics: influences, configurations, and reconfigurations
• ‘The Adam Smith Problem’
• Smith and the Scottish Enlightenment
• The relationship between 20^th century liberalism and Adam Smith
• The relationship between Marxism and Adam Smith
• Commerce, debt, and international relations
• Colonialism in Adam Smith’s writings
• Development, ecology and Adam Smith
• History and the stadial theory of development
• Adam Smith’s moral philosophy in the context of British moral philosophy
• Recent interpretations of Adam Smith’s moral philosophy
• Aesthetics, rhetoric, and literary criticism in Adam Smith’s work
• Adam Smith’s views on education and its role in modern society.

Conveners: Veronica Lazăr, Ștefan-Sebastian Maftei, Ionuț Văduva.

Languages: English and Romanian

The conference will be hosted by the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest (Splaiul Independenței 204) and will be held in a hybrid format, both in person and online, via Zoom.

Please submit a one-page abstract by 1 May 2023 to adam.smith.filosbuc.2024@gmail.com The allotted time for each presentation is 25 to 30 minutes.

Înainte de inventarea economiei, Adam Smith era economist. Înainte de nașterea sociologiei, Adam Smith mobiliza concepte filosofice și politice pentru a investiga logica și regularitățile de funcționare ale unei realități nou descoperite: societatea. Înainte de istoricism, Smith examina istoricitatea normelor, sentimentelor, valorilor și formelor de reproducere a vieții. Înainte de marxism ori materialismul istoric, Smith alia istoria cu explicațiile economiste ale organizărilor contingente ale societăților omenești.

Cu decenii întregi înainte de separarea formală și epistemică a câmpurilor de cunoaștere în discipline universitare delimitate reciproc – sociologie, antropologie, istorie, lingvistică și așa mai departe –, Adam Smith punea întrebări și formula ipoteze care angajau simultan și întrețeseau problematici din spectrul filosofiei istoriei, filosofiei morale, antropologiei filosofice, gândirii sociale, politicii, dreptului, fiscalității, relațiilor internaționale, esteticii, retoricii sau teoriei literaturii. La începuturile capitalismului, Smith celebra posibilitățile societății comerțului și totodată îi scruta cu îngrijorare pericolele și potențialul alienant.

Unul din cei mai invocați, mai citați și mai răstălmăciți dintre autorii moderni, Smith este reevaluat permanent de cercetători, dar și de ideologi și de oameni ai praxisului, critic și contextual sau, retroactiv, din perspectiva posterității și a teoriilor pe care le-a influențat sau care s-­­­au revendicat de la el.

Simpozionul de față invită filosofi, istorici, economiști, oameni de litere, sociologi și nu numai să recitească scrierile lui Adam Smith și să le confrunte cu posteritatea lor.

Câteva dintre temele și problematicile de abordare posibile:

• Gânditorul Adam Smith în contextul filosofic și istoric al epocii sale
• Filosofia economică a lui Adam Smith: influențe, configurări și reconfigurări
• „Problema Adam Smith”
• Smith și Iluminismul scoțian
• Relația dintre liberalism și Adam Smith
• Relația dintre marxism și opera lui Adam Smith
• Comerț, datorie și relații internaționale
• Colonialismul în scrierile lui Adam Smith
• Dezvoltare, ecologie și gândirea lui Smith
• Teoria stadială a dezvoltării istorice
• Filosofia morală a lui Adam Smith în contextul filosofiei morale britanice
• Noi lecturi asupra temelor filosofiei morale a lui Adam Smith
• Estetică, retorică și critică literară în opera lui Adam Smith
• Educația în concepția lui Adam Smith și rolul acesteia în societatea modernă.

Organizatori: Veronica Lazăr, Ștefan-Sebastian Maftei, Ionuț Văduva

Instituții partenere: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Conferința va avea loc în limbile română și engleză, în format fizic, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței 204). Un panel în limba engleză va fi organizat online.

Propunerile de maximum o pagină pot fi trimite până la data de 01 mai 2024 la adresa adam.smith.filosbuc.2024@gmail.com. Timpul alocat fiecărei prezentări este de 25-30 de minute.

În urma prezentărilor, invităm participanții să redacteze un text în limba engleză pentru un număr special de revistă.