Acest atelier este dedicat provocărilor structurale contemporane în filosofia politică. Există un accent special pus pe situațiile și situările diferite ale comunităților fragile, în întreaga lor varietate.

Evenimentul va avea loc în amfiteatrul “Constantin Rădulescu-Motru”, etaj 1, de la Facultatea de Filosofie a UB. Adresa este Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Programul evenimentului este următorul:

• 13.55 deschiderea evenimentului (Andrei Mărășoiu, Centrul de Logică, Filosofie și Istorie a Științei, CELFIS, Facultatea de Filosofie, UB)
• 14.00 “Filosofia dizabilității și granițele dreptății” / “Philosophy of disability and the frontiers of justice”, online via Zoom, Elena Costea (Philosophy Department, University of Tennessee-Knoxville)
• 14.30 “Rromii – o identitate stigmatizată istoric: cauze, consecințe, justiție tranzițională prin politici remediale” / “Rroma – a historically stigmatized identity: causes, consequences, transitional justice via remedial policies”, Delia Grigore (Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza”; Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, UB)
• 15.00 “Realismul obstacolelor sociale în domeniul sănătății mentale”, Alexandra Ciubotaru (medic rezident, Spitalul “Alexandru Obregia”)
• 15.30 “Carol Gilligan despre progresul moral” / “Carol Gilligan on moral progress”, Nora Grigore (Institutul de Filosofie și Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Romȃne; Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”)
• 16.00 “Ordinea democratică și provocările metafizicii” / “Democratic order and its metaphysical challenges”, Laurențiu Gheorghe (Centrul de Studiere a Raționalității Credințelor, CSRC, Facultatea de Filosofie, UB)
• 16.30 “Comunitățile epistemice simbiotice (umane și artificiale) și comunitățile vulnerabile epistemic” / “(Human-AI) symbiotic epistemic communities and vulnerable epistemic communities”, Mircea Toboșaru (Departamentul de Formare pentru Carieră Didactică și Științe Socio-umane, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București)
• 17.00 “Climate reparations: How should we address historical responsibility and the burden of vulnerability în African communities?”, Micah Thomas (Department of Philosophy, University of Calabar, Nigeria)
• 17.30 remarce de încheiere, masă rotundă

Atelierul vine în continuarea evenimentului similar de anul trecut:            https://filosofie.unibuc.ro/atelierul-provocari-structurale-contemporane-in-filosofia-politica-15-septembrie-2023/  Vă așteptăm!

Stările generale ale Filosofiei este un proiect inițiat de profesori de la departamentele de filosofie din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, cu scopul de a reuni profesori de filosofie din toate centrele universitare din țară pentru o întâlnire periodică axată pe dezbateri, prelegeri, bune practici și agende de lucru. Scopul proiectului de lungă durată este să susțină promovarea cunoașterii filosofice și a educației filosofice la nivelul societății. Totodată, iniţiativa are în vedere crearea unei platforme reale de interacțiune între profesorii de filosofie şi logică din mediul universitar și cei din mediul preuniversitar, un cadru deschis tuturor studenților şi absolvenţilor de la facultățile de profil din România.

După prima ediţie, organizată în primăvara anului 2023 de Departamentul de Filosofie de la Universitatea Babeş-Bolyai, ediţia a doua este organizată și găzduită de Facultatea de Filosofie a Universității din București, în perioada 8-10 octombrie 2024. Evenimentul este plasat sub egida celebrării a 160 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, ca şi a 330 de ani de învăţământ filosofic superior la Bucureşti. Facultatea de Filosofie este facultate fondatoare a Universității din București, iar ediția specială a proiectului Stările generale ale Filosofiei din acest an coincide cu celebrarea a 160 de ani de când Universitatea din ❤️ Bucureștiului  animă o tradiție academică marcată de inovație și creativitate, într-un spațiu al incluziunii și diversității.

Obiectivul principal al acestei serii de întâlniri rămâne acela de a realiza o dezbatere națională periodică vizând situația filosofiei în România – înțeleasă ca profesie, ca domeniu de studiu și de cercetare, ca materie de reflecție și ca instrument de înțelegere a crizelor și devenirilor lumii actuale. Participanții vor discuta despre valoarea cercetării în filosofie, dar și despre ce anume se predă din domeniul filosofiei în școlile românești, despre poziția mereu fragilă a Filosofiei şi Logicii printre disciplinele școlare și cele academice, cât și despre rolul filosofului în spaţiul public. Alte teme importante de discuţie vor fi popularizarea mediatică a filosofiei pe platforme digitale și rețele sociale, importanța gândirii critice și nevoia de a cultiva dialogul rațional și argumentat în societate. Evenimentul include şi o adunare având ca miză reorganizarea Societăţii Române de Filosofie.

Proiectul Stările generale ale Filosofiei urmează formatul meselor rotunde tematice, însoțite de dezbateri critice și dialog creativ. Deschiderea celei de-a doua ediții e marcată printr-o masă rotundă dedicată „Viitorului Filosofiei în Universitate”, cu participarea Prof. Univ. Dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti; Prof. Univ. Dr. Daniel David, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române şi preşedinte general CNATDCU.

Moderatorul acestei dezbateri este Conf. Univ. Dr. Constantin Vică, prorector al Universității din București, iar tematica dialogului este inspirată de cadrul mai larg al evaluării crizei științelor umaniste și relevanței disciplinelor socio-umane în spațiul public.

Tot în data de 8 noiembrie, va avea loc o masă rotundă tematică menită să reunească, la București, academicieni ai secției de Filosofie din întreaga țară. Acad. Mircea Flonta, Acad. Gheorghe Vlăduțescu, Acad. Ilie Pârvu, Acad. Mircea Dumitru, Prof. Univ. Dr. Ștefan Afloroaei, membru corespondent al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban, membru corespondent al Academiei Române, care dezbat împreună despre „Condiţia filosofiei: presiuni, provocări, perspective”.

A doua parte a zilei de 8 noiembrie este rezervată dialogului privind statutul disciplinelor din aria științelor socio-umane, în mod particular al Filosofiei, în urma proceselor intense de restructurare curriculară. „Filosofia, o victimă a reformelor educaționale? Viitorul Filosofiei şi Logicii în educația preuniversitară.

Dezbatere cu profesorii din mediul preuniversitar”, masa rotundă moderată de Prof. Univ. Dr. Cristian Iftode, este un prilej ideal de dialog critic și constructiv pentru profesorii de Filosofie din mediul preuniversitar, care, de altfel, desfășoară și Ziua Metodică în aceeași zi.

Ziua de 9 noiembrie continuă cu două paneluri tematice, „Filosofia, între predare şi cercetare: aspecte scientometrice şi standarde valorice pentru evaluarea performanței în domeniu”, moderat de Conf. Univ. Dr. Emilian Mihailov, și „Filosofia în spaţiul public: promovarea disciplinei şi reconsolidarea statutului. Raportul UNESCO Filosofia, o școală a libertății”, moderat de Lect. Univ. Dr. Oana Șerban.

Primul panel vizează aspecte sensibile pentru creșterea performanței științifice în mediul universitar: finanțarea cercetării, presiunea criteriilor scientometrice, relația dintre cantitatea și calitatea livrabilelor în cercetările din aria științelor umaniste, dar și aspecte legate de recrutarea capitalului uman și creșterea cooperării instituționale dintre universitățile românești și cele din străinătate.

În ceea ce privește analiza raportului UNESCO privind recunoașterea Filosofiei ca disciplină prin care poate fi asigurată educația pentru viață, trebuie precizat că această masă rotundă vine în continuarea conferinței internaționale cu aceeaşi temă, organizată în luna septembrie, prin care Facultatea de Filosofie a Universității din București a celebrat aniversarea a 25 de ani de la înființarea Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă.

Programul simpozionului este întregit de dezbateri studențești derulate de-a lungul celor trei zile, dar și de un eveniment de anvergură culturală: o ediție specială din „Scena gândirii – Conferințele Operei Naționale București”, avându-l ca invitat pe academicianul Mircea Flonta. Conferinţa domniei sale, „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”, va avea loc în seara zilei de 8 noiembrie, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72), şi va fi urmată de un dialog cu coordonatorul seriei, Lect. univ. dr. Daniel Nica.

Parteneri media în organizarea ediției de anul acesta sunt: Radio România Cultural, Aleph News, Q Magazine.

Vineri, 8 noiembrie 2024, prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, va deschide noua serie a „Conferințelor Operei Naționale București”, cu o prelegere intitulată „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:30, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72).

„Ce înseamnă, de fapt, ideea de progres?”, „Care sunt limitele și contradicțiile sale?”, „Se află umanitatea pe cale sigură spre o lume mai bună sau un riscă să intre într-un joc periculos în care pot fi alterate unele valori fundamentale?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările la care filosoful Mircea Flonta invită publicul să reflecteze în prelegerea sa despre progres, beneficiile sale și prețul pe care îl plătim, odată cu avansul tehnologic și social.

Conferința va fi urmată de un dialog moderat de gazda evenimentului, lect. univ. dr. Daniel Nica, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și coordonatorul programului de conferințe al Operei. Prelegerea va fi completată de mai multe momente artistice, susținute de artiștii ONB.

„De-a lungul istoriei, progresul a fost asociat, în mod tradițional, cu îmbunătățirea condițiilor de viață, cu dezvoltarea științei și tehnologiei, precum și cu extinderea libertăților individuale. Cu toate acestea, în lumea contemporană, vocile critice asupra acestui concept au devenit tot mai prezente. Nivelul indiscutabil de progres pare să vină la pachet cu un preț: alienare, distrugerea mediului, degradarea anumitor legături importante dintre oameni, creșterea inegalităților sau scăderea interesului pentru artă, cultură și spiritualitate. Este acesta un preț prea mare sau e doar un cost minor și inevitabil?

Progresul tehnologic ne aduce mai aproape unii de alții, dar uneori ne și desparte. Comunicăm instant, dar nu întotdeauna suntem pregătiți pentru dialog. Avem acces la un fond nemaiîntâlnit de cunoaștere, dar ne pierdem în oceanul de informații superficiale. În ce fel afectează aceste transformări felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți? Oare progresul moral ține pasul cu cel tehnologic sau rămânem în urmă în ceea ce privește esențialul?

Aceasta nu este o dezbatere nouă, dar e mai relevantă ca oricând. Tocmai de aceea, acad. Mircea Flonta ne va provoca la un dialog care să exploreze nu doar foloasele pe care ni le aduce progresul, ci și pierderile și riscurile – mai mici sau mai mari – pe care uneori le trecem cu vederea.

Despre ce fel de viitor vorbim, de fapt? Este acesta un viitor în care confortul sporit va înlocui valorile fundamentale? Este progresul adevăratul motor al fericirii colective, sau doar o iluzie care ascunde vulnerabilități majore ale condiției umane?”, se arată în anunțul conferinței.

Prelegerea „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul” va fi difuzată în direct la TVR Cultural. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Noua serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfășura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România.