Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București, 12–13 martie 2027, Facultatea de Filosofie, UB

Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București

12–13 martie 2027

În perioada 12–13 martie 2027, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie a Universității din București organizează Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“. În cadrul evenimentului, doctoranzii de la școlile doctorale ale Universității din București, precum și de la școlile doctorale ale universităților din țară sunt chemați să-și prezinte cercetările desfășurate în cadrul stagiului doctoral, într-un viu dialog prilejuit de tema generală lansată în dezbatere. Școala Doctorală de Filosofie a UB reia astfel buna tradiție a organizării unor colocvii ce pot revitaliza dezbaterile academice și încuraja colaborarea între doctoranzii din diverse domenii, sub egida unui eveniment interdisciplinar, dar cu un nucleu de reflecție filosofică ce permite deschiderea către contribuții din toate științele umaniste și sociale, precum și din științele exacte.

Așezată în jurul întrebării privitoare la condiția viului și la diversitatea formelor sale de manifestare, ediția a II-a a Colocviului Național al Doctoranzilor propune, la întâlnirea dintre filosofie, științele vieții, antropologie, sociologie, teologie, medicină, ecologie, inteligență artificială, științele cognitive și alte domenii de cercetare, o interogație despre ce înseamnă a trăi, a fi viu, a exista ca ființă vie.

Ce sau cine pune viața în mișcare? Unde începe și unde se sfârșește viața? Putem vorbi despre o esență a vieții, sau mai degrabă despre pluralitatea ireductibilă a formelor sale? Ce sau cine împuternicește și sporește ori, dimpotrivă, vulnerabilizează și distruge viul vieții? Ce anume distinge viul de non-viu și în ce măsură se mai susține distincția aceasta astăzi, în epoca acceleratei și imprevizibilei proliferări a inteligenței artificiale/superinteligenței? Poate fi viul (de)construit? Ne locuim, doar, viața, sau ne-o creăm? Care este, pentru viu, granița dintre viețuire și supraviețuire? Este viul o categorie stabilă, sau o realitate cu o configurație aflată într-o continuă devenire? Este viața un proces, o formă de organizare a materiei care implică o experiență a continuității, sau un mod de a fi în lume ce presupune perpetuă reinterpretare? Cum se constituie raportul dintre viață și moarte, dintre organism viu și mediu, dintre individualitate și interdependență? În ce măsură experiența umană a vieții poate constitui un reper pentru înțelegerea altor forme de existență? Toate acestea sunt întrebări deschise la care vă propunem să reflectăm împreună.

Dacă ediția I a Colocviului Național al Doctoranzilor, Inter homines esse, a avut drept punct de plecare gândurile Hannei Arendt din Condiția umană despre condiția omului ca ființă care există împreună cu ceilalți, pentru ediția a II-a întrebarea „Ce înseamnă a fi viu?“ este nucleul conceptual, iar punctul de pornire pentru reflecție îl constituie tematizările privitoare la condiția viului și la existența noastră ca ființe vii într-o lume vie ale unor gânditori moderni precum Martin Heidegger (Ființă și timp, 1927, Conceptele fundamentale ale metazicii. Lume. Finitudine. Singurătate, 1929-1930), Jans Jonas (Fenomenul vieții, 1966), Henri Bergson (Evoluția creatoare, 1907), Moritz Schlick (Despre sensul vieții, 1927), Jan Patočka (Lumea naturală ca problemă filosofică, 1936), Emmanuel Lévinas (Totalitate și infinit, 1961) sau Michel Henry (Eu sunt Adevărul. Pentru o filosofie a creștinismului, 1996).

Dincolo de evidența aparentă a faptului de a fi viu, viața și viul rămân una dintre cele mai complexe probleme ale reflecției umane. Deși constituie fundamentul experienței noastre, acestea se sustrag unei definiții ultime, dezvăluindu-se într-o multitudine de forme, procese, relații și posibilități. Viul nu este doar obiectul de studiu al biologiei, ci și o problemă ontologică, epistemologică, etică, politică și existențială.

În contextul actual marcat de transformări științifice și (bio)tehnologice accelerate, de reconfigurări ale raportului dintre om și natură, de crize ecologice și de apariția unor noi forme de interacțiune între natural și artificial, întrebarea asupra viului dobândește o relevanță aparte.

 

Direcții tematice orientative

Propunerile de prezentări pot aborda, fără a se limita la, următoarele direcții:

– Ontologia viului: ființă, devenire, proces, organizare și autopoieză; raportul dintre viață și existență; distincția dintre viu și non-viu, statutul ontologic al organismelor și al proceselor vii, delimitarea lor de non-viu și pluralitatea formelor de existență; identitate și alteritate.

– Viață și moarte, împuternicire și vulnerabilitate (Empowerment and Vulnerability): finitudine și mortalitate vs. continuitate, viețuire, supraviețuire și forme ale (dis)continuității vieții; putere (potentia și potestas, putere creatoare vs. putere coercitivă); vulnerabilitate și reziliență (fragilitate vs. capacitare); autonomie și dependență (independență vs. interdependență); grijă și precaritate (protecție vs. marginalizare); sănătate și patologie; distrugere și (re)generare; condiția existenței, experiența trăirii, biografie, efemeritate și memorie.

– Viața trupului–viața psihicului–viața spiritului: viața umană și non-umană; umanizare și dezumanizare; corpul viu, corp-obiect și corp-trăit (materialitate vs. subiectivitate); minte și creier (conștiință vs. substraturi materiale); imanență și transcendență (biologic vs. spiritual); conștiința întrupată, afectivitatea, percepția și experiența subiectivă ale vieții; sens, sacralitate, creație, transcendență și raportul dintre viață și spirit; viața ca „iubire de viață“ (E. Lévinas); precedența Vieții asupra viului (M. Henry).

– Viul și tehnologia: inteligență artificială/superinteligență, viață artificială, biotehnologii, transumanism și limitele naturalului vs. limitele artificialului.

– Viață, natură și mediu: ecologie, biodiversitate, responsabilitate față de lumea vie; animalitate, vegetalitate, forme de inteligență non-umană.

– Etica viului: statut moral, drepturi, grijă, responsabilitate și limitele intervenției asupra vieții.

– Politica vieții: biopolitică, bioetică, (auto)guvernarea corpului.

– Viață și cunoaștere: posibilitățile și limitele definirii, clasificării și explicării științifice a (viului) vieții.

– Creativitatea ca expresie a viului: impulsul creator și afirmarea vieții; creativitate, spontaneitate și devenire; raportul dintre creație și existență; creația artistică drept expresie și interpretare a vieții; estetica existenței și arta de a trăi; creativitatea în viața cotidiană și posibilitatea modelării propriei existențe.

Pentru înscriere, doctoranzii cu interes de cercetare în tematica menționată sunt rugați să trimită, până la data de 10.01.2027, la adresa colocviudoctoranzi2026@gmail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română sau în limba engleză (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română sau în limba engleză) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 24.01.2027. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact. Organizatorii nu percep taxă de participare și explorează, la momentul actual, eventuale soluții pentru decontarea cheltuielilor de transport și cazare pentru doctoranzii selectați din alte centre universitare din țară, precum și pentru publicarea, într-un volum de acte ale colocviului, la Editura Universității din București (acreditată CNCS, cat. A), a versiunilor finale ale prezentărilor selectate. Pentru orice lămuriri suplimentare, cei interesați pot solicita informații la adresa de e-mail colocviudoctoranzi2026@gmail.com (drd. Georgeta-Anca Ionescu împreună cu comitetul de organizare).

National Doctoral Colloquium “Vivere: On the Living and the Meanings of Life”
Organized by the Doctoral School of Philosophy, University of Bucharest
March 12–13, 2027 – Faculty of Philosophy, University of Bucharest

The Doctoral School of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce the organization of the National Doctoral Colloquium “Vivere: On the Living and the Meanings of Life”, to be held on March 12–13, 2027.

This event invites doctoral candidates from the University of Bucharest as well as from other doctoral schools across the country to present and discuss their ongoing research in an open dialogue inspired by the colloquium’s general theme. Through this initiative, the Doctoral School of Philosophy continues its longstanding tradition of fostering academic debate and encouraging collaboration among doctoral students from various disciplines, under the aegis of an interdisciplinary event whose philosophical core opens itself to contributions from all areas of the humanities, social sciences, and the natural and exact sciences.

Addressing the issue of living and the diversity of its many forms through which it manifests, The second edition of the National Doctoral Colloquium proposes, at the crossroads between philosophy, the natural sciences, anthropology, sociology, theology, medicine, ecology, artificial intelligence, cognitive sciences and other research areas, an interrogation about what it means to live, be alive, exist as a living being.

Who or what sets life in motion? Where does life begin and end? Is it possible to speak of an essence of life, or rather the irreducible plurality of its forms? Who or what empowers and expands or, otherwise, makes vulnerable and destroys the living of life? What exactly distinguishes the living from the non-living and to what extent is this distinction still available today, in the time of acceleration and unpredictable proliferation of artificial intelligence / superintelligence? Can the living be (de)constructed? Do we only live our life, or do we create it? What means to be alive, and what is the aliveness? What constitutes, for the alive, the threshold between mere survival and genuine living? Is the living a stable category, or a reality with a structure of continuous becoming? Is life a process, a form of organizing matter which implies an experience of continuity, or a way of being in the world which supposes perpetual reinterpretation? How is the relation between life and death constituted, between living organism and environment, between individuality and interdependence? To what degree can the human experience of life constitute a point of understanding other forms of existence? All of these are open questions that we aim to explore together.

If the first edition of the National Doctoral Colloquium, “Inter homines esse”, had its starting point in Hannah Arendt’s thoughts from The Human Condition about the condition of man as a being that exists among others, for the second edition the issue of “What does it mean to be alive?” is the conceptual nucleus. The starting point for reflection is constituted by the approaches regarding the condition of being alive, aliveness, and life in the world of modern thinkers like Martin Heidegger (Being and Time, 1927, The Fundamental Concepts of Metaphysics: World, Finitude, Solitude, 1929-190), Jans Jonas (The Phenomenon of Life, 1966), Henri Bergson (Creative Evolution, 1907), Moritz Schlick (On the Meaning of Life, 1927), Jan Patočka (The Natural World as a Philosophical Problem, 1936), Emmanuel Lévinas (Totality and Infinity, 1961) or Michel Henry (I am the Truth: Toward a Philosophy of Christianity, 1996).

Beyond the apparent self-evidence of being alive, life and the living remain among the most complex problems of human reflection. Although they constitute the foundation of our experience, they elude any exhausting and final definition, revealing themselves instead through a multitude of forms, processes, relations and possibilities. The alive and living is not merely an object of biological inquiry, but also an ontological, epistemological, ethical, political and existential issue.

In the current context—marked by acceleated scientific and (bio)technological transformations, reconfigurations of the human–nature relationship, ecological crises, and emerging modes of interaction between the natural and the artificial—the question of the living acquires renewed urgency.

Directions for indicative themes

Participation submissions can address, without being limited to, the following directions:

– The ontology of living: being, becoming, process, organizing and autopoiesis; the relation between life and existence; the distinction between living and non-living, the ontological status of living organisms and processes, the boundary between them and non-living and the plurality of the forms of existence; identity and alterity.

– Life and death, empowerment and vulnerability: finitude and mortality vs. continuity, living, surviving and (dis)continuous forms of life; power (potentia and potestas, generative power vs. coercitive power); vulnerability and resilience (fragility vs. empowerment); autonomy and dependence (independence vs. interdependence); concern and precarity (protection vs. marginalisation); health and pathology; destruction and (re)generation; the condition of existence, the experience of living, biography, impermanence and memory.

– Life of the body—life of the psyche—life of the spirit: human and non-human life; humanization and dehumanization; living-body, body-object and lived-body (materiality vs. subjectivity); mind and brain (consciousness vs. material substrata); immanence and transcendence (biological vs. spiritual); embodied consciousness, affectivity, perception and subjective experience of life; sense, sacredness, creation, transcendence and the relation between life and spirit; life as “love of life” (E. Lévinas); the precedence of Life over the living (M. Henry).

– The alive and technology: artificial intelligence / superintelligence, artificial life, biotechnologies, transhumanism and the limits of the natural vs. the limits of the artificial.

– Life, nature and environment: ecology, biodiversity, responsability towards the living world; animality, vegetality, forms of non-human intelligence

– Ethics of living: moral status, rights, concern, responsability and the limits of intervention on life

– Politics of living: biopolitics, bioethics, the (auto)governing of the body

– Life and knowledge: the possibilities and limits of scientifically defining, classifying and explaining of life.

– Creativity as expression of living: the creative impulse and the affirmation of life; creativity, spontaneity and becoming; the relation between creation and existence; artistic creation as expression and interpretation of life; the aesthetics of existence and the art of living; creativity in daily life and the possibility of shaping one’s own existence

– Viul și tehnologia: inteligență artificială/superinteligență, viață artificială, biotehnologii, transumanism și limitele naturalului vs. limitele artificialului.

– Viață, natură și mediu: ecologie, biodiversitate, responsabilitate față de lumea vie; animalitate, vegetalitate, forme de inteligență non-umană.

– Etica viului: statut moral, drepturi, grijă, responsabilitate și limitele intervenției asupra vieții.

– Politica vieții: biopolitică, bioetică, (auto)guvernarea corpului.

– Viață și cunoaștere: posibilitățile și limitele definirii, clasificării și explicării științifice a (viului) vieții.

– Creativitatea ca expresie a viului: impulsul creator și afirmarea vieții; creativitate, spontaneitate și devenire; raportul dintre creație și existență; creația artistică drept expresie și interpretare a vieții; estetica existenței și arta de a trăi; creativitatea în viața cotidiană și posibilitatea modelării propriei existențe.

 

Submission Guidelines

Doctoral students interested in participating are invited to submit by January 10, 2026, to colocviudoctoranzi2026@gmail.com, a Word document including the following information:

  • Name and surname; contact email
  • University affiliation
  • Title of the presentation; five keywords
  • Abstract (300–500 words, in Romanian or English; Times New Roman 12 pt, 1.5 spacing, justified alignment)
  • Short biographical note (name, date of birth, institutional affiliation, year of study, research field, PhD supervisor, and other biobibliographical details as preferred).

Each presentation (in Romanian or English) should last 15–20 minutes, followed by 5 minutes of Q&A.

Notification of acceptance will be sent by January 24, 2027. A detailed program and updated information about the event will be communicated to selected participants via email.

Participation in the colloquium is free of charge. The organizers are currently exploring possible solutions for covering travel and accommodation expenses for selected doctoral students from other Romanian universities, as well as for the publication of selected papers in a volume of proceedings to be issued by the University of Bucharest Press (CNCS-accredited, Category A).

For additional information, please contact colocviudoctoranzi2026@gmail.com (PhD candidate Georgeta-Anca Ionescu together with the organizing committee).

Colegul nostru, acad. Mircea Dumitru, invitat să susțină o conferință la China University of Political Science and Law, în Beijing, pe tema „Can a Large Language Model (LLM) Be Conscious? A Philosophical Approach to AI”

Colegul nostru, acad. Mircea Dumitru, invitat să susțină o conferință la China University of Political Science and Law, în Beijing, pe tema „Can a Large Language Model (LLM) Be Conscious? A Philosophical Approach to AI”

Colegul nostru, acad. Mircea Dumitru, a fost invitat să susțină, pe 16 noiembrie 2026, conferința „Can an LLM Be Conscious? A Philosophical Approach to AI”, la China University of Political Science and Law, în Beijing.

Tema conferinței pune în discuție posibilitatea atribuirii conștiinței modelelor lingvistice de mari dimensiuni, aducând în prim-plan contribuția filosofiei la înțelegerea inteligenței artificiale și a raportului dintre limbaj, gândire și conștiință.

Evenimentul a fost programat în campusul Haidian, cu moderarea prof. Xu Xinyan, cadru didactic al Școlii de Limbi Străine din cadrul universității gazdă și co-director al Institutului Confucius de la Universitatea din București.

Anunțul conferinței

Mircea Eliade, readus în dialogul cultural româno-albanez prin traducerea romanului „Tinerețe fără tinerețe”

Mircea Eliade, readus în dialogul cultural româno-albanez prin traducerea romanului „Tinerețe fără tinerețe”

16 noiembrie 2026, ora 16:30, la sediul Ambasadei României în Republica Albania

Romanul Tinerețe fără tinerețe, semnat de Mircea Eliade, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai culturii și gândirii românești, va fi prezentat publicului albanez în cadrul unui eveniment organizat la 16 noiembrie 2026, ora 16:30, la sediul Ambasadei României în Republica Albania, în colaborare cu Tricolor Albania și sub patronajul personal al Excelenței Sale, domnul Octavian Șerban, Ambasadorul României în Albania. Volumul, publicat în limba albaneză de Editura ALBAS în 2023, a fost tradus de Gersa Rrudha, doctorandă în Filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul propune nu doar întâlnirea publicului albanez cu o operă reprezentativă a literaturii române, ci și o legătură simbolică între două generații unite de aceeași instituție academică. Mircea Eliade și-a format parcursul intelectual la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, iar astăzi, la aceeași universitate, Gersa Rrudha își desfășoară cercetarea doctorală în domeniul filosofiei. Prin această traducere, legătura cu spațiul cultural românesc capătă o nouă dimensiune, contribuind la apropierea literară și intelectuală dintre România și Albania.

Promovarea va reuni reprezentanți ai mediului diplomatic, academic și editorial și va include discuții despre opera lui Mircea Eliade, semnificațiile romanului și provocările traducerii literare. Evenimentul se va desfășura în limba albaneză și va oferi publicului ocazia de a descoperi atât universul literar al autorului, cât și experiența transpunerii sale într-o altă limbă și cultură.
Gersa Rrudha este traducătoare, filologă și cercetătoare albaneză, în prezent doctorandă în Filosofie la Universitatea din București, România.

Activitatea sa literară și de traducere este dedicată promovării literaturii române în spațiul cultural albanez. Printre traducerile sale din limba română în limba albaneză se numără Tinerețe fără tinerețe de Mircea Eliade, De două mii de aniși Accidentul de Mihail Sebastian, precum și Nostalgia de Mircea Cărtărescu.

În paralel cu activitatea de traducătoare, desfășoară cercetări asupra patrimoniului istoric și literar și asupra relațiilor culturale albanezo-române. Printre contribuțiile sale se remarcă studiul „Dora D’Istria: între Orient și Occident”, precum și cercetările dedicate patrimoniului aromân și corespondenței Dorei d’Istria cu Jeronim de Rada și Dhimitër Kamarda.

Având origini aromâne, Gersa Rrudha și-a transformat legătura cu această moștenire culturală într-un angajament intelectual și profesional, contribuind la promovarea patrimoniului aromân și la consolidarea dialogului cultural dintre Albania și România.

De asemenea, este manager al Asociației „Prețuiește Timpul” din București și redactor-șef al revistei National Magazine(Tricolor.al), implicându-se activ în proiecte culturale, editoriale și de promovare a dialogului intercultural.

Prin activitatea sa de traducere, cercetare filologică, studiu academic și implicare editorială, urmărește să construiască punți literare, culturale și științifice între spațiile român și albanez.

O nouă conferință DFT-CELFIS la Filosofie: Cătălin Teoharie & Nansi Lungu, 17 noiembrie 2026

Cea de-a treia prezentare din anul universitar 2026-27 din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută în colaborare de Cătălin Teoharie (Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București) și Nansi Lungu (Universitatea „Titu Maiorescu”). 
 
Titlul prezentării lor este „What is Consciousness? A View from Predictive Processing”. 
 
Iată și un rezumat: „Under the Free Energy Principle framework, any self-organizing agent engages in active inference: a never-ending cycle of updating internal models to better predict incoming sensory input or changing the world to better match those models. Such an agent can be seen as self-evidencing, gathering evidence for its models, thereby confirming that it is distinct from the environment, establishing a boundary between itself and the environment, and, in this sense, proving its own existence. Starting from the case of ego dissolution under psychedelics, where these boundaries blur, we advance the hypothesis that consciousness is self-evidencing—more precisely, that consciousness represents a specific way of improving how we select models that minimize free energy. Consciousness as self-evidencing is distinct from active inference, but it is connected to both perception and action, reducing the cost of testing models through action. This view aligns well with other theories of consciousness and may offer an explanation for the hard problem of consciousness.”
Conferinţa va avea loc faţă în faţă marți, 17 noiembrie, orele 16.00-17.30, în amfiteatrul „Titu Maiorescu”, etajul 1 de la sediul Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București.
Mai multe detalii despre seria DFT-CELFIS din acest an, cu link-uri la activitatea anterioară, puteţi afla aici: https://philevents.org/event/show/154705  Înregistrări ale unor seminare anterioare şi ale altor evenimente cu tematică înrudită puteţi găsi pe canalul YB „Filosofie Teoretică”: https://www.youtube.com/channel/UCOgUq3dN8CXI4L6DhZT1f_Q

Ziua Mondială a Filosofiei – Ateliere de filosofie cu copii: 16, 17 și 18 noiembrie 2026

Anul acesta celebrăm Ziua Mondială a Filosofiei (19 noiembrie) organizând ateliere de filosofie cu elevi din ciclul primar, în zilele de 16, 17 și 18 noiembrie.

Organizator: Masterul Didactic în Filosofie

Facilitatori:

  • Masterand Ana Maria Lăcătuș
  • Masterand Alexandra Tudoran
  • Drd. Alexia Stan
  • Conf. dr. Marin Bălan

 

Atelierele de filosofie cu copii vor avea loc în următoarele unități școlare din București:

  • Colegiul German „Goethe”

Clasa a II-a A (prof. Cristina Călinescu)

  • Școala Gimnazială nr. 97

Clasa a III-a A (prof. Anca Popa)

Clasa a III-a E (prof. Loredana Zanfir)

  • Școala Gimnazială nr. 81

Clasa pregătitoare (prof. Camelia Andreescu)

Clasa pregătitoare (prof. Leontina Oprescu)

Clasa a II-a C (prof. Georgiana Panaitescu Liess)

Workshop internațional NIHAI: Responsabilitate în comunicarea dintre oameni și boți conversaționali

Pe 19 și 20 noiembrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) organizează workshop-ul internațional „Responsibility in human-AI communication: towards principles for the responsible design and use of conversational agents”, în cadrul proiectului de cercetare „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI). Evenimentul, care se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză, va reuni cercetători din Europa și SUA pentru a contura principii etice privind dezvoltarea și utilizarea responsabilă a boților conversaționali de tipul ChatGPT, Gemini, Claude sau Replika..  

Oamenii folosesc deja chatboți în roluri de consilieri, asistenți sau chiar prieteni și terapeuți. În acest context, devine din ce în ce mai important să ne întrebăm ce așteptări putem avea de la aceștia și cine poartă responsabilitatea atunci când chatboții răspândesc informații false sau înșelătoare. Ce principii ar trebui să ghideze dezvoltarea lor responsabilă? Îmbinând perspective din etica inteligenței artificiale, științele cognitive și filosofia dreptului, workshop-ul urmărește să chestioneze fundamentele teoretice și mizele practice ale interacțiunii lingvistice cu boți conversaționali.

Evenimentul beneficiază de participarea unora dintre cei mai respectați cercetători în domeniu, precum Bertram Malle (Universitatea Brown), Paula Sweeney (Universitatea din Aberdeen) și Kamil Mamak (Universitatea Jagiellonă), alături de artiști ce integrează tehnologia în cercetare, precum Marinos Koutsomichalis și Doros Polydorou (Universitatea Tehnologică din Cipru). Acestora li se vor alătura cele patru echipe de cercetare din consorțiul european al proiectului NIHAI, afiliați la Universitatea din Graz, Universitatea din Zürich, Universitatea Jagiellonă din Cracovia și Universitatea din București.

Prima zi a evenimentului este deschisă publicului larg și se va desfășura joi, 19 noiembrie, de la ora 10:00, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței nr. 204). Cea de-a doua zi extinde tema de cercetare cu preocupări din sfera artistică și include workshop-ul interactiv „(A)I do (not?) Care”, cu participare pe bază de invitație, ce va avea loc vineri, 20 noiembrie, începând cu ora 10:30, la sediul CINETic – Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ-Creative din cadrul UNATC (Str. Tudor Arghezi nr. 3b), în contextul conferinței AI in Art Practices and Research 2026.

Accesul în prima zi a evenimentului este deschis studenților, cercetătorilor, cadrelor didactice și tuturor celor interesați de teme de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului de cercetare derulat în consorțiu european „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI), ce propune o cercetare aprofundată și interculturală a principiilor de funcționare responsabilă pentru boții conversaționali. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS) găzduite de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

Mai multe detalii despre proiect și programul complet sunt disponibile pe pagina oficială a proiectului NIHAI.

Programul evenimentului (în limba engleză)