Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Umaniste al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu Facultatea de Teologie Romano–Catolică a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Teologie Valdeză din Roma, organizează Colocviul internaţional „Trasee alternative întru istoria creştinismului. Perspective istorice şi filosofice / Sentieri alternativi nella storia del cristianesimo. Prospettive storiche e filosofiche”, manifestare cultural–ştiinţifică ce va avea loc în Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Lucrările colocviului vor fi împărţite în două sesiuni care vor reuni patru şi, respectiv, şase comunicări, fiecare fiind urmată de discuţii. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunile Veneto şi Friuli Venezia Giulia.

În 2023 s-au împlinit treizeci de ani de la înfiinţarea, la Veneţia, a primului Consiliu Local al Bisericilor Creştine din Italia. Celebrarea acelui consiliu ecumenic a constituit un imbold pentru organizarea acestui Colocviu internaţional. Prima parte a Colocviului va fi dedicată urmăririi şi documentării acelor trasee alternative ale creştinismului care au reuşit să-şi croiască un drum în interiorul istoriei Marii Biserici. O mărturie în acest sens va fi prezentată de către moderatorul primei sesiuni, dr. Marius Bogdan Corbu, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică; în conformitate cu proiectul său de cercetare „Biserica valdeză din Veneţia: un caz de proto-protestantism în lagună”, acesta va vorbi despre mărturia valdezilor în calitate de creştini minoritari şi chiar persecutaţi vreme de multe secole. Aceasta este istoria unui creştinism alternativ la catolicismul majoritar din Peninsula Italică, confesiune ce îşi are rădăcinile într-o perioadă mai veche decât Reforma protestantă, mişcarea valdeză împlinind anul acesta 850 de ani de istorie.

A doua secţiune a manifestării cultural–ştiinţifice va fi dedicată analizei binomului credinţă/raţiune, prin urmare se va ocupa de relaţia dintre filosofie şi teologie, urmărind diferitele drumuri care au dus la întâlnirea acestor discipline – pornind de la antichitatea clasică, continuând prin mistica renană şi modernismul timpuriu, şi ajungând în cele din urmă la teologia contemporană. Această secţiune va fi moderată de Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, în continuitate cu proiectul său de cercetare: „Fără de început şi sfârşit. Pentru o fenomenologie a eternului pornind de la Emanuele Severino”.

Lucrările Colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, nu doar cu convingerea că obiectivele stabilite vor fi atinse, ci şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi. Colocviul internaţional, al cărui ideatori şi organizatori sunt Marius Bogdan Corbu şi Chris Octavian Ioniţă, bursieri “Nicolae Iorga”, face parte din activităţile de diseminare culturală şi ştiinţifică, înscriindu-se în rândul manifestărilor de specialitate ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturii române în Italia.

Colegii noștri, Prof. Dana Jalobeanu și Prof. Constantin Stoenescu, participă la congresul “Science, Technology, Humanity, and the Earth”, a XI-a conferință a Societății Europene pentru Istoria Științei (ESHS 2024). Evenimentul are loc la Barcelona în perioada 4-7 septembrie.

Profesorul Constantin Stoenescu va susține comunicarea intitulată “Hacking’s styles of reasoning and Kuhn’s lexicons. A comparative look”, ȋn timp ce Dana Jalobeanu, președintele actual al Societății Europene de Istorie a Științei, coordonează desfășurarea întregului eveniment. Cei doi profesori predau în cadrul singurului masterat de cercetare în filosofie din Romania, programul în limba engleză „Analytic Philosophy”. Mai multe detalii despre acesta aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/

Congresul are un dublu aspect. Pe de o parte, adâncește întrepătrunderea dintre istoria și filosofia științei, explorând felul în care dezvoltări tehnologice au permis cadre conceptuale noi în care putem concepe lumea. Însă tema din acest an vizează științele pământului și are, ca atare, o deschidere spre comunicarea științei către publicul larg și efortul de a include rezultatele științifice cele mai noi în dezbaterea publică. Astfel, tema congresului se deschide către cursuri precum „Etica științei”, „Etica tehnologiilor”, „Etica mediului și a dezvoltării durabile”, predate de specialiști ai facultății în cadrul masterului „Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații” (EASAO), despre care puteți afla mai multe aici: https://filosofie.unibuc.ro/masterat-in-etica-aplicata-in-societate-afaceri-si-organizatii/

Înscrierile la admitere pentru toate programele masterale ale Facultății de Filosofie se încheie pe 15 septembrie. Procedura de înscriere este accesibilă, și poate fi realizată în întregime online. Mai multe detalii puteți găsi aici: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-master/

La ESHS 2024 participă 556 de vorbitori veniți din toate colțurile lumii: Argentina, Australia, Canada, China, Uniunea Europeană, India, Japonia, Mexic și Statele Unite. Iată detaliile despre eveniment: https://eventum.upf.edu/94068/detail/science-technology-humanity-and-the-earth-11th-eshs-conference-4-7-september-2024.html