Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!

Opera filosofică a lui Mircea Florian (1888-1960), proiectată pentru a acoperi probleme din mai multe ramuri ale filosofiei – cosmologie și ontologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică, metafizică și antropologie etc. –, este semnificativ desfășurată în două momente ale creației: filosofia datului (din perioada timpurie a creației filosofului) și filosofia recesivității (opera târzie; de fapt, postumă). Care au fost și care sunt în momentul de față al istoriei filosofiei românești deschiderile acestei opere față de intențiile exegetice ale celor care cercetează mișcarea filosofiei în cultura contemporană? Sunt abordabile și semnificative ideile, conceptele și teoriile, problemele, soluțiile și argumentele, tehnicile și metodele de filosofare ale lui Mircea Florian din perspectiva modelelor filosofice actuale? În ce direcții s-ar putea îndrepta experiențele exegetice, relecturile și, după acestea, judecățile evaluative ale acestei opere? Sunt întrebări de la care vor porni discuțiile participanților la Conferința Națională „Mircea Florian – operă filosofică și exegeză”, în cele trei secțiuni propunse de organizatori:

(1) Masă rotundă: Tehnic-tematic și cultural-istoric în creația filosofică a lui Mircea Florian – Invitat special: Acad. Gheorghe Vlăduțescu, directorul Centrului Postdoctoral „Mircea Florian”

Scopul acestei secțiuni este de a croi o imagine de actualitate a operei filosofului, prin punerea în discuție a unor teme de interes legate de recuperarea istorică și teoretică a operei și de șansele acesteia de a intra în dialog cu filosofiile contemporane. Participanții vor încerca testarea deschiderii acestei filosofii către formularea de întrebări, către producerea de comparații cu modele actuale de filosofare; în final, către proiectarea, pe baza problematizărilor pe care aceasta le cuprinde, a unor întrebări filosofice semnificative în orizontul filosofiei contemporane, românești și universale.

(2) Sesiune de comunicări: Creația filosofică a lui Mircea Florian în analize comparative; de exemplu:

– filosofia datului și raporturile sale cu fenomenologia, kantianismul, neokantianismul, hegelianismul, realismul epistemologic sau alte direcții ale filosofiei moderne și contemporane;

– filosofia recesivității, analizată în raport cu probleme precum opoziția și contradicția, cauzalitatea și determinarea, unitatea și relația, devenirea și negația, libertatea și autoritatea, acțiunea și cunoașterea etc.

Sunt încurajate cercetările de exegeză istorică și acele abordări care folosesc conceptele lui Mircea Florian pentru a interveni în dezbateri filosofice actuale cu metafizicile contemporane sau ontologiile orientate spre obiect, cu modelele de antropologie și ontologia umanului care integrează și probleme de filosofia culturii și a istoriei.

(3) Sesiune postere: Idei originale în filosofia lui Mircea Florian

– domenii: ontologie și cosmologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică etc.

Sunt așteptate proiecte care propun o interpretare proprie a unor concepte, argumente sau probleme din filosofia lui Mircea Florian, în special din domeniile menționate.

Sunt invitați să participe, la cele trei secțiuni, cadre didactice, cercetători consacrați și tineri cercetători, studenți-doctoranzi, masteranzi etc., interesați de investigarea filosofiei lui Mircea Florian și de problematica introdusă de aceasta în istoria filosofiei din spațiul nostru cultural și din afara acestuia.

Condiții de participare

Propunerile vor cuprinde:

– titlul contribuției;

– un rezumat de 200–300 de cuvinte;

– afilierea instituțională și/sau o scurtă descriere a autorului.

Propunerile, redactate în limba română, vor fi transmise în format Word la adresa conf.mircea.florian2026@gmail.com , până la 22 noiembrie 2026.

Programul conferinței va fi anunțat pe data de 28 noiembrie 2026.

Comitetul de organizare

Lector univ. dr. Oana ȘERBAN, directorul CCIIF, Facultatea de Filosofie, UB

Prof. univ. dr. Savu TOTU, membru al Consiliului Școlii Doctorale de Filosofie

Prof. univ. dr. Viorel CERNICA

Drd. Cristina-Măriuca GRIGORE

Locul desfășurării

Sediul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Adresa: Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6, Bucuresti, Cod postal 060024

În perioada 18–19 septembrie 2026 va avea loc la București cea de-a șasea conferință bienală a Rețelei Est-Europene pentru Filosofia Științei (EENPS). Organizată la Facultatea de Filosofie a Universității din București, în colaborare cu New Europe College – Institutul de Studii Avansate din București, România, conferința reunește cercetători care activează într-o gamă largă de domenii ale filosofiei științei, inclusiv filosofia fizicii, biologiei, medicinei, filosofia șiințelor sociale, științele cognitive, istorice și formale, precum și filosofia matematicii și a inteligenței artificiale. Prelegerile invitate vor fi susținute de către Sabina Leonelli (Universitatea Tehnică din München), „Environmental Intelligence: Rebuilding the Foundations of AI” și de către Dana Jalobeanu (Universitatea din București și Universitatea Tehnică din Nürnberg), „Francis Bacon’s Arts of Discovery”.

Programul include sesiuni paralele, un simpozion dedicat istoriografiei și științelor istorice, un eveniment de networking pentru tinerii cercetători și Adunarea Generală a EENPS.

Programul complet și culegerea de rezumate sunt acum disponibile accesând linkul: https://eenps2026.sciencesconf.org/resource/page/id/4