Colegul nostru, prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, susține o prezentare la Karl Popper and 21st Century Philosophy of Science Conference (HK, 2024)

Karl Popper (1902-1994) is regarded as one of the most influential philosophers of science of the twentieth century. He famously proposed that falsifiability is the genuine virtue of science and the criterion of the scientific status of a theory. Based on this, he developed a systematic account of scientific method and scientific development, namely, falsificationism. In addition, Popper played an important role in promoting the historical turn in twentieth century philosophy of science. The debate over the nature and development of science between him and Thomas Kuhn dominated and sparked many discussions in the late 1960s philosophy of science. Moreover, Popper wrote on a variety of topics, including evolutionary biology, methodological individualism, and probability. However, Popper’s legacy on contemporary philosophy of science is surprisingly thin. Although his writings are still a must-read in any introductory philosophy of science course, there is no lively Popperian philosophy of science. His falsificationism is not viewed as a plausible account of scientific development. Nor is his solution to the problem of induction regarded as a successful or promising move. This conference aims to revisit and explore Popper’s legacy for twenty-first century philosophy of science​.

The topics to be discussed include but are not limited to:

  • Popper and induction
  • Popper and evolutionary biology
  • Popper and evolutionary epistemology
  • Popper and objectivity
  • Popper and probability
  • Popper and scientific change
  • Popper and the demarcation problem
  • Popper and the methodological holism/individualism debate
  • Popper and verisimilitude

Programme

For more information please visit the conference webpage https://www.shanyafeng.com/karl-popper-and-21st-century-philosophy-of-science-conference-hk-2024.html 

Colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărăşoiu, susține o prezentare la CRESA cu titlul „Neutralism defended”

Marți, 11 iunie 2024, ora 14, colegul nostru lect.dr. Andrei Mărășoiu, susține o prezentare la CRESA cu titlul „Neutralism defended”. CRESA (https://www.cresa.eu/) este Centro di Ricerca in Epistemologia Sperimentale e Applicata din cadrul universității Vita Salute San Raffaele din Milano, unde Andrei este cercetător în vizită pentru semestrul al II-lea al anului 2023/24. Programul profesorilor în vizită este disponibil aici: https://www.unisr.it/en/offerta-formativa/filosofia/visiting-scholar-professors
Aria tematică a prezentării sale se suprapune în bună măsură cu oferta de cursuri a programului masteral în limba engleză „Analytic Philosophy” de la facultatea noastră, singurul master de cercetare în filosofie cu predare în limba engleză din România. Mai multe despre program puteți afla aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ Iată și rezumatul prezentării:
‘In reformulating her programme about how to best understand or elucidate mathematical axioms in her book, Defending the Axioms, Penelope Maddy articulates a view called „neutralism”, similar in purport to views held by Rudolf Carnap and Arthur Fine, and which seems to best fit with her second philosophy and naturalism in the foundations of mathematics. As I construe it, neutralism is a programmatic deflationism about the relevance to the foundations of mathematics of metaphysical statements. One objection to neutralism might be that the foundational crisis in the 1900’s and the ensuing axiomatizations of set theory are rife with metaphysical concern, both with whether sets exist and with what the nature of sets might be. Consider, for example, Skolem’s discussion of the Axiom of Choice, and his distinction between real sets and objects we may choose to call „sets” in light of a theory of them. I argue that neutralism survives this objection. Granted, genuine, first-philosophical, metaphysical concern with what sets are clearly cannot be dismissed in some historical episodes. But that concession falls short of showing a principled basis for always turning first-philosophical. How some foundational problems are framed (e.g. in the foundational crisis of the 1900’s) might at first be metaphysically perplexing. As time goes by, orthodoxy (ZFC) sets in practice and alternative set theories begin to be explored in an experimental and tolerant spirit. New reasons for endorsing orthodoxy emerge (e.g. the iterative hierarchy as an intuitive picture), and practice begins once more to unfold in agreement with more pragmatic, and less ontologically inflated, descriptions. If metaphysical concerns come and go, neutralist views are on firm footing: they can just wait it out. To say this particular objection falls short is, by my lights, no final defense of neutralism as true. Indeed, I see deflationism about truth as consonant with neutralism about sets.’

Seminar cercetare DFT „Dependence and Diversity in Echo Chambers”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Romy Jaster (Humboldt-Universität). Mai multe detalii despre conferențiar sunt disponibile aici: https://www.romyjaster.com/
Comunicarea acesteia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ 
Prezentarea profesorului Jaster este rodul colaborării dintre Centrul de Logică, Filosofie și Istorie a Științei din cadrul Universității din București împreună cu Centrul de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Conferința se intitulează „Dependence and Diversity in Echo Chambers”. Iată un rezumat al acesteia:

„In this talk I take an epistemological look at echo chambers, i.e. social environments that are highly homogeneous with respect to their inhabitants’ viewpoints in a domain. In public reception, echo chambers are held responsible for all sorts of problematic developments, most notably the polarization of some democracies and the radicalization of certain social groups, for example so-called conspiracy theorists. Jennifer Lackey has recently argued that pace their bad reputation, echo chambers per se are epistemically unproblematic: they neither exhibit the problematic dependency of viewpoints standardly ascribed to them, nor is a diversity of viewpoints per se an epistemic asset. I argue that Lackey’s arguments fail. Echo chambers are per se epistemically problematic, and this is due – in part – to problems arising from a high level of dependence and a lack of epistemic diversity.”

Conferința se va desfășura via Zoom, joi 30 mai, orele 18.00-19.30. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

2024 Oxford-Bucharest Workshop in Practical Ethics

Pe 24 mai 2024, Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, organizează o nouă ediție a workshopurilor bilaterale Bucharest-Oxford Workshop în Practical Ethics. Evenimentul reunește profesori și cercetători ai celor două centre de cercetare. Evenimentul din acest an marchează 10 ani de parteneriat între Universitatea din Oxford și Universitatea din București.

Vorbitorii din acest an sunt:

Mircea Dumitru: Parfit on identity and the separateness of persons

Mihaela Constantinescu: Responsibility gaps & LLMs – an organization focused approach

Anda Zahiu: Extending the realm of rights: posthoumous interests and digital persons

Dorina Patrunsu: Are AI technologies transhumanist? The problem of the „false apocalypse” and some intellectual confusions

Emilian Mihailov: Could Kant have been an effective altruist?

Cristina Voinea & Constantin Vică: The Dilemma of Desire: AI, VR, and Transgressive Fantasies

Lisa Forsberg: Difficulty, Achievement, and Perfectionist Value

Orsolya Friedrich & Samuel Pedziwiatr: Virtual reality in interactions between humans and machines

Brian Earp: Weight change and personal identity

Rebecca Brown & Katrien Devolder: Semaglutide for weight loss and the ethics of quick fixes

2024 Oxford-Bucharest Workshop in Practical Ethics

Colega noastră, drd. Sandra Brânzaru participă la conferința „Playing in VR: Imagination, Affordances and Aesthetic Experience”

Între 21 și 25 mai 2024 se desfășoară conferința „Playing in VR: Imagination, Affordances and Aesthetic Experience” și atelierul „Digital Art Practices and Theoretical Assessment”, ambele organizate de Universitatea din Antwerp, Belgia.
Tematica simpozionului este bazată pe aspectul relațional al jocului în Realitatea Virtuală, dar este variată, incepând cu întrebări legate de metafizică, până la domeniul experienței estetice.

Participanții sunt cercetători de pe cuprinsul UE, iar printre vorbitorii invitați se numără Shaun Gallagher (University of Memphis), Pawel Grabarczyk (University of Lodz), Amy Kind (Claremont McKenna College), Tom McClelland (Cambridge University), Nele Van de Mosselaer (Tilburg University).

Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București va participa drd. Sandra Brânzaru, ce va susține o comunicare cu titlul “Playing with others in VR”. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la link-ul https://zrucinska.wixsite.com/playinginvr/organisation și https://philevents.org/event/show/118793

Seminar cercetare DFT „The Maxim of Probabilism”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Miklós Rédei, reputat cercetător şi profesor la London School of Economics.
Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/
Prezentarea profesorului Rédei se intitulează „The Maxim of Probabilism”. Iată un rezumat al acesteia:
 

„The talk recalls first some evidence published by S. Fletcher et al. (Synthese, 2021) that there has been a significant increase recently in using probabilistic methods in the analysis of philosophical problems. This motivates asking the question: When is a concept, a method, an argument probabilistic? In the talk the Maxim of Probabilism is formulated, according to which a concept, a method, an argument, is probabilistic only if the concept, the method, the argument is invariant with respect to measure theoretic isomorphisms. The usefulness of the Maxim of Probabilism will be illustrated by examples. „

 
Conferința se bazează pe o publicație recentă a sa: https://link.springer.com/article/10.1007/s11229-021-03185-6
Conferința se va desfășura miercuri 22 mai, orele 17.00-19.00, în sala „Constantin Noica” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.