Conferință „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” – Prof. Fernando Simón Yarza, 12 octombrie 2026

Astăzi va avea loc cea de-a patra conferință organizată în parteneriat de către Cercul de studii tomiste, Centrul pentru studii de drept natural și analiză normativă (CSDNAN) și Facultatea de Filozofie.

Evenimentul se va desfășura la Facultatea de Drept a Universității din București, în Sala „Petre Antonescu”, începând cu ora 18.

Conferința „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” („Human Rights Discourse: Theoretical Challenges and Practical Consequences”) va fi susținută de profesorul Fernando Simón Yarza.

Fernando Simón Yarza este profesor de drept constituțional la Universitatea din Navarra. A absolvit Facultatea de Drept în 2005 și și-a obținut titlul de doctor în 2010. Teza sa de doctorat a fost distinsă cu prestigiosul premiu Tomás y Valiente (2011), acordat în comun de Centrul pentru Studii Politice și Constituționale și de Tribunalul Constituțional al Spaniei celei mai bune lucrări de drept constituțional publicate în limba spaniolă în cei doi ani anteriori.

A desfășurat stagii de cercetare la universitățile din Münster, Boston, Princeton și Oxford și a susținut prelegeri și seminare la numeroase universități și instituții academice din Spania și din străinătate.

Activitatea sa de cercetare se situează la confluența dintre dreptul constituțional, filosofia dreptului și filosofia politică, cu un interes deosebit pentru recuperarea tradiției clasice a dreptului natural și pentru provocările ridicate de gândirea juridică și politică modernă. Cercetările sale abordează, de asemenea, teme precum egalitatea, libertatea religioasă, bioetica, protecția mediului, jurisdicția constituțională și funcționarea sistemelor constituționale și parlamentare. Studiile sale au fost publicate în reviste de prestigiu și în volume colective de referință din aceste domenii.

Printre cele mai recente volume ale sale se numără Between Desire and Reason: Human Rights at the Crossroads (Centre for Political and Constitutional Studies, Madrid, 2017; trad. engl., Rowman & Littlefield International, Londra, 2020) și Natural Law and Classical Realism: A Defense (Thomson-Civitas, Cizur Menor, 2022).

Vă așteptăm alături de noi!

Facultatea de Filosofie are plăcerea de a vă invita la un eveniment al Cercului de Studii Tomiste din cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă unde sunt afiliați colegii noștri Prof. dr. Mircea Dumitru, Vicepreședintele Academiei Romane și Lect. Dr. Laurențiu Gheorghe

În ultimele decenii, transformarea discursului privind drepturile omului a avut consecințe practice semnificative. În absența unei concepții comune asupra binelui uman, conflictele dintre drepturi riscă să se transforme în confruntări pentru putere socială și politică. Această schimbare are implicații importante în domenii precum sexualitatea, avortul, eutanasia și ameliorarea genetică. În opoziție atât cu subiectivismul, cât și cu pozitivismul juridic, prelegerea propune o concepție teleologică asupra drepturilor, întemeiată pe binele comun. Pornind de la realismul juridic clasic, aceasta abordează, de asemenea, o dificultate semantică inerentă discursului despre drepturi și pledează pentru recuperarea noțiunii clasice de ius, înțeles ca lucrul just, determinat prin raționament prudențial într-un context concret.

Suntem onorați să vă invităm la cel de-al patrulea eveniment din seria de conferințe organizate în parteneriat de către Institutul Tomist Angelicum din Roma, Cercul de Studii Tomiste al Universității din București, Centrul pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă și Facultatea de Filosofie, care va avea loc pe data de 12 octombrie 2026, orele 18.00, în Sala „Petre Antonescu” a Facultății de Drept.

Conferința „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” („Human Rights Discourse: Theoretical Challenges and Practical Consequences”) va fi susținută de profesorul Fernando Simón Yarza.

Fernando Simón Yarza este profesor de drept constituțional la Universitatea din Navarra. A absolvit Facultatea de Drept în 2005 și și-a obținut titlul de doctor în 2010. Teza sa de doctorat a fost distinsă cu prestigiosul premiu „Tomás y Valiente” (2011), acordat în comun de Centrul pentru Studii Politice și Constituționale și de Tribunalul Constituțional al Spaniei celei mai bune lucrări de drept constituțional publicate în limba spaniolă în cei doi ani anteriori.
A desfășurat stagii de cercetare la universitățile din Münster, Boston, Princeton și Oxford și a susținut prelegeri și seminare la numeroase universități și instituții academice din Spania și din străinătate.

Activitatea sa de cercetare se situează la confluența dintre dreptul constituțional, filosofia dreptului și filosofia politică, cu un interes deosebit pentru recuperarea tradiției clasice a dreptului natural și pentru provocările ridicate de gândirea juridică și politică modernă. Cercetările sale abordează, de asemenea, teme precum egalitatea, libertatea religioasă, bioetica, protecția mediului, jurisdicția constituțională și funcționarea sistemelor constituționale și parlamentare. Studiile sale au fost publicate în reviste de prestigiu și în volume colective de referință din aceste domenii.

Printre cele mai recente volume ale sale se numără „Between Desire and Reason: Human Rights at the Crossroads” (Centre for Political and Constitutional Studies, Madrid, 2017; trad. engl., Rowman & Littlefield International, Londra, 2020) și „Natural Law and Classical Realism: A Defense” (Thomson-Civitas, Cizur Menor, 2022).

Puteți descoperi lucrările scrise de invitatul nostru accesând următoarea pagină: https://unav.academia.edu/FSY.

Le suntem recunoscători partenerilor noștri, Facultatea de Drept a Universității din București, Societatea civilă de avocați STOICA & ASOCIAȚII și redacției Syntopic pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment.

Prezentarea va fi urmată de o discuție cu invitatul și se va desfășura în limba engleză.

Vă așteptăm alături de noi!

Call for Papers deschis: Existential Freedom — 7th European Conference for Existential Therapy

Call for Papers deschis: Existential Freedom — 7th European Conference for Existential Therapy

28–29 mai 2027

Facultatea de Filosofie a Universității din București, în parteneriat cu Federation for Existential Therapy in Europe (FETE) și cu Asociația Română de Consiliere Filosofică, anunță organizarea celei de-a 7-a Conferințe Europene de Terapie Existențială, cu tema:

Existential Freedom
The Quest for Freedom and Its Challenges in Life and Therapy

Conferința va avea loc în perioada 28–29 mai 2027 și va reuni psihoterapeuți, consilieri, psihologi, psihiatri, filosofi, cercetători, cadre didactice, doctoranzi și practicieni din domenii conexe, din România și din spațiul european.

Tema ediției propune o reflecție asupra libertății nu ca alegere abstractă sau autonomie nelimitată, ci ca posibilitate trăită în corp, în relații, în istorii personale și în situații concrete. Programul va pune în dialog terapia existențială cu filosofia, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea, prin prelegeri, ateliere clinice, comunicări, paneluri și discuții interdisciplinare.

Sunt invitate propuneri care abordează, între altele, următoarele direcții:

  • libertate, alegere, responsabilitate, autenticitate și anxietatea libertății;
  • libertatea în condiții de traumă, boală, doliu, dizabilitate, sărăcie, discriminare, migrație, violență sau război;
  • libertatea în întâlnirea terapeutică: relație, dialog, prezență, limite, dependență, rezistență, schimbare și etica practicii;
  • corporalitate, identitate, gen, sexualitate, îmbătrânire, neurodiversitate, transformare și devenire;
  • libertate și provocările lumii contemporane: anxietate climatică, viață digitală, social media, inteligență artificială, automatizare, supraveghere, singurătate și alienare;
  • terapia existențială în dialog cu fenomenologia, filosofia existențială, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea.

Call for Papers este deschis până la 1 decembrie 2026. Sunt acceptate propuneri pentru comunicări orale, workshopuri, paneluri, mese rotunde și postere.

Rezumatul propunerii trebuie să aibă între 250 și 300 de cuvinte. Comunicările pot avea caracter teoretic, clinic, empiric, practic sau interdisciplinar.

Printre speakerii confirmați se numără Prof. Emmy van Deurzen, Prof. Dr. med. Dr. phil. Alfried Längle, Prof. Paulius Skruibis, Dr. Gideon Menda, Dr. Claire Arnold-Baker, Dr. Nancy Hakim Dowek, Prof. Gianfranco Buffardi și alți invitați internaționali și români. Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București vor participa prof. Laurențiu Staicu, prof. Cristian Iftode și Daniela Nica, doctorandă la Școala Doctorală de Filosofie.

Pentru informații complete privind tema conferinței, tipurile de contribuții, trimiterea rezumatelor și programul în curs de dezvoltare, vă invităm să consultați site-ul oficial: existentialfreedom.eu.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Laurentiu Staicu

Lector Univ. Dr. Laurentiu Gheorghe

Drd. Daniela Nica

Cu implicarea absolvenților masterului de Consiliere Filosofică

Pentru întrebări, ne puteți contacta la: contact@existentialfreedom.eu

Lydia Amir la Facultatea de Filosofie: „A New Transformative Philosophy. A Personal Worldview Fit for a Global World”

Lydia Amir la Facultatea de Filosofie: „A New Transformative Philosophy. A Personal Worldview Fit for a Global World”

7 octombrie 2026

Pe 7 octombrie, Facultatea de Filosofie a Universității din București o are ca invitată pe Lydia Amir, filosof, autoare și practiciană în consiliere filosofică, profesor la Tufts University și una dintre figurile importante ale filosofiei practice și transformative contemporane. Cercetările sale se află la intersecția dintre practica filosofică, condiția umană, metafilosofie și filosofia umorului.

În cadrul prelegerii „A New Transformative Philosophy: A Personal Worldview Fit for a Global World”, Lydia Amir va vorbi despre felul în care filosofia poate depăși spațiul strict academic și poate deveni o practică de reflecție și transformare personală, relevantă pentru lumea în care trăim.

Evenimentul va include și o sesiune de Q&A, deschisă publicului.

Miercuri, 7 octombrie 2026, ora 17:00
Sala Mircea Florian, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Intrare liberă

Evenimentul deschide anul academic al programului de master Consiliere Filosofică.

„Virtues without borders: humans, avatars and collective agents” – 08-09.10.2026

Pe 8 și 9 octombrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional „Virtues without borders: humans, avatars and collective agents”. Îmbinând perspective din etica virtuții, etica inteligenței artificiale și etica în afaceri, workshop-ul urmărește să chestioneze atât fundamentele teoretice, cât și mizele practice ale extinderii eticii virtuții dincolo de orizontul său antropocentric.

Evenimentul se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București), începând cu ora 10:00.

Organizat în cadrul proiectului de cercetare avataResponsibility, finanțat de European Research Council prin programul HORIZON-ERC, workshop-ul va reuni cercetători din diverse universități europene pentru a explora atribuirea virtuților morale dincolo de cadrul convențional uman, pornind de la întrebarea: pot fi virtuți precum onestitatea, înțelepciunea practică sau grija atribuite unor agenți artificiali ori colectivi sau rămân acestea apanajul exclusiv al ființelor umane?

Prima zi a evenimentului, joi, 8 octombrie, este deschisă de către prof. univ. dr. Alejo José Sison (Universitatea din Navarra), reputat expert în etica afacerilor și etica virtuții, cu prelegerea „A Neuroscience Perspective on AI Consciousness and Agency & A Neo-Aristotelian Critique”. Tot în cadrul primei zile vor susține prelegeri cercetători invitați de la Universitatea din Edinburgh, Universitatea din Berna, Universitatea Europeană din Roma, precum și de la Universitatea din București. Programul zilei de joi se va încheia cu o sesiune specială de întrebări și răspunsuri susținută de unul dintre cei mai cunoscuți filosofi morali contemporani, prof. univ. dr. Roger Crisp (Universitatea din Oxford).

Vineri, 9 octombrie, evenimentul va continua cu o serie de prezentări și dezbateri susținute de cercetători de la Universitatea din Viena, Universitatea Ludwig Maximilian din München și Universitatea din Navarra. Workshop-ul se va încheia vineri cu sesiunea interactivă susținută de Robert Collins (Institutul de Design din Umeå): „Antidefuturing OS – Building a Collaborative Operating System for Entanglement” (flash hackathon pe bază de invitație).

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Pentru mai multe detalii despre proiect și programul complet al evenimentului, vă invităm să vizitați pagina oficială avataResponsibility, cât și pagina Centrului de Cercetare în Etică Aplicată aici.

 

Despre workshop-ul anual avataResponsibility

Acesta este cel de-al treilea workshop anual găzduit de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul proiectului de cercetare ERC Starting Grant „avataResponsibility” (Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities). Detalii despre edițiile precedente sunt disponibile pe pagina proiectului aici. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS), care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

 

Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible” – prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible”

prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

15-17 octombrie 2026

In perioada 15-17 octombrie 2026, Lect. Univ. Dr. Oana Serban va prezenta, în cadrul colocviului internațional Les scènes de Jacques Rancière, lucrarea 
 « Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible » la Univ. Sorbona. Colocviul este organizat de Fabienne Brugère (université Paris 8/LLCP), Judith Revel (université Paris 1 Panthéon-Sorbonne/ISJPS et IUF), și Dork Zabunyan (université Paris 8/ESTCA)  și se va desfășura cu participarea unor nume importante pentru gândirea estetică și filosofia continentală, precum Jacques Rancière și Georges Didi-Huberman. 

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii – 28, 29 septembrie 2026

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii

28-29 septembrie 2026

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!