Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București, 12–13 martie 2027, Facultatea de Filosofie, UB
Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București
12–13 martie 2027
În perioada 12–13 martie 2027, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie a Universității din București organizează Colocviul Național al Doctoranzilor, cu participare internațională, ediția a II-a: „Vivere: Despre viu și sensurile vieții“. În cadrul evenimentului, doctoranzii de la școlile doctorale ale Universității din București, precum și de la școlile doctorale ale universităților din țară sunt chemați să-și prezinte cercetările desfășurate în cadrul stagiului doctoral, într-un viu dialog prilejuit de tema generală lansată în dezbatere. Școala Doctorală de Filosofie a UB reia astfel buna tradiție a organizării unor colocvii ce pot revitaliza dezbaterile academice și încuraja colaborarea între doctoranzii din diverse domenii, sub egida unui eveniment interdisciplinar, dar cu un nucleu de reflecție filosofică ce permite deschiderea către contribuții din toate științele umaniste și sociale, precum și din științele exacte.
Așezată în jurul întrebării privitoare la condiția viului și la diversitatea formelor sale de manifestare, ediția a II-a a Colocviului Național al Doctoranzilor propune, la întâlnirea dintre filosofie, științele vieții, antropologie, sociologie, teologie, medicină, ecologie, inteligență artificială, științele cognitive și alte domenii de cercetare, o interogație despre ce înseamnă a trăi, a fi viu, a exista ca ființă vie.
Ce sau cine pune viața în mișcare? Unde începe și unde se sfârșește viața? Putem vorbi despre o esență a vieții, sau mai degrabă despre pluralitatea ireductibilă a formelor sale? Ce sau cine împuternicește și sporește ori, dimpotrivă, vulnerabilizează și distruge viul vieții? Ce anume distinge viul de non-viu și în ce măsură se mai susține distincția aceasta astăzi, în epoca acceleratei și imprevizibilei proliferări a inteligenței artificiale/superinteligenței? Poate fi viul (de)construit? Ne locuim, doar, viața, sau ne-o creăm? Care este, pentru viu, granița dintre viețuire și supraviețuire? Este viul o categorie stabilă, sau o realitate cu o configurație aflată într-o continuă devenire? Este viața un proces, o formă de organizare a materiei care implică o experiență a continuității, sau un mod de a fi în lume ce presupune perpetuă reinterpretare? Cum se constituie raportul dintre viață și moarte, dintre organism viu și mediu, dintre individualitate și interdependență? În ce măsură experiența umană a vieții poate constitui un reper pentru înțelegerea altor forme de existență? Toate acestea sunt întrebări deschise la care vă propunem să reflectăm împreună.
Dacă ediția I a Colocviului Național al Doctoranzilor, Inter homines esse, a avut drept punct de plecare gândurile Hannei Arendt din Condiția umană despre condiția omului ca ființă care există împreună cu ceilalți, pentru ediția a II-a întrebarea „Ce înseamnă a fi viu?“ este nucleul conceptual, iar punctul de pornire pentru reflecție îl constituie tematizările privitoare la condiția viului și la existența noastră ca ființe vii într-o lume vie ale unor gânditori moderni precum Martin Heidegger (Ființă și timp, 1927, Conceptele fundamentale ale metazicii. Lume. Finitudine. Singurătate, 1929-1930), Jans Jonas (Fenomenul vieții, 1966), Henri Bergson (Evoluția creatoare, 1907), Moritz Schlick (Despre sensul vieții, 1927), Jan Patočka (Lumea naturală ca problemă filosofică, 1936), Emmanuel Lévinas (Totalitate și infinit, 1961) sau Michel Henry (Eu sunt Adevărul. Pentru o filosofie a creștinismului, 1996).
Dincolo de evidența aparentă a faptului de a fi viu, viața și viul rămân una dintre cele mai complexe probleme ale reflecției umane. Deși constituie fundamentul experienței noastre, acestea se sustrag unei definiții ultime, dezvăluindu-se într-o multitudine de forme, procese, relații și posibilități. Viul nu este doar obiectul de studiu al biologiei, ci și o problemă ontologică, epistemologică, etică, politică și existențială.
În contextul actual marcat de transformări științifice și (bio)tehnologice accelerate, de reconfigurări ale raportului dintre om și natură, de crize ecologice și de apariția unor noi forme de interacțiune între natural și artificial, întrebarea asupra viului dobândește o relevanță aparte.
Direcții tematice orientative
Propunerile de prezentări pot aborda, fără a se limita la, următoarele direcții:
– Ontologia viului: ființă, devenire, proces, organizare și autopoieză; raportul dintre viață și existență; distincția dintre viu și non-viu, statutul ontologic al organismelor și al proceselor vii, delimitarea lor de non-viu și pluralitatea formelor de existență; identitate și alteritate.
– Viață și moarte, împuternicire și vulnerabilitate (Empowerment and Vulnerability): finitudine și mortalitate vs. continuitate, viețuire, supraviețuire și forme ale (dis)continuității vieții; putere (potentia și potestas, putere creatoare vs. putere coercitivă); vulnerabilitate și reziliență (fragilitate vs. capacitare); autonomie și dependență (independență vs. interdependență); grijă și precaritate (protecție vs. marginalizare); sănătate și patologie; distrugere și (re)generare; condiția existenței, experiența trăirii, biografie, efemeritate și memorie.
– Viața trupului–viața psihicului–viața spiritului: viața umană și non-umană; umanizare și dezumanizare; corpul viu, corp-obiect și corp-trăit (materialitate vs. subiectivitate); minte și creier (conștiință vs. substraturi materiale); imanență și transcendență (biologic vs. spiritual); conștiința întrupată, afectivitatea, percepția și experiența subiectivă ale vieții; sens, sacralitate, creație, transcendență și raportul dintre viață și spirit; viața ca „iubire de viață“ (E. Lévinas); precedența Vieții asupra viului (M. Henry).
– Viul și tehnologia: inteligență artificială/superinteligență, viață artificială, biotehnologii, transumanism și limitele naturalului vs. limitele artificialului.
– Viață, natură și mediu: ecologie, biodiversitate, responsabilitate față de lumea vie; animalitate, vegetalitate, forme de inteligență non-umană.
– Etica viului: statut moral, drepturi, grijă, responsabilitate și limitele intervenției asupra vieții.
– Politica vieții: biopolitică, bioetică, (auto)guvernarea corpului.
– Viață și cunoaștere: posibilitățile și limitele definirii, clasificării și explicării științifice a (viului) vieții.
– Creativitatea ca expresie a viului: impulsul creator și afirmarea vieții; creativitate, spontaneitate și devenire; raportul dintre creație și existență; creația artistică drept expresie și interpretare a vieții; estetica existenței și arta de a trăi; creativitatea în viața cotidiană și posibilitatea modelării propriei existențe.
Pentru înscriere, doctoranzii cu interes de cercetare în tematica menționată sunt rugați să trimită, până la data de 10.01.2027, la adresa colocviudoctoranzi2026@gmail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română sau în limba engleză (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română sau în limba engleză) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 24.01.2027. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact. Organizatorii nu percep taxă de participare și explorează, la momentul actual, eventuale soluții pentru decontarea cheltuielilor de transport și cazare pentru doctoranzii selectați din alte centre universitare din țară, precum și pentru publicarea, într-un volum de acte ale colocviului, la Editura Universității din București (acreditată CNCS, cat. A), a versiunilor finale ale prezentărilor selectate. Pentru orice lămuriri suplimentare, cei interesați pot solicita informații la adresa de e-mail colocviudoctoranzi2026@gmail.com (drd. Georgeta-Anca Ionescu împreună cu comitetul de organizare).
National Doctoral Colloquium “Vivere: On the Living and the Meanings of Life”
Organized by the Doctoral School of Philosophy, University of Bucharest
March 12–13, 2027 – Faculty of Philosophy, University of Bucharest
The Doctoral School of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce the organization of the National Doctoral Colloquium “Vivere: On the Living and the Meanings of Life”, to be held on March 12–13, 2027.
This event invites doctoral candidates from the University of Bucharest as well as from other doctoral schools across the country to present and discuss their ongoing research in an open dialogue inspired by the colloquium’s general theme. Through this initiative, the Doctoral School of Philosophy continues its longstanding tradition of fostering academic debate and encouraging collaboration among doctoral students from various disciplines, under the aegis of an interdisciplinary event whose philosophical core opens itself to contributions from all areas of the humanities, social sciences, and the natural and exact sciences.
Addressing the issue of living and the diversity of its many forms through which it manifests, The second edition of the National Doctoral Colloquium proposes, at the crossroads between philosophy, the natural sciences, anthropology, sociology, theology, medicine, ecology, artificial intelligence, cognitive sciences and other research areas, an interrogation about what it means to live, be alive, exist as a living being.
Who or what sets life in motion? Where does life begin and end? Is it possible to speak of an essence of life, or rather the irreducible plurality of its forms? Who or what empowers and expands or, otherwise, makes vulnerable and destroys the living of life? What exactly distinguishes the living from the non-living and to what extent is this distinction still available today, in the time of acceleration and unpredictable proliferation of artificial intelligence / superintelligence? Can the living be (de)constructed? Do we only live our life, or do we create it? What means to be alive, and what is the aliveness? What constitutes, for the alive, the threshold between mere survival and genuine living? Is the living a stable category, or a reality with a structure of continuous becoming? Is life a process, a form of organizing matter which implies an experience of continuity, or a way of being in the world which supposes perpetual reinterpretation? How is the relation between life and death constituted, between living organism and environment, between individuality and interdependence? To what degree can the human experience of life constitute a point of understanding other forms of existence? All of these are open questions that we aim to explore together.
If the first edition of the National Doctoral Colloquium, “Inter homines esse”, had its starting point in Hannah Arendt’s thoughts from The Human Condition about the condition of man as a being that exists among others, for the second edition the issue of “What does it mean to be alive?” is the conceptual nucleus. The starting point for reflection is constituted by the approaches regarding the condition of being alive, aliveness, and life in the world of modern thinkers like Martin Heidegger (Being and Time, 1927, The Fundamental Concepts of Metaphysics: World, Finitude, Solitude, 1929-190), Jans Jonas (The Phenomenon of Life, 1966), Henri Bergson (Creative Evolution, 1907), Moritz Schlick (On the Meaning of Life, 1927), Jan Patočka (The Natural World as a Philosophical Problem, 1936), Emmanuel Lévinas (Totality and Infinity, 1961) or Michel Henry (I am the Truth: Toward a Philosophy of Christianity, 1996).
Beyond the apparent self-evidence of being alive, life and the living remain among the most complex problems of human reflection. Although they constitute the foundation of our experience, they elude any exhausting and final definition, revealing themselves instead through a multitude of forms, processes, relations and possibilities. The alive and living is not merely an object of biological inquiry, but also an ontological, epistemological, ethical, political and existential issue.
In the current context—marked by acceleated scientific and (bio)technological transformations, reconfigurations of the human–nature relationship, ecological crises, and emerging modes of interaction between the natural and the artificial—the question of the living acquires renewed urgency.
Directions for indicative themes
Participation submissions can address, without being limited to, the following directions:
– The ontology of living: being, becoming, process, organizing and autopoiesis; the relation between life and existence; the distinction between living and non-living, the ontological status of living organisms and processes, the boundary between them and non-living and the plurality of the forms of existence; identity and alterity.
– Life and death, empowerment and vulnerability: finitude and mortality vs. continuity, living, surviving and (dis)continuous forms of life; power (potentia and potestas, generative power vs. coercitive power); vulnerability and resilience (fragility vs. empowerment); autonomy and dependence (independence vs. interdependence); concern and precarity (protection vs. marginalisation); health and pathology; destruction and (re)generation; the condition of existence, the experience of living, biography, impermanence and memory.
– Life of the body—life of the psyche—life of the spirit: human and non-human life; humanization and dehumanization; living-body, body-object and lived-body (materiality vs. subjectivity); mind and brain (consciousness vs. material substrata); immanence and transcendence (biological vs. spiritual); embodied consciousness, affectivity, perception and subjective experience of life; sense, sacredness, creation, transcendence and the relation between life and spirit; life as “love of life” (E. Lévinas); the precedence of Life over the living (M. Henry).
– The alive and technology: artificial intelligence / superintelligence, artificial life, biotechnologies, transhumanism and the limits of the natural vs. the limits of the artificial.
– Life, nature and environment: ecology, biodiversity, responsability towards the living world; animality, vegetality, forms of non-human intelligence
– Ethics of living: moral status, rights, concern, responsability and the limits of intervention on life
– Politics of living: biopolitics, bioethics, the (auto)governing of the body
– Life and knowledge: the possibilities and limits of scientifically defining, classifying and explaining of life.
– Creativity as expression of living: the creative impulse and the affirmation of life; creativity, spontaneity and becoming; the relation between creation and existence; artistic creation as expression and interpretation of life; the aesthetics of existence and the art of living; creativity in daily life and the possibility of shaping one’s own existence
– Viul și tehnologia: inteligență artificială/superinteligență, viață artificială, biotehnologii, transumanism și limitele naturalului vs. limitele artificialului.
– Viață, natură și mediu: ecologie, biodiversitate, responsabilitate față de lumea vie; animalitate, vegetalitate, forme de inteligență non-umană.
– Etica viului: statut moral, drepturi, grijă, responsabilitate și limitele intervenției asupra vieții.
– Politica vieții: biopolitică, bioetică, (auto)guvernarea corpului.
– Viață și cunoaștere: posibilitățile și limitele definirii, clasificării și explicării științifice a (viului) vieții.
– Creativitatea ca expresie a viului: impulsul creator și afirmarea vieții; creativitate, spontaneitate și devenire; raportul dintre creație și existență; creația artistică drept expresie și interpretare a vieții; estetica existenței și arta de a trăi; creativitatea în viața cotidiană și posibilitatea modelării propriei existențe.
Submission Guidelines
Doctoral students interested in participating are invited to submit by January 10, 2026, to colocviudoctoranzi2026@gmail.com, a Word document including the following information:
- Name and surname; contact email
- University affiliation
- Title of the presentation; five keywords
- Abstract (300–500 words, in Romanian or English; Times New Roman 12 pt, 1.5 spacing, justified alignment)
- Short biographical note (name, date of birth, institutional affiliation, year of study, research field, PhD supervisor, and other biobibliographical details as preferred).
Each presentation (in Romanian or English) should last 15–20 minutes, followed by 5 minutes of Q&A.
Notification of acceptance will be sent by January 24, 2027. A detailed program and updated information about the event will be communicated to selected participants via email.
Participation in the colloquium is free of charge. The organizers are currently exploring possible solutions for covering travel and accommodation expenses for selected doctoral students from other Romanian universities, as well as for the publication of selected papers in a volume of proceedings to be issued by the University of Bucharest Press (CNCS-accredited, Category A).
For additional information, please contact colocviudoctoranzi2026@gmail.com (PhD candidate Georgeta-Anca Ionescu together with the organizing committee).









