Press Release: What We Think About When We Think About Soccer? A Philosophical Talk on Football, Power and Competition with Professor Simon Critchley

The CCIIF Conferences – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, subordinated to the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce that the special guest of this year`s cycle of lectures-interviews is Professor Simon Critchley. The dialogue is occasioned by a large interest of our philosophical community towards one of his last books, devoted to “a poetics of football”: What We Think About When We Think About Soccer (Penguin Random House, 2017).

Simon Critchley is the Hans Jonas Professor of Philosophy at the New School for Social Research. His work engages in many areas: continental philosophy, philosophy and literature, psychoanalysis, ethics, and political theory, among others. His most recent books include The Problem with Levinas and ABC of Impossibility, though he has written on topics as diverse as David Bowie, religion, and suicide. As moderator of The Stone at The New York Times, Critchley asks philosophers to weigh in on contemporary issues in art, literature, politics, and popular culture. Additional information about Professor Critchley is available at his personal website.

Recent Publications

The dialogue with professor Critchley, devoted to his book, will engage phenomenological, aesthetical and moral approaches, and will be hosted by Oana Șerban, Executive Director of CCIF and professor at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest.

“It is an honour for us to have Professor Simon Critchley as a special guest of our cycle of conferences. Our dialogue will be inspired by some leading questions concerning his phenomenological reading of sport in the key of a poetics of soccer, his socialist considerations on the nature and experience of soccer or his implicit presuppositions related to the morals of football. I think this is a book that should be read by any philosopher who takes into account seriously the need to leave the Ivor Tower and turn philosophy back to society as a hygiene of life and an aesthetics of existence, in order to understand how vital is our professional engagement in philosophy and how it can support the understanding of power and competition in different strategic contexts, such as culture, sports or management.” (Oana Serban)

The conference will be broadcasted by the official channels of our faculty and university, including YouTube and other social media accounts. Stay tuned Monday, April 19, 2021, at 7PM.

Seminar cercetare DFT „Disability rights, selective abortion and expressive acts”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Andrew Morgan (University of Alabama at Birmingham) & Ralph di Franco (Auburn University).
Titlul prezentării lor este: ‘Disability rights, selective abortion and expressive acts’. Iată şi rezumatul:
‘In this talk we will examine recent attempts to revive the disability rights critique that prenatal testing and selective abortion send harmful messages to the disability community. Our thesis will be that a few careful moves could help this “expressivist argument” to avoid some common criticisms. First, prenatal testing and selective abortion should not be uncritically grouped together. The reasons parents engage in prenatal testing are numerous, making any “message” this practice sends highly indeterminate. In contrast, the reason parents engage in selective abortion is (by definition) very specific: it is because, and only because, the fetus has a disability. Secondly, while it is difficult to justify the claim that individual acts of selective abortion send messages to the disability community (given that these procedures are not usually a matter of public knowledge), it does seem plausible that these acts can often involve manifesting a derogatory attitude towards individuals with disabilities. We conclude with some suggestions for how private expressive acts can inherit the moral defectiveness of the attitudes manifested.’
Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 19 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro.
Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului:https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329

Conferința națională online de filosofie teoretică pentru studenți, a patra ediție

PROGRAMUL CONFERINȚEI

Luni, 19 aprilie

ora 10: Maria-Floriana Gațe (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Evoluția conceptului de „pseudo-problemă” la Carnap și posibile semnificații

ora 12: Costel Cristian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Teza incomensurabilității la T. S. Kuhn în contextul filosofiei experimentale din secolul al XVII-lea

Marți, 20 aprilie

ora 10: Ecaterina Forij (Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea A. I. Cuza) – Time and temporality – A phenomenological and feminist approach

ora 12:  Radu-Cristian Andreescu (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – Arta de peisaj și experiența timpului: trei momente

Miercuri, 21 aprilie, ora 10:

Bică Daian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Natural properties at the heart of the scientific practice

Joi, 22 aprilie, ora 10:

Mihai Alexandru Petrișor (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Dialetheism, Kant și Hegel: ce facem cu limitele?

Vineri, 23 aprilie, ora 10:

Tudor Mărginean (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Against mental causation as downward causation

 

„Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com). În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.

CALL FOR CONTRIBUTIONS

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A patra ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 19-25 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 12 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Seminar cercetare DFT ‘Newton and Descartes on True Motion’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Monica Solomon (Stanford University).
Titlul prezentării sale este: ‘Newton and Descartes on True Motion’. Iată şi rezumatul:

‘Isaac Newton’s scholium to the definitions in the Principia (1687/1713/1726) articulates clearly distinctions pertaining to the concepts of time, space, place, and motion. A well-known example therein describes the motion of the water within a revolving bucket. Trivial as it may seem, the example has captured the imagination of philosophers ever since. Recent work in the history and philosophy of science has revealed that the example is best read contextually, as an argument against the Cartesian definition of proper motion.
In this talk I make the further argument that what is truly at stake is finding a quantitatively adequate measure of true motion. The example is not an argument for the existence of absolute space or motion, and the attack against the Cartesian framework is both more substantial and more targeted than it has been previously shown in the literature. This conclusion will then lead us to reconsider the role of the scholium: I suggest that it is a commentary to a set of fundamental physical quantities, and a “space-and-time” scholium only derivatively. Finally, I am going to develop the implications of this analysis for Newton’s methodology of science and its later reception in the eighteenth century.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 12 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro.

Seminar cercetare DFT „A few thoughts on later Wittgenstein and quasi-realism”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Nicoletta Bartunek.

Titlul prezentării sale este: ‘A few thoughts on later Wittgenstein and quasi-realism’. Iată şi rezumatul:

‘Roughly, there are three main ideas underlying Blackburn’s quasi-realism: that moral statements do not represent facts or properties (1); that such statements „project our sentiments” onto actions – they are best seen as „attitudes” – (2); finally, that moral statements can be said to be true or false, and they can be embedded in conditionals (and in the logical calculus in general) (3). And Wittgenstein seems to agree with all of these. Indeed, he stresses (1) as soon as the Tractatus and there is no reason to think he changed his mind about it. Moreover, he later links the status of ethical terms to those of avowals and gestures of approval and disapproval – as the quasi-realist does at (2). Concerning (3), Wittgenstein prefers to avoid “truth” for non-descriptive statements, but he acknowledges that relying on it is not misguided.

This presentation will defend the proposed juxtaposition from the following two counter-arguments. Firstly, that Wittgenstein abandoned the topic of morals and ethics in his later philosophy, making (2) implausible. Secondly, against (3), that Blackburn advocates for a separate semantics for ethical and moral discourse, and this is thoroughly unwittgensteinan. My claim on the first account will be that Wittgenstein’s idea that „meaning is use” can very well cover the disputed topics. On the second, that Blackburn himself changed his mind about the workings of his project: the stated purpose now is to give a Wittgensteinian perspicuous representation of morals. And Wittgenstein’s views about truth not only confirm Blackburn’s (3) but can enrich it greatly.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 5 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro. Prezentarea va fi ȋnregistrată şi va fi disponibilă pe YouTube ȋn perioada următoare.

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329