Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „ION IANOȘI”: CULTURĂ, ARTĂ ȘI REVOLTĂ: 100 DE ANI DE (SUPRA)REALISM ȘI LITERATURĂ ABSURDĂ KAFKIANĂ, Ediția a XI-a

Comitetul de organizare:

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”,

EDIȚIA a XI-a:

CULTURĂ, ARTĂ ȘI REVOLTĂ: 100 DE ANI DE (SUPRA)REALISM ȘI LITERATURĂ ABSURDĂ KAFKIANĂ

(Ediție specială, marcată și de aniversarea a 160 ai UB și Facultății de Filosofie)

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta este inspirat de două aniversări culturale de impact: 100 de ani de la publicarea Primului Manifest Suprarealist scris de A. Breton și 100 de ani de la moartea lui F. Kafka. Pe de o parte, Suprarealismul a impus un model fertil cultural pentru o revoluție estetică: dincolo de implicațiile ideologice ale mișcării, care au traversat spectrul politic de la anarhism până la stânga radicală, cultural, anul 1924 germinează una dintre cele mai valoroase mișcări artistice și care explorează profunzimile inconștientului și ale oniricului, făcând posibile creații dominate de spontaneitatea totală sub imboldul dictéului automat sau automatismului psihic pur.  De la Suprarealismul înțeles ca Supranaturalism, prin contribuțiile lui Apollinaire din 1916, până în 1924, când Breton propune dizolvarea contradicțiilor dintre vis și realitate prin organizarea unei suprarealități, această mișcare culturală și-a sedimentat resursele ideologice, sugerând nu doar trenduri culturale, dar și un mod de viață. Anul 1924 surprinde scena culturală europeană prin două grupări suprarealiste la fel de puternice, fiecare interpretând diferit genealogia mișcării, care îl revendica pe Apollinaire. Gruparea reprezentată de Yvan Goll și susținută, printre alții, de Tzara, Arnauld și Picabia se poziționa mai aproape de denunțarea suprarealismului ca supranaturalism, în vreme ce gruparea reprezentată de Breton și susținută de Ernst, Dali, Arp, Duchamp, Ray, Miró sau Éluard, insistă pe depășirea dadaismului și edificarea unei societăți moderne în care automatismul poate inspira un praxis social. Ciocnirea celor două grupări a fost un moment cheie în dezvoltarea acestei mișcări care cunoaște o ascensiune culturală în anii imediat următori, în toate domeniile culturale: artă vizuală, teatru, cinematografie, muzică.

Indirect, Suprarealismul a facilitat și gustul pentru literatura absurdă. Tot în 1924, dispariția lui Kafka marchează un impact cultural asupra unei Europe care tocmai dezmeticită după impactul Primului Război Mondial, asuma lucid și regretabil efectele birocrației accelerate, industrializării și raționalității tehnice folosite în conflictul generalizat al omului împotriva omului și scenariilor absurde care zguduiau ideologic, social și moral lumea interbelică. Literatura lui Kafka a hrănit filosofia existențialistă, biopolitica și nu numai: Camus, Sartre, Adorno, Derrida, Deleuze, Arendt și Agamben au comentat îndeaproape rolul creațiilor lui Kafka în fundamentarea unui criticism prin care alienarea, vina, responsabilitatea morală și singurătatea devin categoriile fundamentale ale unei lumi absurde, mecanizată și hiperbirocatizată prin instituții, sisteme și structuri care depersonalizează relația individului cu orice formă de realitate.

Interesați de sincronismul cultural dintre aceste două evenimente, centenarul morții lui Kafka și aniversarea a 100 de ani de la nașterea Suprarealismului, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XI-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: „Cultură, artă și revoltă: 100 de ani de „(Supra)Realism și literatură absurdă kafkiană”, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 24-25 mai 2024.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

  1. a) Suprarealismul din perspectiva filosofiei artei;
  2. b) Mutații estetice, valorice și culturale produse de avangarda suprarealistă;
  3. c) Existențialism, absurd și revoltă în arta (post)modernă;
  4. d) Categoria „absurdului” în estetica suprarealismului european;
  5. e) Sincronism și reacție culturală în secolul XX: suprarealism, literatură absurdă, existențialism;
  6. f) Receptările literaturii lui Kafka în filosofia secolului XX;
  7. g) Receptările suprarealismului în spațiul românesc.

Sesiune specială. Întrucât în 2024 aniversăm totodată 160 de ani de la înființarea Universității din București, Facultatea de Filosofie fiind instituție co-fondatoare, ne dorim ca o secțiune specială să fie dedicată moștenirii culturale a profesorului Ion Ianoși, fără a restrânge aria de analiză exclusiv la preocupările domniei sale pentru tema revoluțiilor artistice, cu precădere Suprarealismului, literaturii existențialiste sau absurde. Ion Ianoși rămâne dintre gânditorii români de mare anvergură ai comunității noastre academice, dar și ai culturii române. A scris lucrări ample și valoroase care acoperă domenii largi precum filosofia artei, estetica sau filosofia culturii. Celebre sunt lucrările sale de estetică și filosofia culturii, precum trilogia despre Sublim, monografiile despre Dostoievski, Tolstoi și Thomas Mann, sau cele dedicate culturii române, al cărui slujitor s-a declarat după o alegere personală, deși avea la îndemâna cunoștințelor sale multiple opțiuni culturale. Se adaugă lucrări dedicate esteticii filosofice kantiene sau hegeliene. Numeroase prefețe, postfețe, comentarii, articole acoperind arii cultural-artistice foarte variate, ne scot la iveală figura profesorului Ianoși ca un umanist și un cărturar. A fost șeful catedrei de estetică din Facultatea de Filosofie, catedră preluată de la Tudor Vianu, un alt nume de rezonanță al culturii române, pe care ne dorim să îl omagiem cu această ocazie. Astfel, așteptăm contribuțiile participanților și pentru această secțiune specială a conferinței noastre, „Filosofia artei și filosofia culturii în 160 de ani de existență ai Facultății de Filosofie a Universității din București. In honorem Tudor Vianu și Ion Ianoși”.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 20 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 28 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 24-25 mai 2024.

CfP: Conferințele București-Chișinău, Ediția a V-a „Identitate, patrimoniu, globalizare” – 21-22.03.2024

Call for papers

Facultatea de Filosofie și Facultatea de Istorie ale Universității din București și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează, în regim fizic și online, cea de-a cincea ediție a seriei de Conferințe București-Chișinău, cu tematica „Identitate, patrimoniu, globalizare” în zilele de 21 și 22 martie 2024.

Contextul geopolitic actual este unul deosebit de provocator, nu doar la adresa diferitelor tipuri de identitate (comunitară, locală, națională etc.), ci chiar și în privința fenomenului globalizării însuși, care apărea până de curând teoreticienilor și publicului larg ca fiind unul aproape implacabil. În mod evident, istoricii și filosofii, dar și cercetători din domeniile conexe, se regăsesc în „prima linie” a efortului intelectual de descifrare a multiplelor semnificații implicate în evenimentele globale recente (pandemie, conflicte armate de amploare, războaie hibride, dezvoltarea AI etc.).

Lucrările conferinței constituie nu doar prilejul reînnodării întâlnirii deja tradiționale dintre reputați specialiști de la cele două centre universitare, ci și o ocazie excelentă pentru dezbateri științifice de calitate la care sunt așteptate să participe și alte figuri marcante din domeniul științelor socio-umane.

Ediția din acest an a Conferinței București-Chișinău se dorește a fi și un reper semnificativ al seriei de evenimente prin care comunitatea UB celebrează 160 de ani de la înființarea Universității din București și 330 de ani de tradiție academică la București, prin marcarea rolului aparte – științific, dar și afectiv – pe care îl ocupă relația sa cu Universitatea de Stat din Moldova.

Titlurile și rezumatele se vor trimite până la 20 28 februarie 2024 prin intermediul formularului https://forms.gle/X4ztBFLozDq2U1WM6

Rezultatele selecției vor fi comunicate până cel târziu pe 4 7 martie 2024.

Comitetul de organizare

  • Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universității din București
  • Conf. univ. dr. Igor ȘAROV, Rectorul Universității de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Constantin VICĂ, Prorector Internaționalizare și Relații Publice, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Constantin STOENESCU, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Emil DRAGNEV, Directorul Departamentului de Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Dumitru DODUL, Directorul Departamentului de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Alexandru-Murad MIRONOV, Departamentul Relații Internaționale și Istorie Universală, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București
  • Lect. univ. dr. Oana ȘERBAN, Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Dr. Lilian CIACHIR, Coordonatorul Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Comitetul științific

  • Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Prorector Bugetare și Resurse Umane, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Cristian IFTODE, Directorul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sorin COSTREIE, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Marin BĂLAN, Directorul Centrului de Formare, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Savu TOTU, Directorul Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sergiu MATVEEV, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Lect. univ. dr. Laurențiu GHEORGHE, Directorul Centrului pentru Studierea Raționalității şi Credințelor, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Eudochia SAHARNEANU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Șarolta SOLCAN, Departamentul Istoria Romanilor si a Sud-Estului European, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Eugenia BOGATU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Liliana ROTARU, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Ion EREMIA, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Ion GUMENÂI, Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 22 februarie 2024

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Cercetător dr. RĂZVAN ȘANDRU (Systems Neuroscience Department, Champalimaud Foundation, Lisabona)

Tema: Evidențierea banalului: rolul artei la Kant

Începând de la afirmația lui Kant din cursurile sale de antropologie că „rolul artistului este de a prezenta familiarul în așa fel încât să sară în ochi”, voi încerca să reconstruiesc rolul artei în filosofia estetică kantiană. Voi argumenta în patru pași că arta permite experiența familiarului ca nefamiliar. Această experiență conduce la un proces reflexiv menit să integreze nefamiliarul în structura conceptuală a subiectului, ceea ce la rândul său va deschide în final spațiul pentru două posibile experiențe: a) uimirea în fața ideilor estetice prezentate de opera de artă în chestiune trăită ca un sentiment al posibilității supranaturalului și b) conștiința reflexivă a naturii habituale a subiectului și posibilitatea reconstruirii acestei naturi într-o a doua natură morală.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 29.02.2024: ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.), „Escaladarea artificială a competenței estetice”

Student Conference “Philosophy of memes” – March 16-17, 2024

În zilele de 16 și 17 martie 2024, va avea loc conferința, intitulată “Philosophy of memes”, se adresează atât studenților de la toate nivelurile de studiu, cât și cercetătorilor postdoctoranzi.
Evenimentul își propune să reunească studenți și cercetători interesați de filosofia minții, științele cogniției, pragmatică și semiotică, înțelegerea culturii memelor și a mecanismelor cognitive care stau la baza producerii și interpretării memelor.
Evenimentul se va desfășura în zilele amintite, în format mixt, vorbitorii putând alege să-și prezinte lucrările fie online, fie față în față, la sediul Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).
Apelul este deschis studenților de la toate nivelurile de studiu. Organizatorii îi invită pe studenții interesați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului. Aceasta vizează istoria memelor, mecanismele și procesele cognitive, aspecte lingvistice și pragmatice, abordări semiotice,  aspecte sociale și politice ale memelor.
Rezumatele vor fi redactate în limba engleză şi nu trebuie să depășească 300 de cuvinte. Acestea vor fi transmise electronic, în format Word sau Pdf, la adresa de e-mail philosophyofmemesconference@gmail.com, cu subiectul abstract submission. Detaliile de identificare ale autorilor vor fi trimise în corpul / conținutul e-mailului.
Data-limită de transmitere a acestora este  18 februarie 2024. Programul final al conferinței va fi anunțat până la încheierea evaluării rezumatelor trimise, cel târziu 20 februarie 2024. Prezentările vor dura 20 minute, urmate de câte 10 minute de întrebări şi răspunsuri.
Conferința este realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății  de Psihologie, Universitatea din București si cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie, Universitatea din București.

CFA: International Conference “The Courage of Truth in a Post-Truth World”, under the auspices of the WORLD CONGRESS Foucault: 40 years after – Deadline March 30, 2024

CALL FOR PAPERS

The Courage of Truth in a Post-Truth World

 

Context

The philosophical testament of Foucault, The Courage of Truth, seems to unveil the grounds of disinformation and fake news which tailor the post-truth society. On the one hand, we owe to Foucault the roots of the so-called parrhesiastic truth-telling techniques, together with the analysis of entangling risks and forms of courage that turned the modern essence of philosophical discourses into new expressions of interpersonal relationships defined by the challenges of speakers and listeners. On the other hand, the franc speech went beyond discursive practices and manners, providing refashioned meanings of democratic citizenship, moral responsibility, and political engagement, otherwise tightly bound. Back in vogue 40 years ago, there was the tendency to analyse to what extent relationships of power embody post-cynical revaluations of “happiness and unhappiness, good and ill fortune, slavery and freedom” (CT, 302-303) transgressed by different dynamics of parrhesia: ethical, political, and even aesthetic.

Forty years after Foucault’s death, it is worth contemplating what kind of parrhesiastic pact is possible in the era of post-truth? Are the four meanings of truth — unconcealed, unalloyed, straight, and unchanging (217) — still dictating the standards of truth in times when “the government of the world” needs, more than ever, the ethical elements of “the cynic mission”, “endurance, vigilance, inspection” (291)? As critical perspectives addressed to the Foucauldian legacy move back and forth between carefully documented historical and philosophical reconstructions of genealogical regimes of truth, we should undoubtedly keep in mind what the French author deemed to be one of the most provocative features of his late writings, namely, the attempt to place parrhesia at the heart of European philosophy and its evolution. Therefore, among the perspectives that could untangle the philosophical and political implications of parrhesia, we should question what remained from the Foucauldian ambition to track down the history of modern European philosophy as a history of practices of veridiction?

 

Call for papers

The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas (Faculty of Philosophy, University of Bucharest), in collaboration with other CIVIS (European Civic University Alliance) partners from National and Kapodistrian University of Athens, Sapienza Università di Roma, Aix-Marseille Université, and also with the Center for Applied Philosophy (Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca), and the Institute of Philosophy and Psychology of the Romanian Academy (Bucharest) is organizing the International Conference “The Courage of Truth in a Post-Truth World”, under the auspices of the WORLD CONGRESS Foucault: 40 years after.

The conference will take place at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania, between June 7-8, 2024. The costs for this venue will be partially covered by a CIVIS EU grant. Speakers from non-CIVIS university are kindly asked to obtain financial support from their institutions.

No participation fee will be required from the selected participants. Professors and researchers of CIVIS universities might use a CIVIS mobility grant to attend the event.

On the occasion of this commemorative conference, we seek to explore the multiple understandings of the “courage of truth” in a “post-truth” society. Topics may include, but are not restricted to:

  1. a) The changes of the (post)modern philosophical discourse as reaction to the Kantian inheritance of public and private use of reason, closely following the emancipation of the public sphere through its detachment from “prophetic speech” and its enthusiasm for professionalized and technocratic discourses.
  2. b) The limits of revolutionary discourses as parrhesiastic compositions overviewing criticism of finitude, moral realms, dominant institutions, mirrored by what Foucault targeted in his courses from Collège de France as “a militancy which aspires to change the world, much more than a militancy which would seek merely to provide its followers with the means for achieving a happy life” (CT, 285).
  3. c) The limits of discarding the concept of postmodernism as a post-truth era in Foucauldian readings, by tracking core-concepts that underpin (post)panoptical, totalitarian, and manipulative societies.
  4. d) The entanglement between post-truth and post-factual era that turned Foucault, especially after Latour’s critique, into a revolutionary thinker of new forms of relationship between epistemology and subjectivity, orchestrated by different regimes of power.
  5. e) The possibility to track down truth-telling techniques as (im)political predicaments and (non)political practices of freedom, which might be gendered and ideologically disputed.
  6. f) The (dis)continuities between philosophical and political parrhesia, in private and public spheres, which lead to forms of reflexivity and will to truth.
  7. g) The implications of portraying models of original freedom as an act of language mediated by practices of virtues, epistemological constraints, forms of intelligibility of the power-knowledge relations.  
  8. h) The intertwining of biopoetics and biopolitics, framing a project meant to conciliate forms of governmental rationalities, resistances and adjustments of social orders that articulate differently the Western tradition of authenticity and self-creation.
  9. i) The gaps between Kynismus and Zynismus, more precisely, between ancient and contemporary cynicism related to the courage of being one’s own creator and telling the truth of/to oneself.

Foucault’s final course at Collège de France Le courage de la vérité, as well as other lectures from the 80s posthumously published addressing a similar topic (Mal faire, dire vraiDire vrai sur soi-mêmeDiscours et vérité, etc.) constitute the overarching point of reference for this conference. We invite participants to engage with Foucault’s intellectual and civic legacy on various interdisciplinary areas, from biopolitical investigations following the COVID-19 pandemic, to self-writing in digital networks, or tokens of “fearless speech” (parrêsia) in contemporary art and public discourse.

 

Deadline and submission

Interested parties should submit a proposed abstract (in English or French) of 350 words and a short professional biography to worldcongressfoucault@unibuc.ro by March 30, 2024. Authors will be informed of acceptance no later than April 10, 2024. Full papers are not expected to be submitted by the date of the conference, although a different call for papers for gathering the most challenging contributions into a volume is forthcoming.  Complete details will be disseminated individually to the invited contributors by July 30, 2024.