Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Conf. Constantin Vică, prezenți la Conferințele Dilema la Brașov […] ERGO SUM. Științele tari și umanioarele în formarea gândirii

Între 3 și 5 octombrie, de joi până sâmbătă, în Sala festivă a Colegiului Național Andrei Șaguna, au avut loc Conferințele Dilema la Brașov.

Sub titlul […} ERGO SUM, tema care reunește ediția brașoveană a evenimentului este raportul dintre științele tari și științele umaniste în formarea gândirii.

În ordinea din programul celor trei seri, invitații conferențiari sunt: Mircea Dumitru, Virgil Ciomos, Marius Chivu, Cosmin Ciotloș, Laura-Yvonne Gherghina, Constantin Vică și Alexander Baumgarten.

“În spațiul civilizațional european, relația dintre ceea ce îndeobște se numesc ”științe tari” și umanioare a constituit unul dintre motoarele evoluției gîndirii creatoare de cultură, pînă într-un asemenea punct încît a devenit, aproape, marca specificității gîndirii europene. De aici s-a născut o tradiție formidabilă, care continuă să se construiască și astăzi și care, probabil, va dăinui și va tot îmbogăți cît lumea. Sub auspiciile uneia dintre cele mai respectate instituții de învățămînt românești, adică la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, Conferințele Dilema survolează peisajul fascinant al acestei teme pe parcursul a trei seri consecutive.”

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema, moderatorul evenimentelor

Sursa: https://www.dilema.ro/dilema-va-recomanda/conferintele-dilema-la-brasov-ergo-sum-stiintele-tari-si-umanioarele-in-formarea-gandirii 

Asistăm în ultimii ani la o decădere a rolului umanioarelor în universitățile contemporane cu prognoza sumbră asupra unui viitor apropiat, în care s-ar putea să asistăm la dispariția totală a departamentelor și a programelor de studii umaniste. S-a întâmplat, deja, în țări cu regim democratic consolidat și cu învățământ superior foarte bine articulat și dezvoltat. Și este foarte probabil ca această mișcare să continue și să se extindă.
Situația aceasta îngrijorătoare contrastează acut cu rolul central, bine cunoscut și documentat, pe care umanioarele și artele liberale l-au jucat în istoria democrației. Literatura și filosofia au contribuit, literalmente, la schimbarea lumii, la consolidarea regimurilor democrate liberale, și cu toate acestea, ceea ce constatăm este că părinții majorității tinerilor studioși de azi devin anxioși dacă copiii lor doresc să studieze științele umaniste sau dacă aceștia se dovedesc a fi analfabeți din punct de vedere financiar, dar nu par să fie câtuși de puțin îngrijorați dacă educația lor în domeniul umanioarelor este precară și deficitară.
Inteligența artificială este o știință în formare, aducând aminte de perioada Renașterii și modernitatea incipientă, când are lor tranziția dinspre alchimie spre știința naturii. Cu toate că are fundamente matematice și modelează statistic, metodele și tehnicile inteligenței artificiale în genere nu aparțin științelor exacte sau naturale. Dar nici celor sociale și umane. Este o știință adesea fără ipoteze, care produce modele insondabile sau greu explicabile, dar capabile de rezultate revoluționare. În fond, relația dintre științele moderne converge din ce în ce mai mult în domeniul inteligenței artificiale, unde sinteza metodelor statistice, logice sau empirice și a perspectivelor lingvistice, psihologice, filosofice și morale devine esențială în modelarea gândirii umane. Pe măsură ce IA domină din ce în ce mai mult cercetarea științifică, excelând în abordări cvasi-nomotetice bazate pe date, aceasta riscă să întărească viziunea tehnocentrică asupra lumii, punând în centru eficiența și generalizarea în detrimentul complexității experienței umane. Științele naturii, potențate de IA, pot accelera descoperirile și automatiza crearea de cunoștințe, dar, în lipsa perspectivelor interpretative și etice ale științelor umane, acest progres va duce la o înțelegere dezumanizată a gândirii și acțiunii umane. De aceea este nevoie de ceea ce Mihail Radu Solcan numea un gen de sinteză kantiană, „de această dată între gândirea calculatorie și perspectiva poetică asupra lumii”. O sinteză încă posibilă astăzi.

African Perspectives in the Foundations of Social Science, 8-9 October 2024

Pe 8 octombrie, în intervalul 16:00-18:00, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și pe 9 octombrie, în intervalul 10:00-12:00, la Institutul de Studii Africane, se desfășoară conferința African perspectives in the foundations of social science, eveniment în limba engleză, în format fizic.

Conferința va aborda tematica fundamentelor științelor sociale din perspective africane, iar invitații acesteia își desfășoară activitatea în domenii precum filosofie, drept și științe politice. Din partea Universității din Calabar vor participa Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Rev. Fr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe, Ephraim Ikegbu Ahamefula, Dorothy Oluwagbemi-Jacob, Eyimba Maduka. 

Din partea Universității din București, de la Facultatea de Filosofie, vor participa Constantin Stoenescu, Andrei Ionuţ Mărășoiu și Micah Thomas Pimaro, Jr., din partea Facultății de Drept va participa Daniela Deteşanu, iar din partea Facultății de Științe Politice și a Institutului de Studii Africane va participa Domnica Gorovei. Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați. Găsiți mai jos mai multe detalii despre program

Marți, 8 Octombrie, 16:00-18:00

Sala “Constantin Rădulescu-Motru

Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204, București  060024)

  • 4.00 Deschiderea conferinței
  • 4.10 Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Department of Philosophy, University of Calabar: “Personhood: An African Moral Perspective”
  • 4.35 Rev. Fr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe, Department of Philosophy, University of Calabar: “A Critical Reflection on the Complementary Relationship between African and Western Epistemologies: towards ‘Africana Philosophy’ ”
  • 5.00 Micah Thomas Pimaro, Jr. & Ephraim Ikegbu Ahamefula, Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest & University of Calabar: “Scientific Ignorance and Democracy in African and Afro-Descended Communities”
  • 5.25 Andrei Ionuţ Mărăşoiu, Faculty of Philosophy and Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest: “Franz Fanon: between War Studies and the Foundations of Psychiatry”

Miercuri, 9 Octombrie 10:00-12:00

Sala de conferințe, Institutul de Studii Africane

(Emile Zola nr. 6, Vila Noel, București 011847)
 
  • 10.00 Domnica Gorovei, Faculty of Political Science and Institute of African Studies (ISA), University of Bucharest: “Some Remarks on the State of Democracy in Africa”.
  • 10.25 Daniela Deteşanu, Faculty of Law, University of Bucharest: “Africa Facing International Law – Some comments on Its Old Contributions and on the New Challenges”
  • 10.50 Constantin Stoenescu, Faculty of Philosophy and Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest: “Bioculture and Environmental Ethics from an African Perspective”   
  • 11.15 Eyimba Maduka, Department of Philosophy, University of Calabar: “Unveiling African Philosophy of Environmental Education through the Integration of Indigenous Knowledge Systems”
  • 11.40 Dorothy Oluwagbemi-Jacob, Department of Philosophy, University of Calabar, “Pan-Africanism and Contemporary African Unity: Opportunities and Challenges”
  • 12.05 Masă rotundă și observații finale

Prof. Barbara Cassin, Membră a Academiei Franceze, doctor în Filosofie și director de cercetare la CNRS-Paris IV Sorbona, susține o conferință extraordinară la Facultatea de Filosofie a Universității din București

Vineri, 11 octombrie, la ora 10.30, Barbara Cassin va susține conferința «  L’Odyssee, un roman graphique », dedicată unui volum aflat în curs de publicare la Editura Flammarion.

Conferința, găzduită de Facultatea de Filosofie, se desfășoară la o zi după ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, din partea Universității din București, dnei. Prof. Barbara Cassin.

Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa dnei. Prof. Barbara Cassin este rezultatul propunerii formulată de Facultatea de Filosofie și susținută de Facultatea de Litere.

Publicul deopotrivă francofil și francofon este invitat să audieze conferința susținută de dna. Prof. Barbara Cassin la Facultatea de Filosofie, în Amfiteatrul Constantin Rădulescu-Motru.  

Academicianului Mircea Dumitru i s-a decernat titlul de Doctor Horis Causa al Universității de Vest din Timișoara

În data de 27 septembrie a avut loc decernarea titlului de Doctor Horis Causa al Universității de Vest din Timișoara Academicianului Mircea Dumitru, personalitate de marcă a Facultății de Filosofie a Universității din București. Festivitatea s-a desfășurat în amfiteatrul A01 și s-a bucurat de prezența a numeroși profesori, studenți și personalități locale și a făcut parte din seria de manifestări care au marcat deschiderea anului universitar 2024-2025. Cu acest prilej festiv, Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, a transmis studenților un mesaj plin de semnificații: „Fiți realiști, cereți imposibilul…!”.

Sursa: https://www.ziuadevest.ro/ceremonia-de-deschidere-a-anului-universitar-2024-2025-la-universitatea-de-vest-din-timisoara/

Conferința internațională „Războiul Narațiunilor”: 26 septembrie 2024

Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București vă așteaptă la Conferința internațională „Războiul Narațiunilor”
Conferința, care va aborda tematica din trei perspective: istorică, jurnalistică și de gândire critică, va fi moderată de jurnalista Dana Deac, iar invitații acesteia sunt:
  • Yevhen Mahda – analist politic ucrainean, director al Institutului de Politică Mondială, profesor asociat la Institutul Politehnic Igor Sikorsky, Kiev
  • Cosmin Popa – doctor în Istorie și Cercetător Științific Principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (București). Face parte din Programul de Cercetare România și Europa în Secolul XX. Domenii de interes: istoria regimului comunist din România; religie și politică; istoria elitelor politice, religioase și culturale din România comunistă; politicile memoriei în Europa de Est postcomunistă.
  • Iulia Stănoiu – jurnalist de investigație pentru CONTEXT. Contribuie la proiectul Firehose of Falsehood — o echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări din Europa Centrală și de Est. Este afiliată OCCRP și investighează rețelele care diseminează dezinformare online, propagandă pro-rusă și teorii conspiraționiste. Iulia a contribuit, de asemenea, la investigația internațională „Shadow Diplomats”.
  • Codruța Simina are peste 15 ani de experiență în jurnalism și, în ultimii ani, s-a specializat în investigații asupra tacticilor de dezinformare online și fact-checking. Este autoarea și co-fondatoarea newsletterului Misreport, un sumar săptămânal al falsurilor și dezinformării.
  • Nicoleta Fotiade – facilitator de educație media, președinte al Media Wise Society din România. Are o formare academică în Jurnalism, Studii Media și Culturale și Comunicare, cu peste 10 ani de experiență în educație media și cercetare.
  • Răzvan Costache – director de Inovație la Bitdefender, și-a început cariera ca jurnalist la Evenimentul zilei înainte de a trece la editare și management de proiect la Adevărul Holding. În ultimii 12 ani la Bitdefender, s-a concentrat pe managementul de produs și transformarea digitală, conducând dezvoltarea soluțiilor de securitate cibernetică care răspund nevoilor în schimbare ale consumatorilor.

The International Conference – The Future of UNESCO Chapters: Intercultural Perspectives on Autonomy, Freedom and Independence. The 2nd edition: Philosophy as a School of Freedom

September 27, 2024

Zoom Meeting https://zoom.us/j/91981654464 

The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest is pleased to announce the call for papers for the 2nd edition of the International Conference The Future of UNESCO Chapters: Intercultural Perspectives on Autonomy, Freedom and Independence. The 2nd edition: Philosophy as a School of Freedom.

PDF Loading...

This conference aims to bring together professors and researchers affiliated with UNESCO departments from Romania and from across Europe, in order to assess the human capital resources involved in the UNESCO network to support the 2030 Agenda for Sustainable Development in the field of culture and education.

The theme of this year’s edition was inspired, on the one hand, by the 25th anniversary of the UNESCO Chair for Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, within the University of Bucharest, and, on the other hand, by the 160th anniversary of the University of Bucharest and implicitly, of the Faculty of Philosophy, the co-founder of U.B.

The two anniversaries mark the enduring educational traditions and solid organizational cultures that have over time strengthened the prestige of our academic community. In this context, it is our responsibility to evaluate the reception, at the level of the public sphere and contemporary mentalities, of the role that the Humanities field — and especially the discipline of Philosophy — holds in shaping rational, free and responsible citizens. The on-going debates on the relationship between culture and education are becoming increasingly thorny, focusing on the reform processes and also on the public policy improvements in these fields. In such situations, we notice how rarely the role of Philosophy is invoked — the same Philosophy which UNESCO recognizes as a “school of human freedom” (Philosophy as a School of Freedom – 2007) and to whom it dedicates, ever since 2008, a commemorative day every third Thursday in the month of November.

Thus, we intend to investigate to what extent intercultural perspectives regarding fundamental values such as autonomy, freedom, and independence can be supported through a philosophical education in a global paideic space, by training citizens capable of understanding and respecting pluralism, diversity and equality between people. The subject of how philosophy upholds the education of cultural imagination, nurturing empathy and solidarity between individuals of different origins, together with the topic of various beliefs and histories will be approached through the lens of UNESCO’s stated objectives since 1998 — following a world conference dedicated to the differences between institutionalized philosophical education and philosophizing in the public space — up until today, when philosophy is employed as a form of life education through formal/non-formal/informal means.

This conference is also a cultural follow-up to the Declaration for Philosophy in Paris, launched in commemoration of the 1995 UNESCO conference: we therefore seek to critically analyse what efforts have been made, at the level of European society, for the expansion of philosophical education, for the promotion of philosophical knowledge in different cultural communities, institutions and social circles, and for the imposition of Philosophy on the public agenda, as a discipline that can support the development of the relationship between culture and education.

Since this is a conference organized by the UNESCO Chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest, the organizers, together with the partners, believe that, given their professional expertise, they can respond to UNESCO’s call to evaluate the connections between “creativity, innovation, critical thinking, resilience and empathy”[1] in establishing the society of the future in a post-pandemic society, focused on sustainable growth, on the digitalization of cultural capital and the stimulation of intercultural education, while advocating for “philosophy as a school of freedom.”

The significant importance of examining the synergy between culture and education also stems from the current geopolitical and social context, in which migration, climate change and the collapse of representative and participatory democracies signal the need to respond to these clashes through the help of European communities of citizens who are ready to manage such challenges. Moreover, last year the Final Declaration of the UNESCO World Conference for Cultural Policies and Sustainable Development, MONDIACULT[2] 2022 was signed with the purpose of affirming culture as a global public good. The conclusions that arose after the previous edition of our conference emphasized the need for increased philosophical reflection on these three fundamental notions — culture, public good and education — an aspect we wish to support by creating a new framework for reflection and for critical thinking.

Therefore, the conference proposed by the UNESCO chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest aims to evaluate the ways in which cross-sectoral, educational and cultural forms of cooperation between the UNESCO departments can respond to the MONDIACULT objectives and to the SDG objectives of the Sustainable Development Agenda for 2030.

______________________________________________________________________

[1]   https://www.unesco.org/en/culture-education

[2]   https://www.unesco.org/en/articles/mondiacult-2022-states-adopt-historic-declaration-culture?hub=701

Contributions may address, but are not limited to, the following themes and topics:

a) The role of intercultural communication in understanding the differences between autonomy, freedom and independence;

b) Cultural conditioning of freedom;

c) Combating social deprivation through culture;

d) Contemporary democracies: the meanings attached to freedom and to social responsibility;

e) Intercultural approaches to academic freedom;

f) ‘Everyday Europeanhood’[1]: a matter of autonomy, freedom and independence?

g) Philosophy, “the school of freedom”[2]: UNESCO’s role in protecting and promoting the Humanities field as a resource for shaping and educating contemporary democracies

_____________________________________________________________

[1] See Alexander Frame & Barbara Curyło (18 Oct 2022): Bringing Erasmus home: the European universities initiative as an example of ‘Everyday Europeanhood’,” Journal of Contemporary European Studies, DOI: 10.1080/14782804.2022.2134986

[2] See the UNESCO report on Philosophy as a School of Freedom, https://www.unesco.org/en/articles/philosophy-school-freedom?hub=779

  • PhD. Viorel Vizureanu, Dean of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • PhD Oana Șerban, Executive Director of the Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • PhD Lilian Ciachir, Coordinator of the UNESCO Chair, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Phd Candidate, Andreea Vlad, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
  • CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania