Lydia Amir la Facultatea de Filosofie: „A New Transformative Philosophy. A Personal Worldview Fit for a Global World”

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible”

prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

15-17 octombrie 2026

In perioada 15-17 octombrie 2026, Lect. Univ. Dr. Oana Serban va prezenta, în cadrul colocviului internațional Les scènes de Jacques Rancière, lucrarea 
 « Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible » la Univ. Sorbona. Colocviul este organizat de Fabienne Brugère (université Paris 8/LLCP), Judith Revel (université Paris 1 Panthéon-Sorbonne/ISJPS et IUF), și Dork Zabunyan (université Paris 8/ESTCA)  și se va desfășura cu participarea unor nume importante pentru gândirea estetică și filosofia continentală, precum Jacques Rancière și Georges Didi-Huberman. 

Conferință „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” – Prof. Fernando Simón Yarza, 12 octombrie 2026

Facultatea de Filosofie are plăcerea de a vă invita la un eveniment al Cercului de Studii Tomiste din cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă unde sunt afiliați colegii noștri Prof. dr. Mircea Dumitru, Vicepreședintele Academiei Romane și Lect. Dr. Laurențiu Gheorghe

În ultimele decenii, transformarea discursului privind drepturile omului a avut consecințe practice semnificative. În absența unei concepții comune asupra binelui uman, conflictele dintre drepturi riscă să se transforme în confruntări pentru putere socială și politică. Această schimbare are implicații importante în domenii precum sexualitatea, avortul, eutanasia și ameliorarea genetică. În opoziție atât cu subiectivismul, cât și cu pozitivismul juridic, prelegerea propune o concepție teleologică asupra drepturilor, întemeiată pe binele comun. Pornind de la realismul juridic clasic, aceasta abordează, de asemenea, o dificultate semantică inerentă discursului despre drepturi și pledează pentru recuperarea noțiunii clasice de ius, înțeles ca lucrul just, determinat prin raționament prudențial într-un context concret.

Suntem onorați să vă invităm la cel de-al patrulea eveniment din seria de conferințe organizate în parteneriat de către Institutul Tomist Angelicum din Roma, Cercul de Studii Tomiste al Universității din București, Centrul pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă și Facultatea de Filosofie, care va avea loc pe data de 12 octombrie 2026, orele 18.00, în Sala „Petre Antonescu” a Facultății de Drept.

Conferința „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” („Human Rights Discourse: Theoretical Challenges and Practical Consequences”) va fi susținută de profesorul Fernando Simón Yarza.

Fernando Simón Yarza este profesor de drept constituțional la Universitatea din Navarra. A absolvit Facultatea de Drept în 2005 și și-a obținut titlul de doctor în 2010. Teza sa de doctorat a fost distinsă cu prestigiosul premiu „Tomás y Valiente” (2011), acordat în comun de Centrul pentru Studii Politice și Constituționale și de Tribunalul Constituțional al Spaniei celei mai bune lucrări de drept constituțional publicate în limba spaniolă în cei doi ani anteriori.
A desfășurat stagii de cercetare la universitățile din Münster, Boston, Princeton și Oxford și a susținut prelegeri și seminare la numeroase universități și instituții academice din Spania și din străinătate.

Activitatea sa de cercetare se situează la confluența dintre dreptul constituțional, filosofia dreptului și filosofia politică, cu un interes deosebit pentru recuperarea tradiției clasice a dreptului natural și pentru provocările ridicate de gândirea juridică și politică modernă. Cercetările sale abordează, de asemenea, teme precum egalitatea, libertatea religioasă, bioetica, protecția mediului, jurisdicția constituțională și funcționarea sistemelor constituționale și parlamentare. Studiile sale au fost publicate în reviste de prestigiu și în volume colective de referință din aceste domenii.

Printre cele mai recente volume ale sale se numără „Between Desire and Reason: Human Rights at the Crossroads” (Centre for Political and Constitutional Studies, Madrid, 2017; trad. engl., Rowman & Littlefield International, Londra, 2020) și „Natural Law and Classical Realism: A Defense” (Thomson-Civitas, Cizur Menor, 2022).

Puteți descoperi lucrările scrise de invitatul nostru accesând următoarea pagină: https://unav.academia.edu/FSY.

Le suntem recunoscători partenerilor noștri, Facultatea de Drept a Universității din București, Societatea civilă de avocați STOICA & ASOCIAȚII și redacției Syntopic pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment.

Prezentarea va fi urmată de o discuție cu invitatul și se va desfășura în limba engleză.

Vă așteptăm alături de noi!

„Virtues without borders: humans, avatars and collective agents” – 08-09.10.2026

Pe 8 și 9 octombrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional „Virtues without borders: humans, avatars and collective agents”. Îmbinând perspective din etica virtuții, etica inteligenței artificiale și etica în afaceri, workshop-ul urmărește să chestioneze atât fundamentele teoretice, cât și mizele practice ale extinderii eticii virtuții dincolo de orizontul său antropocentric.

Evenimentul se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București), începând cu ora 10:00.

Organizat în cadrul proiectului de cercetare avataResponsibility, finanțat de European Research Council prin programul HORIZON-ERC, workshop-ul va reuni cercetători din diverse universități europene pentru a explora atribuirea virtuților morale dincolo de cadrul convențional uman, pornind de la întrebarea: pot fi virtuți precum onestitatea, înțelepciunea practică sau grija atribuite unor agenți artificiali ori colectivi sau rămân acestea apanajul exclusiv al ființelor umane?

Prima zi a evenimentului, joi, 8 octombrie, este deschisă de către prof. univ. dr. Alejo José Sison (Universitatea din Navarra), reputat expert în etica afacerilor și etica virtuții, cu prelegerea „A Neuroscience Perspective on AI Consciousness and Agency & A Neo-Aristotelian Critique”. Tot în cadrul primei zile vor susține prelegeri cercetători invitați de la Universitatea din Edinburgh, Universitatea din Berna, Universitatea Europeană din Roma, precum și de la Universitatea din București. Programul zilei de joi se va încheia cu o sesiune specială de întrebări și răspunsuri susținută de unul dintre cei mai cunoscuți filosofi morali contemporani, prof. univ. dr. Roger Crisp (Universitatea din Oxford).

Vineri, 9 octombrie, evenimentul va continua cu o serie de prezentări și dezbateri susținute de cercetători de la Universitatea din Viena, Universitatea Ludwig Maximilian din München și Universitatea din Navarra. Workshop-ul se va încheia vineri cu sesiunea interactivă susținută de Robert Collins (Institutul de Design din Umeå): „Antidefuturing OS – Building a Collaborative Operating System for Entanglement” (flash hackathon pe bază de invitație).

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Pentru mai multe detalii despre proiect și programul complet al evenimentului, vă invităm să vizitați pagina oficială avataResponsibility, cât și pagina Centrului de Cercetare în Etică Aplicată aici.

 

Despre workshop-ul anual avataResponsibility

Acesta este cel de-al treilea workshop anual găzduit de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul proiectului de cercetare ERC Starting Grant „avataResponsibility” (Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities). Detalii despre edițiile precedente sunt disponibile pe pagina proiectului aici. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS), care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

 

Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible” – prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible”

prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

15-17 octombrie 2026

In perioada 15-17 octombrie 2026, Lect. Univ. Dr. Oana Serban va prezenta, în cadrul colocviului internațional Les scènes de Jacques Rancière, lucrarea 
 « Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible » la Univ. Sorbona. Colocviul este organizat de Fabienne Brugère (université Paris 8/LLCP), Judith Revel (université Paris 1 Panthéon-Sorbonne/ISJPS et IUF), și Dork Zabunyan (université Paris 8/ESTCA)  și se va desfășura cu participarea unor nume importante pentru gândirea estetică și filosofia continentală, precum Jacques Rancière și Georges Didi-Huberman. 

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii – 28, 29 septembrie 2026

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii

28-29 septembrie 2026

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!

Conferința națională „Mircea Florian – operă filosofică și exegeză”, 3 decembrie 2026

Conferința națională „Mircea Florian – operă filosofică și exegeză”

3 decembrie 2026

Opera filosofică a lui Mircea Florian (1888-1960), proiectată pentru a acoperi probleme din mai multe ramuri ale filosofiei – cosmologie și ontologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică, metafizică și antropologie etc. –, este semnificativ desfășurată în două momente ale creației: filosofia datului (din perioada timpurie a creației filosofului) și filosofia recesivității (opera târzie; de fapt, postumă). Care au fost și care sunt în momentul de față al istoriei filosofiei românești deschiderile acestei opere față de intențiile exegetice ale celor care cercetează mișcarea filosofiei în cultura contemporană? Sunt abordabile și semnificative ideile, conceptele și teoriile, problemele, soluțiile și argumentele, tehnicile și metodele de filosofare ale lui Mircea Florian din perspectiva modelelor filosofice actuale? În ce direcții s-ar putea îndrepta experiențele exegetice, relecturile și, după acestea, judecățile evaluative ale acestei opere? Sunt întrebări de la care vor porni discuțiile participanților la Conferința Națională „Mircea Florian – operă filosofică și exegeză”, în cele trei secțiuni propunse de organizatori:

 

(1) Masă rotundă: Tehnic-tematic și cultural-istoric în creația filosofică a lui Mircea Florian – Invitat special: Acad. Gheorghe Vlăduțescu, directorul Centrului Postdoctoral „Mircea Florian”

Scopul acestei secțiuni este de a croi o imagine de actualitate a operei filosofului, prin punerea în discuție a unor teme de interes legate de recuperarea istorică și teoretică a operei și de șansele acesteia de a intra în dialog cu filosofiile contemporane. Participanții vor încerca testarea deschiderii acestei filosofii către formularea de întrebări, către producerea de comparații cu modele actuale de filosofare; în final, către proiectarea, pe baza problematizărilor pe care aceasta le cuprinde, a unor întrebări filosofice semnificative în orizontul filosofiei contemporane, românești și universale.

 

(2) Sesiune de comunicări: Creația filosofică a lui Mircea Florian în analize comparative; de exemplu:

– filosofia datului și raporturile sale cu fenomenologia, kantianismul, neokantianismul, hegelianismul, realismul epistemologic sau alte direcții ale filosofiei moderne și contemporane;

– filosofia recesivității, analizată în raport cu probleme precum opoziția și contradicția, cauzalitatea și determinarea, unitatea și relația, devenirea și negația, libertatea și autoritatea, acțiunea și cunoașterea etc.

Sunt încurajate cercetările de exegeză istorică și acele abordări care folosesc conceptele lui Mircea Florian pentru a interveni în dezbateri filosofice actuale cu metafizicile contemporane sau ontologiile orientate spre obiect, cu modelele de antropologie și ontologia umanului care integrează și probleme de filosofia culturii și a istoriei.

 

(3) Sesiune postere: Idei originale în filosofia lui Mircea Florian

– domenii: ontologie și cosmologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică etc.

Sunt așteptate proiecte care propun o interpretare proprie a unor concepte, argumente sau probleme din filosofia lui Mircea Florian, în special din domeniile menționate.

 

Sunt invitați să participe, la cele trei secțiuni, cadre didactice, cercetători consacrați și tineri cercetători, studenți-doctoranzi, masteranzi etc., interesați de investigarea filosofiei lui Mircea Florian și de problematica introdusă de aceasta în istoria filosofiei din spațiul nostru cultural și din afara acestuia.

 

Condiții de participare

Propunerile vor cuprinde:

– titlul contribuției;

– un rezumat de 200–300 de cuvinte;

– afilierea instituțională și/sau o scurtă descriere a autorului.

Propunerile, redactate în limba română, vor fi transmise în format Word la adresa conf.mircea.florian2026@gmail.com , până la 22 noiembrie 2026.

Programul conferinței va fi anunțat pe data de 28 noiembrie 2026.

 

Comitetul de organizare

Lector univ. dr. Oana ȘERBAN, directorul CCIIF, Facultatea de Filosofie, UB

Prof. univ. dr. Savu TOTU, membru al Consiliului Școlii Doctorale de Filosofie

Prof. univ. dr. Viorel CERNICA

Drd. Cristina-Măriuca GRIGORE

 

Locul desfășurării

Sediul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Adresa: Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6, Bucuresti, Cod postal 060024