Despre cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali cu conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB

Seria Conferințelor UB – „Știința pe înțelesul tuturor” anunță un nou eveniment organizat exclusiv online, a cărui invitată a fost conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care a abordat dintr-o perspectivă teoretică și filosofică o temă de mare actualitate, și anume raportul dintre libertate și democrație, discutând despre cât de liberă mai poate fi societatea oamenilor liberi și raționali astăzi.

Adresată celor pasionați de filosofie sau celor interesați de o dezbatere nuanțată cu privire la aceste două concepte fundamentale ale societății, conferința „Cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali? Libertate și democrație” ne propune să gândim și să discutăm fără prejudecăți atât despre drepturi și libertăți, cât și despre obligațiile individului în societatea de azi.

Așa cum arată filosoful Dorina Pătrunsu, democrația nu promite nici adevărul, nici fericirea și nici dreptatea. Ea nu „asigură” nicio așteptare în orizontul pe care îl solicită aceste idealuri și nici nu intenționează să facă asta. Mai mult, democrația nu deține monopolul mijloacelor prin care ar putea fi satisfăcute toate aceste așteptări și nici vreo putere specială de a-l institui. De fapt, democrația este o încununare a tuturor acestor „neputințe”, felul acesta de a gândi și de a înțelege democrația regăsindu-se nu numai în efectele întâlnite pe teren, ci chiar în motivele și temeiurile folosite în alegerea ei. Este ceea ce știm despre democrație, prin urmare, orice argument în favoarea dezirabilității democrației și orice pledoarie plauzibilă nu ar trebui nici să excludă aceste „adevăruri”, nici să nu țină cont de realitate.

Prin urmare, cum evaluăm beneficiile democrației sau cum justificăm dezirabilitatea democrației?

Una din mizele demersului de față este de a arăta că libertatea indivizilor, contrar așteptărilor și convingerilor comune, nu este asigurată, în mod necesar, în democrație, legătura dintre libertate și democrație nefiind nici necesară, nici cauzală, ci mai degrabă una empirică, destul de ușor de „rupt” dacă democrația nu este guvernată de „supremația legii” (rule of law) și dacă libertatea la rândul ei nu își ponderează „elanul” de a iniția reglementări în „zone de non-ingerință”. O astfel de miză ar putea fi considerată ca lipsită de valoare practică, ba chiar periculoasă, asumându-se în mod eronat și necritic că intenția nedeclarată este mai degrabă de a-i lua democrației privilegiul de care beneficiază, făcând-o dispensabilă nu numai în alegerea sa de către libertate, ci în orice alegere în legătură cu o viață prosperă, sigură, lipsită de griji existențiale.

Lucrurile însă stau exact pe dos: tocmai pentru că democrația ar oferi șanse reale libertății indivizilor, e important să nu ratăm veritabilele așteptări de la ea. Pentru a evita acest lucru, trebuie să avem în vedere nu doar posibilitățile de care ar dispune democrația în realizarea condițiilor propice pentru exersarea libertății individuale, cât mai ales limitele ei în activarea acestor posibilități. Democrația, cu alte cuvinte, este și rămâne credibilă datorită acestor limitări și nu datorită succesului pe care l-ar avea în obținerea „unor bunuri” dorite fie de o majoritate vocală, fie de o minoritate care a tot fost pusă la colț de-a lungul istoriei.

Înregistrarea integrală a conferinței poate fi accesată aici.

Sursa: www.unibuc.ro

Filosofie, Educație, Distanță: Conferința națională online de filosofia educației

Filosofie, Educație, Distanță

 Conferința națională online de filosofia educației

București

5 – 6 martie 2021

Filosofii nu au ezitat să-și asume rolul de educatori, să influențeze modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează, nici atunci când au performat în discipline considerate „pure” – logica, metafizica sau epistemologia. Secole la rând, munca pedagogilor a fost direcționată de dihotomii filosofice tradiționale, ca de exemplu, dualismul minte / corp, sau de credințe precum aceea că rațiunea plasează omul deasupra animalelor, plantelor și mediului lor fizic.

Apel la contribuții

„Filosofie, Educație, Distanță” este prima conferință națională de filosofia educației organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin centrul de Formare în Filosofie. În acest titlu, distanța nu este un adaos de conjunctură; educația la distanță, percepută, uneori, și ca o formă de învățare individuală, a luat amploare începând cu anii 1990, ca educație online, tot mai multe instituții de învățământ oferind astfel de programe educaționale. Originile educației la distanță trebuie căutate, însă, cu mult mai devreme, în secolul al XIX-lea sau chiar al XVIII-lea, în studiile la distanță prin corespondență, pentru persoanele care nu puteau participa la învățământul față în față.

În condiții de pandemie, în primăvara anului 2020, universitățile au anulat cursurile față în față, trecând la predarea online, pentru tot restul semestrului; apoi, s-a anunțat că și viitorul an universitar se va desfășura tot în acest format; așa s-a și întâmplat. La fel s-au petrecut lucrurile în învățământul preuniversitar, în unele țări, la toate ciclurile, în altele, menținând, totuși, predarea față în față, pentru școala primară și gimnaziu.

Trecerea de la „față în față” la „online” a fost posibilă datorită noilor tehnologii, în special, internetul, tehnologia care a extins la nivel global educația la distanță. Dar ceea ce experimentăm cu toții din cauza COVID-19 nu are precedent; ne confruntăm cu predarea / învățarea la distanță în situație de urgență sau cu o „pedagogie pandemică”, așa cum au numit-o unii. Sunt acestea condiții normale de predare și învățare? Ce reprezintă distanța în relația profesor – elev / student? Se exclud reciproc învățarea față în față și învățarea la distanță? Cerința prezenței este complet opusă educației online? Este condiționată educația la distanță de vârstă? Ce efecte are această educație sub aspect psihologic, mai ales în cazul copiilor?

Prima tehnologie care a făcut posibilă educația la distanță – scrierea – era criticată încă într-un dialog al lui Platon, căci, deși îndeplinește funcții utile în multe cazuri, nu pare să constituie mijlocul potrivit de învățare și pentru cei care caută adevărul prin filosofie. Întrebarea persistă și în secolul nostru: poate fi predată / învățată filosofia online? Și poate fi reluată în orice domeniu de cunoaștere, nu doar în filosofie.

Conferința își propune să fie o experiență de gândire pentru toți cei cu interese de studiu legate de educație, indiferent de domeniul de cunoaștere; nu doar cercetători din filosofie, științe umaniste și științe sociale, ci și din matematică, ştiinţele naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe biologice şi biomedicale, arte, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Trebuie să facem un efort de deschidere pentru a asculta diferite voci. Foarte importante vor fi vocile cercetătorilor în devenire, indiferent de forma de studii: licență, master, doctorat, și cu atât mai mult cu cât vor aduce mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Nu ne vom afla, pe cât posibil, într-un schimb de opinii dinainte pregătite, ci într-un dialog, în sensul promovat de David Bohm, ca o participare în care ne jucăm unul cu celălalt mai degrabă decât o confruntare în care jucăm unul împotriva celuilalt.

 Posibile secțiuni tematice

  • Conceptul distanței
  • Distanță, izolare, educație
  • Distanța în actul educațional
  • Educație în situație de urgență
  • Universitatea / școala intră în casă
  • Didactica predării / învățării online
  • Educația la distanță – o chestiune de prudență sau de perspectivă?
  • Aspecte etice ale educației la distanță
  • Educația și noile tehnologii
  • Rațiunea de a fi a universităților într-o lume în care „informația” se găsește pe web

În funcție de propunerile primite, pot fi organizate și alte secțiuni tematice.

Fiecare sesiune tematică se va încheia cu o masă rotundă.

Cum se fac înscrierile?

Înscrierile se fac on-line prin trimiterea cererii de înscriere la adresa de e-mail: cff@filosofie.unibuc.ro

Perioada pentru trimiterea cererii de înscriere: 3 ianuarie – 5 februarie 2021

Cererea de înscriere va conține:

  1. Prenumele și numele autorului
  2. Afilierea instituțională
  3. Propunerea de prezentare
  4. titlul
  5. secțiunea conferinței (dacă se încadrează într-una din cele enumerate)
  6. rezumatul (între 500 și 1000 de cuvinte)
  7. 4-5 cuvinte cheie (în ordine alfabetică)
  8. o scurtă bibliografie (poate fi menționată și o singură lucrare), dar cu datele complete

 Precizări privind înscrierea

  • Un autor nu poate propune decât o singură prezentare.
  • O prezentare nu poate avea mai mulți autori.
  • Pentru fiecare prezentare sunt alocate 20 de minute.
  • Se trimit doar documente redactate în Word; nu se primesc fișiere pdf sau jpg.
  • Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței.
  • Fiecare propunere de prezentare va fi supusă evaluării inter pares.
  • Nu se primesc contestații.

 Date importante

  • Data la care încep înscrierile 3  ianuarie 2021
  • Termen limită pentru trimiterea cererilor de înscriere  5 februarie 2021
  • Notificare de acceptare / respingere   15 februarie 2021
  • Postarea programului conferinței 25 februarie 2021
  • Desfășurarea conferinței – via Google Meet 5 – 6 martie 2021

 Precizări finale

  • Respectând măsurile impuse de autorități privind prevenirea infectării cu COVID19, activităţile din cadrul conferinței se vor desfăşura online.
  • Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
  • Nu se percepe taxă de participare.

 Comitetul științific

  • Viorel Vizureanu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
  • Petru Bejan, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Eugenia Bogatu, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinau
  • Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
  • Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
  • Laura Comănescu, Universitatea din Bucureşti
  • Constantin Cucoș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Emanuela Ilie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Iulia Lazăr, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Maci, Universitatea din Oradea
  • Adriana Neacșu, Universitatea din Craiova
  • Crenguța Lăcrămioara Oprea, Universitatea din Bucureşti
  • Ioan-Ovidiu Pânișoară, Universitatea din Bucureşti
  • Antonio Sandu, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava
  • Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti

 Comitetul de organizare

  •  Marin Bălan (coordonator), Universitatea din București
  • Ana-Maria Bugiu, Universitatea din București
  • Ileana Dascălu, Universitatea din București
  • Alexandra Podea, Universitatea din București
  • Lilian Ciachir, Chaire UNESCO, Universitatea din București

Conferințe la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova

Conferințe – Chișinău

Lector univ. dr. Marin Bălan

Invitație

Laboratorul Filosofie Teoretico-practică și Epistemologie aplicată, Institutul de cercetare și inovare,  Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova.

 

7 decembrie 2020, ora 16.00:

Filosofia pentru copii și filosofia academică

Abstract

Reputația de disciplină dificilă planează încă asupra filosofiei; de aceea, studiul acesteia ar trebui să aibă loc mai degrabă în universități decât în școli, profesorii „clasici” știind că filosofia nu se poate învăța fără texte ale unor autori precum Platon, Aristotel, Descartes, Hume, Kant, Nietzsche sau Wittgenstein. Chiar fondatorul filosofiei pentru copii, Matthew Lipman, era profesor la Universitatea Columbia când a început să exploreze căi alternative în vederea predării logicii, dezamăgit fiind de faptul că studenții săi aveau dificultăți în a trata subiectele în mod critic și reflectiv. Căci studenților le lipseau abilitățile euristice și argumentative care tocmai cu ajutorul filosofiei se formează. În prezentare se arată că filosofia pentru copii nu este filosofia academică explicată copiilor, ci o filosofie care se face cu elevii din clasa transformată în comunitate de cercetare filosofică, alături de profesorul devenit facilitator și care reintră, odată cu ei, în dimensiunile filosofice ale existenței.

 

10 decembrie 2020, ora 16.00

Tipuri de texte folosite în atelierele de filosofie pentru copii

Abstract

Materialul didactic dezvoltat de fondatorul filosofiei pentru copii, Matthew Lipman, cuprinde, pe de o parte, povestiri structurate într-o formă dialogică, pe de altă parte, manuale aferente acelor povestiri. Ulterior, gama textelor cu rol de stimul în atelierele de filosofie pentru copii s-a diversificat, în prezent, fiind folosite mai ales povești din diferite arii culturale și cărți ilustrate (picture books). În prezentare este evidențiat faptul că textele alese spre a fi citite în atelierul de filosofie pentru copii trebuie să pornească de la situații concrete în care elevii se găsesc cufundați de mici și să îi încurajeze să descoperă filosofia ca și când ar fi fost ceva atât de apropiat, dar trecut neobservat, până atunci.