Context

Conferința națională de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” continuă tradiția începută în urmă cu mai bine de deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative.

Facultatea de Filosofie a Universității din București oferă un spațiu consacrat întâlnirilor dintre filosofi și artiști de la toate facultăți de profil din țară și folosește această conferință ca platformă pentru reunirea unui corp de experți, cu diferite nivele de experiență, pentru a aplica împreună în vederea accesării unor granturi pentru cercetări interdisciplinare din domeniul științelor umaniste. Cercetători, cadre didactice și studenți de la toate nivele (licență, master și doctorat) se reunesc la București, activitatea de diseminare a proiectelor individuale fiind însoțită în mod tradițional de desfășurarea unor proiecte artistice de tip performance și happening.

Anul 2026 oferă un prilej deosebit de  semnificativ pentru acest dialog, marcat de două aniversări majore:

• 100 de ani de la moartea lui Claude Monet (1926) — un moment potrivit pentru a reevalua moștenirea sa atât ca pictor al percepției, cât și ca „filosof” al luminii și temporalității prin mijloace picturale;
• 150 de ani de la prima expoziție impresionistă de la Paris (1874), care a redefinit receptarea publică, instituțională și critică a artei, deschizând în același timp un nou paradigmatic pentru însăși modernitatea.

În plus, anul 2026 coincide cu împlinirea a 185 de ani de la nașterea Berthei Morisot (1841) și a centenarului nașterii lui Michel Foucault (1926) — aniversări care, împreună, oferă un cadru puternic pentru reconsiderarea Impresionismului la intersecția dintre estetică, filosofie și critică culturală.

Conferința invită la o reflecție filosofică reînnoită asupra Impresionismului, înțeles deopotrivă ca ruptură estetică și ca practică socială. Mai degrabă decât să trateze Impresionismul ca pe o paradigmă artistică epuizată, miza acestui dialog academic e de a-l înțelege ca pe un teren propice pentru întrebări persistente privind percepția, reprezentarea, vizibilitatea și condițiile sociale care fac posibilă lizibilitatea artei moderne, în ciuda caracterului său transgresiv.

Impresionismul — de la regândirea disruptivă a convențiilor picturale operată de Manet, până la negocierea complexă a identității artistice și a vizibilității de gen realizată de Berthe Morisot — repune în discuție probleme filosofice legate de modul în care vedem, de modul în care locuim timpul și de modul în care formele estetice mediază relațiile sociale.

Instrumentele teoretice dezvoltate de gândirea secolului al XX-lea (de exemplu, analizele lui Foucault asupra regimurilor de vizibilitate și de putere, meditațiile lui Bataille asupra excesului și transgresiunii, precum și sociologia gustului și a capitalului cultural la Bourdieu) oferă căi bogate de reinterpretare a practicilor impresioniste și a receptării lor. Această conferință își propune să pună în dialog filosofi, istorici de artă, teoreticieni ai culturii și practicieni, pentru a urmări aceste intersecții și a chestiona ce ne mai poate învăța Impresionismul despre caracterul modern al artei și despre viața politică a imaginilor.

Apel la contribuții

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

• Impresionismul ca problemă filosofică: percepția, temporalitatea și sensibilitatea modernă
• Manet, Monet și Morisot: reconsiderarea autorului, genului și identității artistice în pictura impresionistă
• Spațiile sociale ale Impresionismului: practica expozițională, publicurile și piața de artă
• Puterea și percepția în arta impresionistă: Foucault, Bataille, Bourdieu, Deleuze și Rancière despre noile regimuri ale vizibilului și arta modernă
• Ecouri contemporane: imaginarul politic și moștenirea avangardistă a Impresionismului
• Condiția femeii în imaginarul Impresionismuluil european: reflecții filosofice asupra feminismului în arta impresionistă

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 7 septembrie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 10 septembrie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în data de 25 septembrie 2026. Ne propunem ca cele mai bune articole să fie publicate în engleză în The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series, revistă indexată ESCI, EBSCO, ERIH PLUS, DOAJ, CEEOL și Philosphers`Index.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Asist. Univ. Dr. Eva Ivan-Haintz

Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.