CfP: CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA a VIII-a

IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice UB & Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenbruger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbatea  acestei teme în cadrul fonferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 15 mai 2020 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 30 Aprilie. În funcție de măsurile luate la nivelul Universității din București pentru prevenirea răspândirii COVID19, organizatorii conferinței iau în calcul posibilitatea de a desfășura conferința online (pentru un număr mai mic de 30 de participanți) sau de a muta evenimentul în toamnă, în luna octombrie (pentru un număr mai mare de 30 de participanți). Vom reveni cu informații referitoare la forma de desfășurare a conferinței la începutul lunii mai, respectând condițiile impuse de autoritățile competente pentru desfășurarea activităților educaționale la acel moment.

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2020.

Conferința se va desfășura pe data de 15 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

CfP: Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, ediția a treia

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A treia ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 27-30 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 4 zile ale conferinței), o selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 15 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 25 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.

CfP: Conferința Națională de Etică Aplicată pentru studenți, masteranzi și doctoranzi

Centrul de cercetare în etică aplicată și Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, organizează prima conferință națională de etică aplicată pentru studenți în perioada 4-5 iunie, 2020.

Problemele de etică aplicată sunt tot mai vizibile în societatea contemporană, iar etica aplicată a devenit o sumă de discipline tot mai specializate. Există o fascinație în fața complexității etice din domeniile medical, al afacerilor, al relațiilor internaționale, al cercetării militare, al presei etc. Posibilitățile de a modifica trupul uman prin noile biotehnologii ne trezesc uimire, dar și anxietate. Ce mai rămâne din ființa umană dacă vom ajunge să transferăm conștiința unei persoane în orice corp bionic? Cât de mult trebuie să renunțăm la modul nostru de viață confortabil pentru a rezolva problema încălzirii globale? Care va fi viitorul muncii dacă locurile de muncă vor fi în mare măsură preluate de roboți? Inegalitățile economice din ce în ce mai adânci sunt incompatibile cu respectarea drepturilor omului? Ce trebuie să facă țările în curs de dezvoltare, cum e cazul României, pentru a crea instituții echitabile?

Apel la contribuții

Îi invităm pe studenții de la licență, master sau doctorat, interesați de problemele de etică aplicată ale lumii contemporane, și în special ale societății românești, să trimită un abstract extins de 500 de cuvinte în următoarele arii tematice: Etică biomedicală; Neuroetică; Etica animalelor; Etica afacerilor; Etica presei; Etică socială și politică; Etica în conflictele internaționale; Etica mediului; Etica noilor tehnologii; Etica inteligenței artificiale; Etica digitală; Etica viitorului; Istoria eticii aplicate.

Vă rugăm să trimiteți două documente separate la următoarea adresa de email: ccea.info@filosofie.unibuc.ro Primul document trebuie să conțină numele, afilierea instituțională, adresă de email. Al doilea document trebuie să conțină abstractul anonimizat. Centrul de cercetare în etică aplicată va face eforturi pentru a acoperi parțial costurile de cazare și catering pentru participanți. Conferința se va încheia în seara de 5 iunie cu un eveniment social.

Comitetul științific
Emilian Mihailov (Universitatea din București)
Emanuel Socaciu (Universitatea din București)
Constantin Vică (Universitatea din București)
Mihaela Frunză (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj)
Bogdan Olaru (Academia Română, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”)
Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)

Sursa: https://www.ccea.ro/cfa-conferinta-nationala-de-etica-aplicata/

Izvoare de filosofie – 7 februarie 2020: Lumile gândirii și realitatea culturală actuală. O incursiune în filosofia analitică românească

În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.

În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.

Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.

Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum  și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.

În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?

Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.com/

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru susține conferința „Possible minds. Promises and limits of Artificial Intelligence” la UB

Marți, 14 ianuarie 2020, prof. univ. dr. Mircea Dumitru va susține conferința cu titlul “Possible minds”. Promises and limits of Artificial Intelligence, organizată de Universitatea din București, prin Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale. Evenimentul va avea loc începând cu ora 18.00, în Amfiteatrul  „Ion Mihăilescu” din cadrul Clădirii noului Rectorat al UB (Șoseaua Panduri, nr. 90).

Prelegerea va prezenta câteva abordări filosofice actuale ale programului Inteligenței Artificiale (AI) și va insista asupra promisiunilor teoretice și asupra limitelor conceptuale și metodologice ale acestuia. Prelegerea este structurată pe următoarele teme: principalele concepții filosofice și răspunsurile la problema minte-corp din Filosofia Minții, probleme filosofice ale programului Inteligenței Artificiale, teoremelor de Incompletitudine ale lui Kurt Gödel, argumentele lui Saul Kripke împotriva funcționalismului și ale fizicalismului, argumente împotriva AI pe baza conștiinței fenomenale (Qualia).

Mircea Dumitru este profesor la Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București. Membru al Academiei Europaea din 2019, Mircea Dumitru a ocupat, în perioada 2011 – 2019, funcția de Rector al Universității din București și de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în 2016. Președinte al Institutului Internațional de Filosofie, prof. univ. dr. Mircea Dumitru este, în prezent, și membru corespondent al Academiei Române. Domeniile sale de cercetare sunt logica filosofică, filosofia limbajului, metafizica modalităților, epistemologie, filosofia minții și a conștiinței. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea Tulane din New Orleans în mai 1998, iar două luni mai târziu a finalizat al doilea doctorat la Universitatea din București. A fost profesor invitat la Universitatea Lyon 3 „Jean Moulin”, New York University, Universitatea din Helsinki și City University of New York. Începând din 2018, Mircea Dumitru predă și la Universitatea Normală din Beijing, China.

Conferința “Possible minds”. Promises and limits of Artificial Intelligence este organizată în cadrul grupurilor de cercetare Mind, Language and Cognition și Complex Systems Disentanglement through Data Analysis”, în contextul Zilei Internaționale a Logicii, a cărei prime ediții este celebrată pe 14 ianuarie 2020. De altfel, pentru a sublinia importanța logicii și a promovării acesteia, Audrey Azoulay, Directorul General al UNESCO, a transmis un mesaj în care trece în revistă impactul logicii în diferite domenii de activitate. Mesajul complet al Directorului General al UNESCO poate fi accesat aici.

Sursa: https://unibuc.ro/prof-univ-dr-mircea-dumitru-sustine-conferintapossible-minds-promises-and-limits-of-artificial-intelligence-la-ub/