Seminar cercetare DFT „Algorithms, models, intelligence: explainability and explanation in AI”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Ioan Muntean (University of Illinois, Urbana-Champaign University of Texas, Rio Grande Valley). Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile aici: https://publish.illinois.edu/imuntean/ 

Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral „Analytic Philosophy”. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ 

Prezentarea profesorului Muntean se intitulează „Algorithms, models, intelligence: explainability and explanation in AI”. Iată un rezumat:

„This paper promotes an interpretation of AI systems (Deep Neural Networks, DNN, and some Machine Learning Algorithms, MLA) as models and extends results about scientific and formal models (mainly mathematical models) from the philosophy of science to AI algorithms. It addresses two main questions about representation and explanation of this interpretation: (T) What is modeled or represented by the AI system (the target T of the AI model)? (E) Are AI systems explanatory? After surveying some answers to question T, the paper argues that the most realistic representation of AI systems is T as a “quasi-target” (T is not a real object but a counterfactual or hypothetical target). Furthermore, the paper argues that AI systems have explanatory power and surrogate reasoning from these models is possible in a limited number of cases. For this purpose, the AI systems are interpreted as ensembles of models, and explanations from AI models are exploratory and “how-possibly,” at best. The explananda of AI systems are not real targets but features of data or methods of collecting data.”
Prezentarea se va desfășura miercuri, 24 iulie, orele 17.00-19.00, în sala „Constantin Noica” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”. 
Pentru acelea / aceia dintre Dvs. ce nu pot participa fizic, iată detaliile Zoom: https://us02web.zoom.us/j/82600716350?pwd=NtJppS7axaWb3a1iN8d7aGa7E5lGLF.1  Meeting ID: 826 0071 6350  Passcode: 939986

Seminar cercetare DFT „Cuvintele: entități abstracte la îndemâna vorbitorilor şi pentru uzul lingviștilor?”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Manuela Ungureanu (University of British Columbia). Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile aici: https://epp.ok.ubc.ca/about/contact/manuela-ungureanu/

Comunicarea acesteia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral „Analytic Philosophy”. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/

Prezentarea profesorului Ungureanu se intitulează „Cuvintele: entități abstracte la îndemâna vorbitorilor şi pentru uzul lingviștilor?„. Aceasta se va desfășura vineri, 5 iulie, orele 17.00-19.00, în sala „Lucian Blaga” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „Dependence and Diversity in Echo Chambers”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Romy Jaster (Humboldt-Universität). Mai multe detalii despre conferențiar sunt disponibile aici: https://www.romyjaster.com/
Comunicarea acesteia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ 
Prezentarea profesorului Jaster este rodul colaborării dintre Centrul de Logică, Filosofie și Istorie a Științei din cadrul Universității din București împreună cu Centrul de Filosofie Aplicată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Conferința se intitulează „Dependence and Diversity in Echo Chambers”. Iată un rezumat al acesteia:

„In this talk I take an epistemological look at echo chambers, i.e. social environments that are highly homogeneous with respect to their inhabitants’ viewpoints in a domain. In public reception, echo chambers are held responsible for all sorts of problematic developments, most notably the polarization of some democracies and the radicalization of certain social groups, for example so-called conspiracy theorists. Jennifer Lackey has recently argued that pace their bad reputation, echo chambers per se are epistemically unproblematic: they neither exhibit the problematic dependency of viewpoints standardly ascribed to them, nor is a diversity of viewpoints per se an epistemic asset. I argue that Lackey’s arguments fail. Echo chambers are per se epistemically problematic, and this is due – in part – to problems arising from a high level of dependence and a lack of epistemic diversity.”

Conferința se va desfășura via Zoom, joi 30 mai, orele 18.00-19.30. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „The Maxim of Probabilism”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Miklós Rédei, reputat cercetător şi profesor la London School of Economics.
Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/
Prezentarea profesorului Rédei se intitulează „The Maxim of Probabilism”. Iată un rezumat al acesteia:
 

„The talk recalls first some evidence published by S. Fletcher et al. (Synthese, 2021) that there has been a significant increase recently in using probabilistic methods in the analysis of philosophical problems. This motivates asking the question: When is a concept, a method, an argument probabilistic? In the talk the Maxim of Probabilism is formulated, according to which a concept, a method, an argument, is probabilistic only if the concept, the method, the argument is invariant with respect to measure theoretic isomorphisms. The usefulness of the Maxim of Probabilism will be illustrated by examples. „

 
Conferința se bazează pe o publicație recentă a sa: https://link.springer.com/article/10.1007/s11229-021-03185-6
Conferința se va desfășura miercuri 22 mai, orele 17.00-19.00, în sala „Constantin Noica” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „Proof-theoretic squeezing”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Antonio Piccolomini d’Aragona, cercetător la Universitatea din Siena, dar afiliat  şi Aix-Marseille Univ. si Univ. din Viena. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://sites.google.com/site/piccdarag 

Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/ 

Prezentarea profesorului Piccolomini d’Aragona se intitulează „Proof-theoretic squeezing„. Iată un rezumat al acesteia, urmat de referințele bibliografice cheie:

„According to an interpretative line first put forward by [Crocco 2019], Kreisel’s notion of informal rigour [Kreisel 1967] can be understood as pointing to the importance and fruitfulness of an analysis of the dialectical interplay between a formal and an informal approach to such concepts as provability, definability, set, etc. The formal moment makes those concepts precise, but is also essentially incomplete. The precisification, however, permits one to single out principles which may be used informally to improve the formal analysis itself, thus broadening its scope towards stronger and stronger formalisations. At the same time, the informal view is informed by the structure of the formal level, i.e., by the results and notions it allows for. Kreisel’s celebrated squeezing argument, relating an informal notion of validity to suitable formal counterparts of it, as well as to existing completeness results, may be understood as a paradigmatic example of application of such a dialectical methodology.

As I have already argued elsewhere [Montesi & Piccolomini d’Aragona 2022], Prawitz’s proof-theoretic semantics, a constructivist semantics stemming from Prawitz’s own normalisation results in Gentzen’s natural deduction [Prawitz 1965, 1973], may be read along the lines of Kreisel’s informal rigour. Prawitz aims at providing a semantic generalisation of some results and properties he had obtained at the level of proof-theoretic analysis of formal systems. As led by informal principles about provability and its relation with meaning, such a generalisation naturally tends towards a class of stronger and stronger systems where the notions of derivability and provability approximate to each other.

In my talk, I will address the question whether, based on this Kreselian interpretation of proof-theoretic semantics, a “proof-theoretic squeezing argument” may be put forward, by relating informal notions of semantic provability to a hierarchy of formal systems which provide partial, albeit increasingly strong formal instances of those notions. I will end up by discussing some differences between Kreisel’s squeezing and the (tentative) proof-theoretic version of it. In particular, I will argue that most of these differences may stem from the fact that Prawitzian validity is relative, not to (set-theoretic) structures, as in Kreisel, but to underlying atomic axiomatic theories, as well as from the fact that no uniform completeness result is available (nor can it be) for Prawitz’s semantics.

References

  • G. Crocco (2019), Informal and absolute proofs: some remarks from a Gödelian perspective, in Topoi
  • G. Kreisel (1967), Informal rigour and completeness proofs, in I. Lakatos, Problems in the philosophy of mathematics
  • F. Montesi & A. Piccolomini d’Aragona (2022), Prawitz’s semantics and Walton’s argument schemes: a tentative reading and application of Kreisel’s informal rigour, in Noésis
  • D. Prawitz (1965), Natural deduction. A proof-theoretical study
  • D. Prawitz (1973), Towards a foundation of a general proof theory, in P. Suppes et al., Proceedings of the Fourth International Congress for Logic, Methodology and Philosophy of Science, Bucharest, 1971″

Conferința se va desfășura azi, marți, 21 mai, orele 16.00-18.00, în sala „Tudor Vianu” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „Kant on duty and supererogation: a debate”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Nora Grigore, cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile aici: https://orcid.org/0000-0002-4035-5282 Conferința sa de lunea aceasta se intitulează „Kant on duty and supererogation: a debate”. Iată un rezumat al acesteia:
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.
Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.
Conferința se va desfășura luni, 20 mai, orele 16.00-18.00, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.