Dragă Cristian, noua ta carte este prezentată ca prima din cultura română dedicată integral lui Foucault, cu numele lui în titlu. Tu ai scris despre filosofia ca mod de viață, despre viața bună — o trilogie întreagă înainte să te apuci, în sfârșit, de cartea despre Foucault. De ce a durat atât? Ce a trebuit să se coacă, la tine, ca să poți scrie asta?

E adevărat, dragă Vasile, am scris şi scriu despre filosofie ca mod de viaţă, despre viaţa bună şi, în general, despre marile teme de reflecţie ale filosofiei practice, precum autenticitatea, sensul vieţii sau fericirea. De fapt, cartea apărută anul trecut în aceeaşi colecţie FilosoFii de la Trei, Mintea de pe urmă, nu reprezintă, din punctul meu de vedere, încheierea unei aşa-numite trilogii a vieţii bune, deşi e de înţeles că multă lume a presupus acest lucru. Volumele precedente din această serie aveau mai degrabă caracterul unor tratate în care am intercalat şi părţi eseistice, în timp ce Mintea de pe urmă este o colecţie de eseuri scrise de-a lungul anilor şi strânse laolaltă pornind de la un anumit concept al privirii retrospective care așază lucrurile petrecute şi judecăţile din trecut într-o anumită ordine narativă şi permite, astfel, recalibrarea propriilor proiecte de viitor.

Volumul care va încheia trilogia este încă în lucru şi e menit să ofere o concretizare a teoriei-cadru formulate în Viaţa bună. Spun aceste lucruri pentru că, într-adevăr, tot mintea de pe urmă – înţeleasă ca „facultate” a subiectului – e responsabilă pentru decizia mea de a porni de la studii de factură academică despre Foucault… (citește continuarea https://guvernu.ro/foucault-un-ganditor-cu-un-simt-ascutit-al-primejdiilor-la-care-suntem-expusi/)

Începând cu 1990, generații de tineri s-au îndreptat către Facultatea de Filosofie îndrumați de o carte care – în România aflată sub dictatură, în anii ’80 – atesta putința de a gândi liber: Jurnalul de la Păltiniș (1983). Autorul ei, Gabriel Liiceanu, a fost profesor al facultății noastre din 1993 până în anul 2012.

Documentarul TVR Cultural, care cuprinde patru episoade, debutează cu o discuție asupra cărții profesorului Mircea Flonta: Fascinația absolutului. Filozofia speculativă în viziunea lui Lucian Blaga și Constantin Noica (Humanitas, 2024) și continuă cu o incursiune la Lancrăm, locul de naștere al lui Lucian Blaga, apoi la Cabana Noica din Păltiniș.

În cel de-al treilea episod, echipa de filmare poposește la Facultatea de Filosofie a Universității din București, gazda fiind colegul nostru, Cătălin Cioabă.

Participanți: Mircea Flonta, Marta Petreu, Virgil Ciomoș, Andrei Pleșu, Horia Roman Patapievici, Cristina Cioabă, Grigore Vida, Florin Călian, Cătălin Cioabă.

Cele 4 episoade (producție TVR, 2026, realizator Radu Găină) pot fi văzute AICI.

Performanța nu este un dat, ci un proces.

Parcursul studentului nostru, Luca Nahorniac, pasionat de fizică și filosofie și admis la Oxford, în cadrul programului de masterat Studies in Philosophy of Physics, ne bucură și ne inspiră în același timp. El ilustrează o idee esențială: autonomia intelectuală nu precede educația, ci se formează prin ea.

Dincolo de această reușită, rămâne o lecție importantă: excelența nu ține doar de talentul individual, ci și de contextul care o face posibilă — prin rigoare, dialog și întâlniri intelectuale care contează.

Articolul integral: https://www.zf.ro/zf-gen-z/cum-isi-construieste-drumul-spre-oxford-un-tanar-pasionat-de-fizica-23123901
Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație în care excelența se construiește împreună.