Noaptea Albă a Universităților
Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 3 martie 2023
Ediția din 3 martie 2023, ora 21.10
Capitalul cultural și capitalismul artistic Reflecții asupra dez-estetizării artelor
Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.
Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?
Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Realizator: Cornel-Florin Moraru
EUROPE-UKRAINE FORUM: CULTURE AND RESISTANCE – 11 European cities are mobilizing on February 24, 2023
Conf. univ. dr. Radu DUDĂU prezent la televiziunea ARTE
Colegul nostru, Radu Dudău, prezent în documentarul ARTE Regards „Gaz en mer Noire: une chance pour la Roumanie?” ce va fi difuzat marți, 14/02/2023.
La Roumanie possède des ressources en gaz supérieures à la plupart des pays européens. Avec de tels gisements, elle pourrait théoriquement s’affranchir des importations de gaz, voire commencer à approvisionner des pays voisins. Mais sa législation l’interdit. Cela dit, la plateforme de forage Ana a été mise en service en mer Noire. Et depuis juin 2022, du gaz naturel est extrait non loin de zones de conflit en Ukraine…
Sursa: arte.tv
Despre Democratizarea Inteligenței Artificiale cu Lect. univ. dr. Constantin Vică
Începută de ceva timp, conviețuirea noastră cu sistemele de inteligență artificială devine, în aceste zile, și mai interesantă. ChatGPT, chatbot-ul lansat de OpenAI capabil să poarte conversații scrise a depășit 100 de milioane de utilizatori unici în numai două luni de la lansare, iar 5 milioane de oameni îl deschid deja în fiecare zi.
Democratizarea aproape peste noapte a unui sistem de inteligență artificială generativă a împins Google să anunțe săptămâna aceasta lansarea propriului chatbot, testat deocamdată cu un public restrâns.
Dar, unde încă se cioplește, sar și așchii. Dincolo de uimirea în fața unor răspunsuri complexe primite în câteva secunde, dincolo de hazul stârnit de stângăciile unor mașinării imperfecte, suntem datori să ne întrebăm la ce sunt cu adevărat buni ChatGPT și semenii lui și cât pun în pericol lumea noastră, cu regulile ei de până acum.
Cum e de așteptat să schimbe aceste mașinării ordinea socială, discursul public și dacă ne pot influența alegerile explică, în acest episod, Constantin Vică, lector universitar și coordonatorul masterului de Etică Aplicată la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
„Cît de mult ne pot consola filosofii?” de Emilian Mihailov
Emilian Mihailov scrie despre puterea de consolare a filosofiei în cel mai nou dosar Dilema Veche:
În intimitatea scrisorilor oamenii își aleg mult mai atent cuvintele decît în opera publicată. Acesta este unul din motivele pentru care scrierile academice sînt scrise adesea inuman de parcă n-ar fi adresate nimănui. (…) Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă. Vor trebui astfel să lucreze la propria empatie pentru a ști cum să ia durerea cu mîna.