Lansare de carte la Bookfest 2026: „Hermeneutica pre-judicativă. Volumul X” – volum coordonat de Prof. univ. dr. Viorel Cernica

„Hermeneutica pre-judicativă. Volumul X”

volum coordonat de Prof. univ. dr. Viorel Cernica

Vineri, 5 iunie 2026, ora 13:00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, Romexpo, Pavilion B2, Scena Agora, va avea loc lansarea volumului Hermeneutica pre-judicativă. Volumul X (Editura Eikon).

Coordonat de prof. univ. dr. Viorel Cernica, volumul aniversar marchează apariția celui de-al zecelea titlu din seria dedicată cercetărilor asupra spațiului pre-judicativ și reunește contribuțiile unor cercetători consacrați și ale doctoranzilor Facultății de Filosofie a Universității din București.

La eveniment, moderat de Valentin Ajder, vor participa prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Remus Breazu, Marius Corbu, Andrei Simionescu, Veronica Bâtcă și Ștefan Bârzu.

Florin Cojocariu, masterand al programului Analytic Philosophy, participă la conferința internațională PaMoSA 2026 din Finlanda

Florin Cojocariu, masterand al programului Analytic Philosophy, participă la conferința internațională PaMoSA 2026 din Finlanda.

Colegul nostru, Florin Cojocariu, masterand al programului “Analytic Philosophy”, participă la conferința “Philosophy and Mathematics of Situated Agency (PaMoSA 2026)”, în Finlanda, Oulu, între 22-24 iunie

Între 22 şi 24 iunie 2026 are loc în Finalnda, Oulu, conferinţa “Philosophy and Mathematics of Situated Agency (PaMoSA 2026)”, organizată de Adrian Wieczorek (Technische Universität Berlin), Vadim Weinstein (University of Oulu), şi Kalle Timperi (University of Oulu).

Conferinţa, dedicată calităţii de agent situat, reuneşte cercetători în filosofie şi ştiinţele cogniţiei, filosofia minţii, filosofia matematicii şi robotică, pentru a dezvolta noi moduri de gândire despre percepţie şi acte cognitive în raportul cu mediul lor, accentuând rolul contextului şi al situaţiilor.

La eveniment participă cercetători de renume mondial: Daniel Hutto (University of Wollongong), Emanuela Del Dottore (University of Southern Denmark), Tom Froese (Okinawa Institute of Science and Technology), S​teven M. LaValle (University of Oulu), David Kirsh (UC San Diego) şi J. Kevin O’Regan (CNRS & Université Paris-Descartes)

Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București, va participa Florin Cojocariu, masterand al programului “Analytic Philosophy”. Acesta va susține o comunicare cu titlul “Why relevance is not computable”. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la link-ul https://www.situated-agency.eu/

 

 

 

 

 

TVR Cultural la Facultatea de Filosofie, cu un documentar despre „Școala de la Păltiniș”

TVR Cultural la Facultatea de Filosofie, cu un documentar despre „Școala de la Păltiniș”

Începând cu 1990, generații de tineri s-au îndreptat către Facultatea de Filosofie îndrumați de o carte care – în România aflată sub dictatură, în anii ’80 – atesta putința de a gândi liber: Jurnalul de la Păltiniș (1983). Autorul ei, Gabriel Liiceanu, a fost profesor al facultății noastre din 1993 până în anul 2012.

Documentarul TVR Cultural, care cuprinde patru episoade, debutează cu o discuție asupra cărții profesorului Mircea Flonta: Fascinația absolutului. Filozofia speculativă în viziunea lui Lucian Blaga și Constantin Noica (Humanitas, 2024) și continuă cu o incursiune la Lancrăm, locul de naștere al lui Lucian Blaga, apoi la Cabana Noica din Păltiniș.

În cel de-al treilea episod, echipa de filmare poposește la Facultatea de Filosofie a Universității din București, gazda fiind colegul nostru, Cătălin Cioabă.

Participanți: Mircea Flonta, Marta Petreu, Virgil Ciomoș, Andrei Pleșu, Horia Roman Patapievici, Cristina Cioabă, Grigore Vida, Florin Călian, Cătălin Cioabă.

Cele 4 episoade (producție TVR, 2026, realizator Radu Găină) pot fi văzute AICI.

Studentul nostru, Luca Nahorniac – despre drumul spre Oxford și formarea excelenței

Studentul nostru, Luca Nahorniac – despre drumul spre Oxford și formarea excelenței

Performanța nu este un dat, ci un proces.

Parcursul studentului nostru, Luca Nahorniac, pasionat de fizică și filosofie și admis la Oxford, în cadrul programului de masterat Studies in Philosophy of Physics, ne bucură și ne inspiră în același timp. El ilustrează o idee esențială: autonomia intelectuală nu precede educația, ci se formează prin ea.

Dincolo de această reușită, rămâne o lecție importantă: excelența nu ține doar de talentul individual, ci și de contextul care o face posibilă — prin rigoare, dialog și întâlniri intelectuale care contează.

Articolul integral: https://www.zf.ro/zf-gen-z/cum-isi-construieste-drumul-spre-oxford-un-tanar-pasionat-de-fizica-23123901
Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație în care excelența se construiește împreună.

Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Ne putem baza pe faptul că elevii se vor autoeduca?

Reușita studentei noastre, Anna Sava, admisă la Universitatea Cambridge, aduce în prim-plan o întrebare esențială pentru educația din România. Așa cum subliniază chiar ea, această așteptare este „pe cât de neverosimilă, pe atât de nedreaptă”.

Educația nu este un act solitar — ea presupune sprijin, îndrumare și responsabilitate împărtășită.

Interviul integral: https://www.news.ro/edu-news/interviu-studenta-admisa-cambridge-educatia-romania-societatea-ar-trebui-bazeze-niciodata-faptul-elevii-vor-auto-educa-e-pretentie-cat-neverosimila-atat-nedreapta-1924404523002026040822419575 

Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație care formează, nu abandonează.

„Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental”, un articol de Paul Gabriel Sandu în Observator Cultural

Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental

Paul Gabriel Sandu

Juergen Habermas_foto Wolfram Huke

Acum mai bine de 14 ani începeam să traduc Despre Constituția Europei (Zur Verfassung Europas), una dintre cele mai intense și mai mobilizatoare întîlniri intelectuale cu un autor a cărui lucrare o traduceam. Și asta pentru că Habermas, spre deosebire de toate celelalte voci critice la adresa Uniunii Europene și a disfuncționalităților sale, credea în proiectul european cu un entuziasm molipsitor. Cartea, apărută în germană în 2011, iar în română în 2012, nu era un simplu comentariu conjunctural la criza euro, ci încercarea de a salva, din interiorul unei Europe obosite și birocratizate, promisiunea unei democrații postnaționale. Habermas vedea limpede blocajele instituționale, tehnocratizarea deciziilor politice, dezechilibrul dintre piață, pe de o parte, și legitimitatea democratică, pe de alta, dar refuza să transforme aceste eșecuri într-un verdict definitiv împotriva Ideii Europene. Dimpotrivă: el continua să creadă, cu o încăpățînare aproape socratică, faptul că Europa poate deveni mai mult decît o piață și mai mult decît o federație administrativă, că poate deveni un spațiu al solidarității politice și al voinței democratice dincolo de statul-națiune. Tocmai această încăpățînare, această fidelitate față de o posibilitate încă neîmplinită, mi s-a părut atunci – și mi se pare și astăzi – una dintre cele mai recognoscibile semnături habermasiene. (Citeste continuarea pe observatorcultural.ro)