Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, invitată la emisiunea „Credință și cultură” de la TRINITAS TV – 15.04.2025

„Adevărul și postadevărul”

Emisiunea „Credință și cultură” – TRINITAS TV

15 aprilie 2025

Emisiunea găzduiește un dialog cultural în care sunt invitați importanți intelectuali creștini din varii domenii profesionale, personalități culturale a căror prezență, activitate și operă amprentează frumos spațiul nostru public în spiritul valorilor autentice.

Dialogul actual dintre Credință și Cultură nu poate fi decât unul reciproc benefic și profund sanificator pentru o societate în care disoluția morală, relativizarea programatică a valorilor tradiționale și fragmentarea socială capată un contur din ce în ce mai vizibil.

În acest context nu poate fi niciodată excesivă revizitarea unor teme precum: beneficiile prezenței creștinismului în societate, firescul și roadele asimilării unei culturi religioase, metabolizarea existențială a valorilor credinței creștine, degradarea morală provocată de ideologia contemporană a hedonismului și consumerismului, consistența dimensiunii religioase a existenţei noastre, importanța conjugării problemelor timpului cu viziunea spirituală (a Crestinismului/ Ortodoxiei) și cu reflecția asupra Sensului sau absenței acestuia din viața noastră.

Emisiunea se doreste a fi și un demers constant spre recuperarea ”culturii dialogului” în spațiul nostru mediatic.

Sursa: trinitas.tv

„Singurătăți morale și rușinoase. Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?”, un articol de Oana Șerban pe platforma Republica.ro

Singurătăți morale și rușinoase.

Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?

Există singurătăți nobile și ignobile. Singurătățile de care nu ar trebui să ne fie rușine sunt singurătățile morale. Cele prin care te izolezi de lume, pentru un timp, cât să nu superi, să ierți, să îți aduni rănile, să regreți în pace sau să creezi o operă de artă. Există și singurătăți rușinoase. Cele care victimizează, răpesc bucuria celuilalt de a-ți aparține, întorc obrazul unor forme de iubire sau de prietenie, pe motiv că lumea e insuportabilă sau din furie că nu ai fost cea mai bună variantă a ta, când toată lumea se aștepta la asta. Adevărul e că nu știm niciodată când singurătățile noastre sunt bune sau rele, numai când dau semne că sunt toxice sau mângâietoare. Singurătatea rezumă, într-un fel, meseria de a trăi, vorba lui Pavese. Ceva ce nu se învață, ci mai degrabă se fură, uitându-te la cât curaj au avut alții să facă ceea ce nu îți dai voie să faci încă, din propria singurătate. Să vedem însă ce zice filosofia despre singurătățile (ne)sănătoase.  (Citeste continuarea pe republica.ro)

„Ca să fii om întreg… îți trebuie jumătăți. Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață.”, un articol de Oana Șerban în Tema saptaminii de la Dilema.ro

Ca să fii om întreg... îți trebuie jumătăți

Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață.

Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață. Împreună, ele compun întregul unei vieți care se definește mai degrabă negativ: ca teama de a nu (te) rata, de a nu pierde ocazii, a nu te irosi, de a vîna adevăruri care nu sînt accesibile decît într-un spațiu și într-un timp în care trebuie să te nimerești. Între potrivire și pierdere, ființa umană își trăiește jumătățile în contratimp… (Citeste continuarea pe dilema.ro)

Lect. dr. Oana ȘERBAN invitată la SMARTJOB, podcastul EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

Oamenii nu mai dau doi bani pe adevăr. Falimentul democrației e la ușă

Oana Șerban vorbește la SmartJob despre singurătate într-o lume care trăiește o criză de sens, de adevăr, de cunoaștere. Oamenii sunt preocupați mai degrabă de emoțiile din jurul faptelor: „De unde știi că nu ești mințit în social media? Ține de demnitatea umană să ai pretenția să nu fii mințit.”

Interviu | Miruna Iancu, Asociația PHILOS: „Filosofia îți dezvoltă abilități foarte folositoare și e un domeniu atât de divers, încât îți permite să accesezi multe oportunități după terminarea facultății”

Cum ai descrie activitatea actuală a Asociației Philos față de începuturile sale, din 2010? Ce diferențe esențiale vezi în abordarea proiectelor și în implicarea studenților de atunci și până acum?

Proiectele sunt făcute pentru studenți, iar generațiile sunt din ce în ce mai diferite unele de altele, încât e greu să punctezi în timp niște schimbări liniare. Eu sunt în asociație din 2022 și am văzut modificările care au avut loc de atunci până acum, care sunt destul de mari și, cum am spus, adaptate și la nevoile generațiilor. Cât despre implicarea studenților, anul acesta am început să simțim că efectele pandemiei s-au mai dizolvat, iar lumea e mult mai activă și vine cu forțe noi să facă voluntariat. Pandemia a afectat mult asociația și studenții în general, în Philos activitatea a continuat online, nu s-a oprit niciodată, dar s-a simțit până acum puțin timp că a fost o perioadă care a tăiat aripile oamenilor. Și în acest caz au fost fluctuații de-a lungul timpului, dar ne dorim să încurajăm studenții și să le oferim un mediu cât mai plăcut, pentru ca implicarea lor să crească tot mai mult.

Citește continuarea aici revistagolan.com

Lect. dr. Oana ȘERBAN invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 28 februarie 2025

Ediția din 28 februarie, ora 21.10

Estetica Mărturiilor în Epoca Post-Holocaust

Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.

Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru