Cât din ceea ce gândim și alegem în fiecare zi ne aparține cu adevărat?

Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în dialog cu Dr. Mihail, despre cum ne poate ajuta filosofia să trăim mai bine într-o lume influențată de algoritmi și social media.

O conversație despre libertate, răbdare și atenție, despre păstrarea autenticității și alegeri mai conștiente.

🎥 Urmăriți episodul aici: https://www.youtube.com/watch?v=gzouGSy6K40

Pe 28 septembrie 2026, Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, a fost reprezentată la GALA UNESCO 70 – ROMÂNIA. Evenimentul a fost organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO la Opera Națională București, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, și a marcat 70 de ani de la aderarea României la UNESCO și de la înființarea Comisiei Naționale.

Gala a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului diplomatic, academic și cultural, membri ai comunității UNESCO din România și parteneri ai Comisiei Naționale. Momentele oficiale au fost urmate de concertul Orchestrei Române de Tineret, dirijată de Constantin Grigore, cu participarea sopranei Mihaela Hotea și a tenorului Andrei Mihalcea. Seara a continuat în spațiile expoziționale, cu vernisajul expoziției de artă contemporană „Măiastra”, semnată de Relu și Marijana Bițulescu și inspirată de opera lui Constantin Brâncuși. Tot aici a fost prezentată expoziția „Puntea generațiilor – 70 de ani de educație și știință”, realizată împreună cu școlile, centrele și catedrele UNESCO din România.

Pentru Catedra noastră, înființată în 1999, aniversarea a fost un prilej de a prezenta, în cadrul acestei expoziții, activitatea prin care contribuim la educație, dialog intercultural și cooperare internațională. Posterul nostru a adus în atenția participanților mai multe direcții ale acestei activități:

• cele patru programe de master interdisciplinare predate în limba engleză (Communication and Intercultural Studies, Intercultural Management, Business Administration și Environmental Humanities);
• parteneriatele cu universități din Elveția, Franța și Germania;
• mobilitățile internaționale;
• acordul de dublă diplomă cu Université Bourgogne Europe.

Am prezentat, de asemenea, inițiativele de cercetare privind patrimoniul, incluziunea și reziliența comunităților, între care VERIS – Open Lab, și implicarea în proiectele CIVIS și în rețelele UNITWIN/UNESCO. Am vorbit și despre cele două programe de formare postuniversitară, dedicate managementului sustenabil al organizațiilor culturale și, respectiv, filosofiei sustenabilității și leadershipului în domeniul patrimoniului mondial.

Un loc aparte în activitatea Catedrei îl ocupă conferința internațională anuală „The Future of UNESCO Chapters”, care reunește membri ai Catedrelor UNESCO și parteneri internaționali. Cea de-a patra ediție va avea loc pe 6 noiembrie 2026, cu tema „Cultural Memory, Remembrance and Intercultural Resilience”.

Ne-am bucurat să revedem colegi și parteneri alături de care am construit proiecte comune, dar și să cunoaștem oameni ale căror idei și perspective pot deschide noi colaborări.

Felicitări Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru organizarea acestei seri aniversare și pentru reunirea unei comunități atât de diverse în jurul valorilor UNESCO!

„Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul”: ne regăsim pe deplin în mesajul acestei aniversări.

La mulți ani, UNESCO România!

Oana Șerban vorbește în podcastul Filă cu Filă alături de Cristina Bălan, despre experiența sa de cercetare a Holocaustului, despre întâlnirile cu supraviețuitorii, dar și despre felul în care ideile fasciste pot fi reactivate într-o societate contemporană, pornind de la cartea Cum funcționează fascismul – Politica lui „noi” și „ei” de Jason Stanley.

Vezi mai mult aici

Dragă Cristian, noua ta carte este prezentată ca prima din cultura română dedicată integral lui Foucault, cu numele lui în titlu. Tu ai scris despre filosofia ca mod de viață, despre viața bună — o trilogie întreagă înainte să te apuci, în sfârșit, de cartea despre Foucault. De ce a durat atât? Ce a trebuit să se coacă, la tine, ca să poți scrie asta?

E adevărat, dragă Vasile, am scris şi scriu despre filosofie ca mod de viaţă, despre viaţa bună şi, în general, despre marile teme de reflecţie ale filosofiei practice, precum autenticitatea, sensul vieţii sau fericirea. De fapt, cartea apărută anul trecut în aceeaşi colecţie FilosoFii de la Trei, Mintea de pe urmă, nu reprezintă, din punctul meu de vedere, încheierea unei aşa-numite trilogii a vieţii bune, deşi e de înţeles că multă lume a presupus acest lucru. Volumele precedente din această serie aveau mai degrabă caracterul unor tratate în care am intercalat şi părţi eseistice, în timp ce Mintea de pe urmă este o colecţie de eseuri scrise de-a lungul anilor şi strânse laolaltă pornind de la un anumit concept al privirii retrospective care așază lucrurile petrecute şi judecăţile din trecut într-o anumită ordine narativă şi permite, astfel, recalibrarea propriilor proiecte de viitor.

Volumul care va încheia trilogia este încă în lucru şi e menit să ofere o concretizare a teoriei-cadru formulate în Viaţa bună. Spun aceste lucruri pentru că, într-adevăr, tot mintea de pe urmă – înţeleasă ca „facultate” a subiectului – e responsabilă pentru decizia mea de a porni de la studii de factură academică despre Foucault… (citește continuarea https://guvernu.ro/foucault-un-ganditor-cu-un-simt-ascutit-al-primejdiilor-la-care-suntem-expusi/)