„Virtues without borders: humans, avatars and collective agents” – 08-09.10.2026

Pe 8 și 9 octombrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional „Virtues without borders: humans, avatars and collective agents”. Îmbinând perspective din etica virtuții, etica inteligenței artificiale și etica în afaceri, workshop-ul urmărește să chestioneze atât fundamentele teoretice, cât și mizele practice ale extinderii eticii virtuții dincolo de orizontul său antropocentric.

Evenimentul se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București), începând cu ora 10:00.

Organizat în cadrul proiectului de cercetare avataResponsibility, finanțat de European Research Council prin programul HORIZON-ERC, workshop-ul va reuni cercetători din diverse universități europene pentru a explora atribuirea virtuților morale dincolo de cadrul convențional uman, pornind de la întrebarea: pot fi virtuți precum onestitatea, înțelepciunea practică sau grija atribuite unor agenți artificiali ori colectivi sau rămân acestea apanajul exclusiv al ființelor umane?

Prima zi a evenimentului, joi, 8 octombrie, este deschisă de către prof. univ. dr. Alejo José Sison (Universitatea din Navarra), reputat expert în etica afacerilor și etica virtuții, cu prelegerea „A Neuroscience Perspective on AI Consciousness and Agency & A Neo-Aristotelian Critique”. Tot în cadrul primei zile vor susține prelegeri cercetători invitați de la Universitatea din Edinburgh, Universitatea din Berna, Universitatea Europeană din Roma, precum și de la Universitatea din București. Programul zilei de joi se va încheia cu o sesiune specială de întrebări și răspunsuri susținută de unul dintre cei mai cunoscuți filosofi morali contemporani, prof. univ. dr. Roger Crisp (Universitatea din Oxford).

Vineri, 9 octombrie, evenimentul va continua cu o serie de prezentări și dezbateri susținute de cercetători de la Universitatea din Viena, Universitatea Ludwig Maximilian din München și Universitatea din Navarra. Workshop-ul se va încheia vineri cu sesiunea interactivă susținută de Robert Collins (Institutul de Design din Umeå): „Antidefuturing OS – Building a Collaborative Operating System for Entanglement” (flash hackathon pe bază de invitație).

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Pentru mai multe detalii despre proiect și programul complet al evenimentului, vă invităm să vizitați pagina oficială avataResponsibility, cât și pagina Centrului de Cercetare în Etică Aplicată aici.

 

Despre workshop-ul anual avataResponsibility

Acesta este cel de-al treilea workshop anual găzduit de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul proiectului de cercetare ERC Starting Grant „avataResponsibility” (Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities). Detalii despre edițiile precedente sunt disponibile pe pagina proiectului aici. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS), care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

 

Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.

Ai o idee despre cum putem combate dezinformarea? Poate fi biletul tău de acces la coLABORATORUL de IDEI 5.0

În perioada 26-31 octombrie 2026, Universitatea din București organizează, la Stațiunea Zoologică Sinaia, cea de-a cincea ediție a proiectului coLABORATORUL de IDEI.
Anul acesta, coLABORATORUL de IDEI 5.0 are ca temă dezinformarea și își propune să îi aducă împreună pe studenții, masteranzii și doctoranzii UB pentru a înțelege mai bine cum identificăm informațiile înșelătoare și, mai ales, ce putem face pentru a le combate.
Pentru înscriere, participanții sunt invitați să ne povestească, în 150-200 cuvinte, o informație pe care au crezut-o la un moment dat și despre cum și-au dat seama că nu era adevărată. De asemenea, îi încurajăm să ne spună ce pasiuni, abilități sau talente ar putea aduce în echipă.
Înscrierile sunt deschise până la 4 octombrie 2026 și se pot face prin completarea formularului disponibil aici: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSftcF4QvndB6mrPQwu_zohWElR7aICLu86HAlMGm_Zsflkywg/viewform
Mai multe informații despre ediția din acest an sunt disponibile în articolul de pe site-ul Universității din București: https://unibuc.ro/ai-o-idee-despre-cum-putem-combate-dezinformarea-poate-fi-biletul-tau-de-acces-la-colaboratorul-de-idei-5-0/

„Nu avem prima bancă sau ultima bancă. În cerc, nimeni nu greșește”. Cum a devenit Facultatea de Filozofie un magnet pentru copii – articol în Libertatea despre Școlile de vară de Filosofie

„Nu avem prima bancă sau ultima bancă. În cerc, nimeni nu greșește”. Cum a devenit Facultatea de Filozofie un magnet pentru copii

articol în Libertatea despre Școlile de vară de Filosofie

Libertatea dedică un amplu articol Școlii de vară de Filosofie pentru copii și adolescenți, organizată la Facultatea de Filosofie a Universității din București, sub coordonarea colegului nostru, conf. univ. dr. Marin Bălan.

Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, Școala de vară le propune celor mici un alt mod de a învăța: prin întrebări, dialog, argumentare și curajul de a-și exprima propriile idei.

„Nu avem prima bancă sau ultima bancă. În cerc, nimeni nu greșește” – este una dintre ideile care surprind cel mai bine spiritul acestor întâlniri.

La desfășurarea atelierelor s-au implicat și studente și absolvente ale Facultății noastre: Ana-Maria Zaharia Lăcătuș, Alexia Stan, Clara Caradimu și Elena Lixandru.

Vă invităm să citiți articolul și să descoperiți cum filosofia poate deveni, încă din copilărie, un exercițiu de curiozitate, libertate și gândire critică.

Articolul integral, în Libertatea: https://www.libertatea.ro/educatie/nu-avem-prima-banca-sau-ultima-banca-in-cerc-nimeni-nu-greseste-cum-a-devenit-facultatea-de-filosofie-un-magnet-pentru-copii-5zbw92n

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible” – prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible”

prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

15-17 octombrie 2026

In perioada 15-17 octombrie 2026, Lect. Univ. Dr. Oana Serban va prezenta, în cadrul colocviului internațional Les scènes de Jacques Rancière, lucrarea 
 « Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible » la Univ. Sorbona. Colocviul este organizat de Fabienne Brugère (université Paris 8/LLCP), Judith Revel (université Paris 1 Panthéon-Sorbonne/ISJPS et IUF), și Dork Zabunyan (université Paris 8/ESTCA)  și se va desfășura cu participarea unor nume importante pentru gândirea estetică și filosofia continentală, precum Jacques Rancière și Georges Didi-Huberman. 

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii – 28, 29 septembrie 2026

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii

28-29 septembrie 2026

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!