Transversal seminar on interdisciplinary approaches in scientific research

The Universidad Autónoma de Madrid organises a transversal seminar on interdisciplinary approaches in scientific research on 19 January, 2 February and 16 February 2021.  

The online event is opened to PhD students from all CIVIS member universities and will consist of three online sessions focused on international networks (19 January), social networks, public opinion and science (2 February) and transferability and impact of research (16 February).

Active involvement in research, particularly as part of a doctoral programme, requires intense dedication to a specific field of knowledge. However, it also requires basic, open and interdisciplinary training on the research activity itself, on its approaches and methodologies, on its limitations and possibilities. 

Divided into three online sessions, this transversal seminar, organised by the Universidad Autónoma de Madrid, aims to provide PhD students with transversal knowledge and skills to actively participate in the interdisciplinary approach, which is required today both in professional and academic activities and to provide them with the tools needed to plan their professional future.

The event is opened to PhD students enrolled in any doctoral programme from a CIVIS member University.

The sessions will be conducted in English via the Zoom web platform on 19 January, 2 February and 16 February 2021 and will be dedicated to International Networks, Social networks, public opinion and science and Transferability and impact of research.

For more information on the programme and the speakers, please visit the UAM website.

Registration:

PhD students interested in attending the event must register through the online form
Registration deadline for each session:
  • Session 1 – international network: 18 January 2021.
  • Session 2 – social networks, public opinion and science: 1 February 2021
  • Session 3 – transferability and impact of research: 15 February 2021
NB: the link of the virtual room will be sent to your email address.

Source: https://civis.eu/en/news/transversal-seminar-on-interdisciplinary-approaches-in-scientific-research

Despre cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali cu conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB

Seria Conferințelor UB – „Știința pe înțelesul tuturor” anunță un nou eveniment organizat exclusiv online, a cărui invitată a fost conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care a abordat dintr-o perspectivă teoretică și filosofică o temă de mare actualitate, și anume raportul dintre libertate și democrație, discutând despre cât de liberă mai poate fi societatea oamenilor liberi și raționali astăzi.

Adresată celor pasionați de filosofie sau celor interesați de o dezbatere nuanțată cu privire la aceste două concepte fundamentale ale societății, conferința „Cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali? Libertate și democrație” ne propune să gândim și să discutăm fără prejudecăți atât despre drepturi și libertăți, cât și despre obligațiile individului în societatea de azi.

Așa cum arată filosoful Dorina Pătrunsu, democrația nu promite nici adevărul, nici fericirea și nici dreptatea. Ea nu „asigură” nicio așteptare în orizontul pe care îl solicită aceste idealuri și nici nu intenționează să facă asta. Mai mult, democrația nu deține monopolul mijloacelor prin care ar putea fi satisfăcute toate aceste așteptări și nici vreo putere specială de a-l institui. De fapt, democrația este o încununare a tuturor acestor „neputințe”, felul acesta de a gândi și de a înțelege democrația regăsindu-se nu numai în efectele întâlnite pe teren, ci chiar în motivele și temeiurile folosite în alegerea ei. Este ceea ce știm despre democrație, prin urmare, orice argument în favoarea dezirabilității democrației și orice pledoarie plauzibilă nu ar trebui nici să excludă aceste „adevăruri”, nici să nu țină cont de realitate.

Prin urmare, cum evaluăm beneficiile democrației sau cum justificăm dezirabilitatea democrației?

Una din mizele demersului de față este de a arăta că libertatea indivizilor, contrar așteptărilor și convingerilor comune, nu este asigurată, în mod necesar, în democrație, legătura dintre libertate și democrație nefiind nici necesară, nici cauzală, ci mai degrabă una empirică, destul de ușor de „rupt” dacă democrația nu este guvernată de „supremația legii” (rule of law) și dacă libertatea la rândul ei nu își ponderează „elanul” de a iniția reglementări în „zone de non-ingerință”. O astfel de miză ar putea fi considerată ca lipsită de valoare practică, ba chiar periculoasă, asumându-se în mod eronat și necritic că intenția nedeclarată este mai degrabă de a-i lua democrației privilegiul de care beneficiază, făcând-o dispensabilă nu numai în alegerea sa de către libertate, ci în orice alegere în legătură cu o viață prosperă, sigură, lipsită de griji existențiale.

Lucrurile însă stau exact pe dos: tocmai pentru că democrația ar oferi șanse reale libertății indivizilor, e important să nu ratăm veritabilele așteptări de la ea. Pentru a evita acest lucru, trebuie să avem în vedere nu doar posibilitățile de care ar dispune democrația în realizarea condițiilor propice pentru exersarea libertății individuale, cât mai ales limitele ei în activarea acestor posibilități. Democrația, cu alte cuvinte, este și rămâne credibilă datorită acestor limitări și nu datorită succesului pe care l-ar avea în obținerea „unor bunuri” dorite fie de o majoritate vocală, fie de o minoritate care a tot fost pusă la colț de-a lungul istoriei.

Înregistrarea integrală a conferinței poate fi accesată aici.

Sursa: www.unibuc.ro

SESIUNE de examene IANUARIE-FEBRUARIE 2021

 

Lect. univ. dr. Marin Bălan  Colocviu de practică – 29 ianuarie, ora 16,00.
Prof. univ. dr. Vasile Romlus Brâncoveanu

Anul I – licență – Filosofia istoriei (lect.univ. dr. Ileana Dascălu) – 21 ianuarie 2021, ora 9.00, online.
Anul III – licență – Filosofie politică contemporană – 22 ianuarie 2021, ora 10.00
Anul II SE – licență – Modele ale democrației – 20 ianuarie 2021, ora 10.00

Master:
An I SDIERI Teoria organizațiilor internaționale – 25 ianuarie
An I EASAO Deontologie profesională – 26 ianuarie

Doctorat:
Realismul politic în literatura și film doctorat – 27 ianuarie

Prof. univ. dr. Viorel Cernica

 Istoria filosofiei românești – Anul III FC, vineri, 22.01.21, ora 12.00;

Hermeneutica filosofică a culturii – Master ICIF, Anul I, vineri, 22.01.21, ora 16.00.

Lect. univ. dr. Cătălin Cioabă

Fenomenologie germană, master ICIF an II: 21 ianuarie (examen scris online)

Fenomenologie, licență, an III, 1 februarie (ca termen de predare a eseurilor)

Conf. univ. dr. Sorin Costreie Critical Thinking in the Social Sciences (master PPE) miercuri, 27 februarie, ora 4 pm. Examenul este oral, studenții eligibili intrând toți în ședință de la bun început.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru Introducere în Logică Modernă (an II licență) – 5 februarie 2020, ora 10 am. Examenul este scris. (asist. dr. Andrei Mărășoiu)
Conf. univ. dr. Sebastian Grama

– Filosofia Imaginarului (licenţă, an III):

– termen pentru predarea lucrărilor de seminar: 21 ianuarie;

– termen pentru predarea eseurilor: 4 februarie.

– Istoria filosofică a retoricii (Master ICIF, an I):

– termen pentru predarea lucrărilor de seminar: 5 ianuarie;

– termen pentru predarea eseurilor: 28 ianuarie.

– Etica în Mass Media (Master EASAO, an II):

– termen pentru predarea lucrărilor de seminar: 15 ianuarie;

– termen pentru predarea eseurilor: 30 ianuarie .

Conf. univ. dr. Cristian Iftode Introducere în etică, anul 1 Licenţă: examen scris online, 1 februarie orele 12-14;
Conf. univ. dr. Dana Jalobeanu

Licență:

Anul III (FT)  Filosofia științei (seminarul ținut de Alexandru Liciu)

Examen oral online (pe zoom), miercuri 20 ianuarie ora 10;

Master:

Master anul II (AP) New trends in philosophy of science, Joi 21 ianuarie ora 12 (examen scris de tip referat, data limită de predare 15 ianuarie);

Master anul I (FGC) Arta de a pune întrebări

Joi 21 ianuarie ora 14 (examen scris de tip referat, data limită de predare 17 ianuarie).

Conf. univ. dr.
Bogdan Mincă

Licență:
Originile Filosofiei Europene, an I: data examenului (deadline trimitere eseuri pentru curs): 31 ianuarie, ora 23:59

Master: Gândirea Filosofică Greacă, an I, master ICIF: data examenului (deadline trimitere eseuri pentru curs): 31 ianuarie, ora 23:59

Lect. dr. Emilian Mihailov

Etică biomedicală, masterat EASAO – 25 ianuarie, ora 17,00;

Analiză și argumentare în etică, master EASAO – 29 ianuarie, ora 16;

Teorii etice, licență – 1 februarie, ora 14,00.

Lect. dr. Cristina Pop

Drept Constituțional Comparat –  5 februarie 2021, la ora 17,00

Teoria generală a dreptului, an II S.E. – 6 februarie 2021, la ora 10,00

Prof. univ. dr. Mihaela Pop

Anul III- licență

Estetică (prof. univ. dr. Mihaela Pop, asist. univ. dr. Oana Șerban)

deadline predare referat: 19 ianuarie 2021, ora 12.00;

examen: 22 ianuarie 2021, ora 12.00;

Master:

I.C.I.F (anul II) – Idei filosofice în artă – 3 februarie 2021- examen scris pe baza de referate+ activitate de seminar;

Doctorat:

Filosofia operei de artă – 12 ianuarie 2021 – examen scris (pe bază de referate) – ultima ora de curs.

Prof. univ. dr. Laurențiu Staicu

Licență:

1. Introducere în filosofie, anul I: 3 si 4 februarie, ora 10  – Examenul este oral, studenții eligibili intrând în ședință în ordine alfabetică. (asist. dr. Andrei Mărășoiu)

2. Metafizică, anul II: 28 si 29  ianuarie, ora 10,00

Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu

– Etica mediului și dezvoltare durabilă, Masterat SDIERI, EASAO, an II, luni, 1 februarie 2021, ora 16.00;

– Filosofie analitică și filosofie continentală, Școala doctorală, marți, 2 februarie, ora 18.00

Conf. univ. dr. Gheorghe Ștefanov

Argumentare și gândire critică (anul I, licență): 26 ianuarie, ora 10 (asist. dr. Andrei Mărășoiu)

Fundamental texts in philosophy II (master AP, anul II): 4 februarie, ora 16

Ambele examene se vor desfășura online.

Prof. univ. dr. Savu Totu

Istoria filosofiei (Master) – 03. 02. 2021

Imaginile Invizibilului (Master) – 04. 02. 2021

Conf. univ. dr. Gabriel Vacariu

Licență:

–       an II, Filosofia minții și a științei cognitive – 22 ianuarie 2021 – orele 10:00/11:00/12:00 (15.01.2021 deadline);

–        an III, Teoria cunoașterii științifice – 27 ianuarie 2021 – ora 10:00;

Master: Analytic Philosophy- 25 ianuarie 2021 – ora 16:00(15.01.2021 deadline).

Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu

Anul II – licență

Modernitate și europenitate (prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, asist. univ. dr. Oana Şerban)

deadline predare referat:15 ianuarie, ora 12.00 (via email: viorel.vizureanu@filosofie.unibuc.rooana.serban@filosofie.unibuc.ro)

examen oral: 18 ianuarie, ora 8.00

examen scris: 19 ianuarie, ora 9.00

SUSȚINERE RESTANȚE DIN ANII DE STUDII ANTERIORI

Studenții din anii II și III licență și anul II master care au restanțe din anii de studii anteriori sunt rugați ca până la data de 17.01.2021 să transmită în format electronic cererile de susținere a restanțelor și dovezile de plată a taxei* de restanță (50 de lei/examen).

Cererea în care vor fi menționate restanțele pe care le vor susține în sesiunea ianuarie-februarie 2021 (în intervalul 18.01-07.02), însoțită de copia scanată a OP-ului sau a chitanței, va fi transmisă pe adresa de e-mail a persoanei de la secretariat care are în atribuție rezolvarea problemelor administrative pentru anul / grupa din care face parte studentul, după cum urmează:

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: anul II, III FILOSOFIE

Secretar CARMEN ȘANDRU: carmen.sandru@filosofie.unibuc.ro

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ: anul II, III STUDII EUROPENE

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER: anul II

Secretar IULIANA ILIESCU: iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro ; iuliailiescu2003@yahoo.com

MASTER CATEDRA UNESCO

Secretar VIVIANA CIACHIR: viviana.ciachir@filosofie.unibuc.ro

Taxa de susținere a restanțelor din această sesiune se poate achita direct la Casieria Universității din București, din Șoseaua Panduri nr. 90 sau online într-unul dintre următoarele conturi deschise la BCR SECTOR 5:

Beneficiar: UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Cod fiscal: 4505502

Cont IBAN:

RO11RNCB0076010452620304 – pentru licență și master – Facultatea de Filosofie

RO27RNCB0076010452620307 – pentru programele de master de la Catedra UNESCO

Mențiuni: Taxă restanță licență / master, nume, prenume student, Facultatea de Filosofie, an de studii, grupa.

 

* Examenele din anii anteriori se pot susține numai după achitarea taxei de 50 de lei pentru fiecare examen restant, conform Hotărârii Consiliului de Administrație al UB din 11.03.2020 și Regulamentului privind activitatea profesională a studenților, Art. 21 (1).

Filosofie, Educație, Distanță: Conferința națională online de filosofia educației

Filosofie, Educație, Distanță

 Conferința națională online de filosofia educației

București

5 – 6 martie 2021

Filosofii nu au ezitat să-și asume rolul de educatori, să influențeze modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează, nici atunci când au performat în discipline considerate „pure” – logica, metafizica sau epistemologia. Secole la rând, munca pedagogilor a fost direcționată de dihotomii filosofice tradiționale, ca de exemplu, dualismul minte / corp, sau de credințe precum aceea că rațiunea plasează omul deasupra animalelor, plantelor și mediului lor fizic.

Apel la contribuții

„Filosofie, Educație, Distanță” este prima conferință națională de filosofia educației organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin centrul de Formare în Filosofie. În acest titlu, distanța nu este un adaos de conjunctură; educația la distanță, percepută, uneori, și ca o formă de învățare individuală, a luat amploare începând cu anii 1990, ca educație online, tot mai multe instituții de învățământ oferind astfel de programe educaționale. Originile educației la distanță trebuie căutate, însă, cu mult mai devreme, în secolul al XIX-lea sau chiar al XVIII-lea, în studiile la distanță prin corespondență, pentru persoanele care nu puteau participa la învățământul față în față.

În condiții de pandemie, în primăvara anului 2020, universitățile au anulat cursurile față în față, trecând la predarea online, pentru tot restul semestrului; apoi, s-a anunțat că și viitorul an universitar se va desfășura tot în acest format; așa s-a și întâmplat. La fel s-au petrecut lucrurile în învățământul preuniversitar, în unele țări, la toate ciclurile, în altele, menținând, totuși, predarea față în față, pentru școala primară și gimnaziu.

Trecerea de la „față în față” la „online” a fost posibilă datorită noilor tehnologii, în special, internetul, tehnologia care a extins la nivel global educația la distanță. Dar ceea ce experimentăm cu toții din cauza COVID-19 nu are precedent; ne confruntăm cu predarea / învățarea la distanță în situație de urgență sau cu o „pedagogie pandemică”, așa cum au numit-o unii. Sunt acestea condiții normale de predare și învățare? Ce reprezintă distanța în relația profesor – elev / student? Se exclud reciproc învățarea față în față și învățarea la distanță? Cerința prezenței este complet opusă educației online? Este condiționată educația la distanță de vârstă? Ce efecte are această educație sub aspect psihologic, mai ales în cazul copiilor?

Prima tehnologie care a făcut posibilă educația la distanță – scrierea – era criticată încă într-un dialog al lui Platon, căci, deși îndeplinește funcții utile în multe cazuri, nu pare să constituie mijlocul potrivit de învățare și pentru cei care caută adevărul prin filosofie. Întrebarea persistă și în secolul nostru: poate fi predată / învățată filosofia online? Și poate fi reluată în orice domeniu de cunoaștere, nu doar în filosofie.

Conferința își propune să fie o experiență de gândire pentru toți cei cu interese de studiu legate de educație, indiferent de domeniul de cunoaștere; nu doar cercetători din filosofie, științe umaniste și științe sociale, ci și din matematică, ştiinţele naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe biologice şi biomedicale, arte, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Trebuie să facem un efort de deschidere pentru a asculta diferite voci. Foarte importante vor fi vocile cercetătorilor în devenire, indiferent de forma de studii: licență, master, doctorat, și cu atât mai mult cu cât vor aduce mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Nu ne vom afla, pe cât posibil, într-un schimb de opinii dinainte pregătite, ci într-un dialog, în sensul promovat de David Bohm, ca o participare în care ne jucăm unul cu celălalt mai degrabă decât o confruntare în care jucăm unul împotriva celuilalt.

 Posibile secțiuni tematice

  • Conceptul distanței
  • Distanță, izolare, educație
  • Distanța în actul educațional
  • Educație în situație de urgență
  • Universitatea / școala intră în casă
  • Didactica predării / învățării online
  • Educația la distanță – o chestiune de prudență sau de perspectivă?
  • Aspecte etice ale educației la distanță
  • Educația și noile tehnologii
  • Rațiunea de a fi a universităților într-o lume în care „informația” se găsește pe web

În funcție de propunerile primite, pot fi organizate și alte secțiuni tematice.

Fiecare sesiune tematică se va încheia cu o masă rotundă.

Cum se fac înscrierile?

Înscrierile se fac on-line prin trimiterea cererii de înscriere la adresa de e-mail: cff@filosofie.unibuc.ro

Perioada pentru trimiterea cererii de înscriere: 3 ianuarie – 5 februarie 2021

Cererea de înscriere va conține:

  1. Prenumele și numele autorului
  2. Afilierea instituțională
  3. Propunerea de prezentare
  4. titlul
  5. secțiunea conferinței (dacă se încadrează într-una din cele enumerate)
  6. rezumatul (între 500 și 1000 de cuvinte)
  7. 4-5 cuvinte cheie (în ordine alfabetică)
  8. o scurtă bibliografie (poate fi menționată și o singură lucrare), dar cu datele complete

 Precizări privind înscrierea

  • Un autor nu poate propune decât o singură prezentare.
  • O prezentare nu poate avea mai mulți autori.
  • Pentru fiecare prezentare sunt alocate 20 de minute.
  • Se trimit doar documente redactate în Word; nu se primesc fișiere pdf sau jpg.
  • Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței.
  • Fiecare propunere de prezentare va fi supusă evaluării inter pares.
  • Nu se primesc contestații.

 Date importante

  • Data la care încep înscrierile 3  ianuarie 2021
  • Termen limită pentru trimiterea cererilor de înscriere  5 februarie 2021
  • Notificare de acceptare / respingere   15 februarie 2021
  • Postarea programului conferinței 25 februarie 2021
  • Desfășurarea conferinței – via Google Meet 5 – 6 martie 2021

 Precizări finale

  • Respectând măsurile impuse de autorități privind prevenirea infectării cu COVID19, activităţile din cadrul conferinței se vor desfăşura online.
  • Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
  • Nu se percepe taxă de participare.

 Comitetul științific

  • Viorel Vizureanu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
  • Petru Bejan, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Eugenia Bogatu, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinau
  • Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
  • Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
  • Laura Comănescu, Universitatea din Bucureşti
  • Constantin Cucoș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Emanuela Ilie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Iulia Lazăr, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Maci, Universitatea din Oradea
  • Adriana Neacșu, Universitatea din Craiova
  • Crenguța Lăcrămioara Oprea, Universitatea din Bucureşti
  • Ioan-Ovidiu Pânișoară, Universitatea din Bucureşti
  • Antonio Sandu, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava
  • Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti

 Comitetul de organizare

  •  Marin Bălan (coordonator), Universitatea din București
  • Ana-Maria Bugiu, Universitatea din București
  • Ileana Dascălu, Universitatea din București
  • Alexandra Podea, Universitatea din București
  • Lilian Ciachir, Chaire UNESCO, Universitatea din București