Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat la dezbaterea: Ce este filosofia și care este rolul ei astăzi?
Philosophie Magazine
Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Antonio Piccolomini d’Aragona, cercetător la Universitatea din Siena, dar afiliat şi Aix-Marseille Univ. si Univ. din Viena. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://sites.google.com/site/piccdarag
Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/
Prezentarea profesorului Piccolomini d’Aragona se intitulează „Proof-theoretic squeezing„. Iată un rezumat al acesteia, urmat de referințele bibliografice cheie:
„According to an interpretative line first put forward by [Crocco 2019], Kreisel’s notion of informal rigour [Kreisel 1967] can be understood as pointing to the importance and fruitfulness of an analysis of the dialectical interplay between a formal and an informal approach to such concepts as provability, definability, set, etc. The formal moment makes those concepts precise, but is also essentially incomplete. The precisification, however, permits one to single out principles which may be used informally to improve the formal analysis itself, thus broadening its scope towards stronger and stronger formalisations. At the same time, the informal view is informed by the structure of the formal level, i.e., by the results and notions it allows for. Kreisel’s celebrated squeezing argument, relating an informal notion of validity to suitable formal counterparts of it, as well as to existing completeness results, may be understood as a paradigmatic example of application of such a dialectical methodology.
As I have already argued elsewhere [Montesi & Piccolomini d’Aragona 2022], Prawitz’s proof-theoretic semantics, a constructivist semantics stemming from Prawitz’s own normalisation results in Gentzen’s natural deduction [Prawitz 1965, 1973], may be read along the lines of Kreisel’s informal rigour. Prawitz aims at providing a semantic generalisation of some results and properties he had obtained at the level of proof-theoretic analysis of formal systems. As led by informal principles about provability and its relation with meaning, such a generalisation naturally tends towards a class of stronger and stronger systems where the notions of derivability and provability approximate to each other.
In my talk, I will address the question whether, based on this Kreselian interpretation of proof-theoretic semantics, a “proof-theoretic squeezing argument” may be put forward, by relating informal notions of semantic provability to a hierarchy of formal systems which provide partial, albeit increasingly strong formal instances of those notions. I will end up by discussing some differences between Kreisel’s squeezing and the (tentative) proof-theoretic version of it. In particular, I will argue that most of these differences may stem from the fact that Prawitzian validity is relative, not to (set-theoretic) structures, as in Kreisel, but to underlying atomic axiomatic theories, as well as from the fact that no uniform completeness result is available (nor can it be) for Prawitz’s semantics.
References
Conferința se va desfășura azi, marți, 21 mai, orele 16.00-18.00, în sala „Tudor Vianu” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.
În data de 27 mai, începînd cu ora 10, în Sala Constantin Noica, Eric S. Nelson va susține conferința cu titlul: Nothingness, Emptiness, and the Clearing: Heidegger in Intercultural Perspective.
Eric S. Nelson este profesor de filosofie la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Este autorul cărților Heidegger and Dao: Things, Nothingness, Freedom (Bloomsbury, 2023), Daoism and Environmental Philosophy (Routledge, 2020), Levinas, Adorno, and the Ethics of the Material Other (SUNY Press, 2020), and Chinese and Buddhist Philosophy in Early Twentieth-Century German Thought (Bloomsbury, 2017). A publicat numeroase articole și capitole de carte despre filosofia germană, evreiască, chineză și interculturală. A editat Interpreting Dilthey: Critical Essays (Cambridge University Press, 2019) și a coeditat The Bloomsbury Companion to Heidegger (Bloomsbury, 2013/2016), Between Levinas and Heidegger (SUNY Press, 2014), Rethinking Facticity (SUNY Press, 2008), Anthropologie und Geschichte: Studien zu Wilhelm Dilthey (Königshausen & Neumann, 2013), și Addressing Levinas (Northwestern University Press, 2005).
Miercuri, 15 mai 2024, colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu, va participa la seria de întâlniri „Interpretări ale realității”. Evenimentul va fi găzduit de Cărturești Carusel (Strada Lipscani nr. 57, București) și va avea loc începând cu ora 19:00.
Seria de întâlniri „Interpretări ale realității” este un program de evenimente care își propune să clarifice anumite idei și concepte din știința contemporană care influențează modul în care ne proiectăm viitorul și ne pregătim pentru el. Seria își propune să exploreze perspective despre cum va arăta viitorul într-o lume hyper conectată și super tehnologizată, aducând împreună pasionații de știință, inginerie, biologie, biodiversitate, astrofizică, neuroplasticitate, neuroștiință, filosofie, științei chimie – indiferent dacă sunt amatori sau profesioniști în domeniu.
Evenimentul va fi transmis live pe pagina Cărturești Carusel și accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.
Pornind de la o discuție despre volumul „Frontierele cunoașterii”, de A. C. Grayling, apărut în 2023, la Editura Trei, în traducerea lui Bogdan Ghiurco, invitații vor aborda teme precum: relevanța dezvoltării tehnologice și a interpretării istorice pentru înțelegerea lumii în care trăim, stimularea gândirii critice și etica contemporană, analiza modurilor în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor.
Lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu are un doctorat despre înțelegere (o temă la intersecția dintre minte, limbaj și cunoaștere). Preocupările lui includ filosofia științei, epistemologia, filosofia minții și a științelor cogniției.
Totodată, vor vorbi și Alina Pavelescu, absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, istoric și arhivist, director adjunct la Arhivele Naţionale ale României. Are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. Va lua cuvântul și Vasile Decu, jurnalist de știință, colaborator PressOne, traducător și autor al newsletterului Biblioteca Exploratorilor, dedicat nonficțiunii, iar discuția va fi moderată de Dan Petre, doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.
C. Grayling adoptă o abordare interdisciplinară unică în acest volum, aducând împreună domenii aparent diferite precum știința, istoria și psihologia și oferă o perspectivă comprehensivă asupra cunoașterii umane și a procesului său de dezvoltare și se angajează și în explorarea limitelor acestora. Cartea oferă o privire în profunzime asupra modului în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor, iar prin intermediul analizelor detaliate și a provocărilor aduse cititorului, încurajează dezvoltarea gândirii critice. Cartea poate servi ca un ghid util pentru cei interesați să-și extindă perspectiva asupra lumii și să-și pună în discuție propriile convingeri. A. C. Grayling, cunoscut și ca Anthony Grayling, este filosof, scriitor și academician britanic renumit pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul filosofiei și al gândirii critice. A studiat la Universitatea din Oxford și a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Oxford. Este autorul a numeroase cărți care acoperă o gamă largă de subiecte, de la filosofie și etică la istorie și literatură și este cunoscut publicului pentru stilul său accesibil și capacitatea sa de a explora concepte complexe într-o manieră provocatoare. Pe lângă activitatea sa de scriitor, a fost implicat și în educație, fiind fondatorul și fostul director al New College of the Humanities din Londra.
Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite accesând acest link.
În perioada 18 – 19 mai 2024 va avea loc conferința “Dreaming minds – new perspectives on the relation between dreams and consciousness ”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.
Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).
Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie.
Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea relației dintre visare și conștiință. Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.
În baza progreselor din neuroștiință și psihologie în ceea ce privește fenomenul visării, ne propunem să explorăm modul în care aceste descoperiri ar putea influența teoriile conștiinței, atât în ceea ce privește omamenii, cât și animalele non-umane.
Teme principale:
Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 13 mai 2024 la adresa de e-mail dreamingmindsconference@gmail.com.Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.
Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 14 mai 2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.
Mai multe detalii despre eveniment aici https://philevents.org/event/show/123018