On October 30^th, 2026, 12:00-4:00pm EEST, the Faculty of Philosophy will be hosting a workshop on Sustainability and Polycrisis: Perspectives on Entanglement and Planetary Futures. The event is part of the University of Bucharest’s Sustainability Week, 4^th Edition.             

The workshop brings together perspectives on global socio-ecological sustainability and on the context termed as a “polycrisis”, referring to multiple, interacting, and global crises. Speakers approach topics such as systemic resilience; norms, agents, and responsibility; misinformation and economic contexts, or public values in algorithmic systems. Further discussion approaches the concept of “polycrisis” along conceptual, empirical, and institutional lines.

The workshop takes place in Mircea Florian hall.

Talks:

Despre Emanuel-Mihail Socaciu

Emanuel-Mihail Socaciu s-a născut în 1974, la Arad. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1997 și a devenit doctor al acesteia în 2008. Din 1997 a predat la Facultatea de Filosofie. În ultimii trei ani a fost prodecan al facultății. Prin toată activitatea sa de predare, cercetare și prin activitatea sa instituțională, Emanuel-Mihail Socaciu a transformat peisajul filosofiei morale și politice din România, oferindu-i o traiectorie internațională. Contribuțiile sale marcante în aria gândirii politice moderne, a filosofiei libertății, a filosofiei economiei și a eticii aplicate constituie repere de seamă în cultura românească, alături de preocupările sale legate de filosofia noilor tehnologii, cultura organizațională și filosofia culturii pop.

A fost membru fondator al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și director al acestuia între 2015 și 2020. În cadrul centrului, a coordonat primele proiecte de cercetare științifică interdisciplinară din zona filosofiei practice, precum NORMEV (“Modelări evoluţioniste ale emergenţei normelor interacţiunii sociale. Fundamente conceptuale şi dezvoltări în ştiinţele sociale”) și INEMTEC (“Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi și emergente”). Prin munca sa asiduă, a pus bazele programului masteral interdisciplinar “Philosophy, Politics and Economics”, singurul de acest tip din Europa de Est, și a fost unul dintre principalii artizani ai parteneriatelor academice cu importante centre de cercetare din străinătate, precum Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics.

Pe parcursul carierei și vieții sale, profesorul Socaciu a cultivat un spirit al libertății și prieteniei, al deschiderii și carității filosofice. A fost, pentru toate generațiile de studenți pe care le-a îndrumat nu doar un profesor, ci și un adevărat mentor. Opera sa filosofică este constituită dintr-o serie întreagă de lucrări reprezentative și din exegeza unor autori importanți pe care i-a prețuit precum David Hume, Robert Nozick și Thomas Hobbes. În anul 2014 publică volumul A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției, prima explorare filosofică a temei retrocedării proprietăților confiscate de regimul comunist. A fost editor și co-editor al mai multor antologii importante precum Fundamentele gândirii politice moderne (1999), Thomas Hobbes: filosofia politică (2001), Filosofia japoneză azi (2013), Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail-Radu Solcan (2015). Profesorul Socaciu a fost, de asemenea, un pionier al eticii și integrității academice, fiind co-editor al primului manual dedicat acestei discipline, cel mai utilizat material de acest fel din universitățile românești, ajuns la a doua ediție. A publicat, de asemenea, nenumărate articole academice în reviste naționale și internaționale și a fost o prezență constantă la conferințe științifice din țară și din străinătate.

Vă invităm joi, 22 octombrie 2026, începând cu ora 14:00, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, în amfiteatrul Mircea Florian, la un atelier filosofic și o masă rotundă in memoriam Emanuel-Mihail Socaciu.

Evenimentul reunește colegi de la Universitatea din București și Academia de Studii Economice din București, într-un dialog despre ideile și întrebările care au orientat preocupările filosofice ale colegului nostru Emanuel Socaciu. Vom discuta despre relația dintre teoria jocurilor și etică, dreptul asupra propriului corp, raționalitatea etică, dreptatea restitutivă, libertarianism, proprietatea intelectuală și emergența regulilor morale. Prin aceste intervenții, ne propunem să continuăm conversațiile filosofice pe care Emanuel Socaciu le-a deschis și să reflectăm asupra contribuțiilor sale.

În încheiere, masa rotundă „Emanuel Socaciu, membru al comunității noastre academice” va oferi un spațiu pentru amintiri și reflecții despre profesorul, colegul și interlocutorul Emanuel Socaciu.

Atelier filosofic și masă rotundă in memoriam Emanuel-Mihail Socaciu

14:00- 14:20: Toni Gibea (Departamentul de Filosofie, ASE), De ce ar fi relevantă teoria jocurilor pentru etică?

14:20-14:40: Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, UB), Al cui e corpul meu?

14:40- 15:00: Dorina Pătrunsu (Facultatea de Filosofie, UB), Este moralitatea profitabilă? Despre raționalitate etică în viziunea lui Emanuel Socaciu

15:00-15:20: Alexandru Volacu  (Facultatea de Administrație și Afaceri, UB), Dezbaterea Miroiu-Socaciu cu privire la dreptatea restitutivă

15:20-15:35: Pauză

15:35-15:55: Anda Zahiu (Facultatea de Filosofie, UB), Crezul libertar al lui Emanuel Socaciu

15:55-16:15: Radu Uszkai (Departamentul de Filosofie, ASE), Constantin Vică, A cui e ideea mea?

16:15-16:35: Cristian Iftode (Facultatea de Filosofie, UB), Antinormativism sau emergență a regulilor morale?

16:35-16:55: Laurențiu Staicu (Facultatea de Filosofie, UB), Despre raționalitatea întrupată și alți demoni (ne)teoretici

16:55-17:10: Pauză

17:10-18:00: Masă rotundă: Emanuel Socaciu, membru al comunității noastre academice

Viorel Vizureanu (Facultatea de Filosofie, UB)

Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, UB)

Mihaela Constantinescu (Facultatea de Filosofie, UB)

Elena Druică (Facultatea de Administrație și Afaceri, UB)

Mihail Cernea (Departamentul de Filosofie, ASE)

Despre Emanuel-Mihail Socaciu

Emanuel-Mihail Socaciu s-a născut în 1974, la Arad. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1997 și a devenit doctor al acesteia în 2008. Din 1997 a predat la Facultatea de Filosofie. În ultimii trei ani a fost prodecan al facultății. Prin toată activitatea sa de predare, cercetare și prin activitatea sa instituțională, Emanuel-Mihail Socaciu a transformat peisajul filosofiei morale și politice din România, oferindu-i o traiectorie internațională. Contribuțiile sale marcante în aria gândirii politice moderne, a filosofiei libertății, a filosofiei economiei și a eticii aplicate constituie repere de seamă în cultura românească, alături de preocupările sale legate de filosofia noilor tehnologii, cultura organizațională și filosofia culturii pop.

A fost membru fondator al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și director al acestuia între 2015 și 2020. În cadrul centrului, a coordonat primele proiecte de cercetare științifică interdisciplinară din zona filosofiei practice, precum NORMEV (“Modelări evoluţioniste ale emergenţei normelor interacţiunii sociale. Fundamente conceptuale şi dezvoltări în ştiinţele sociale”) și INEMTEC (“Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi și emergente”). Prin munca sa asiduă, a pus bazele programului masteral interdisciplinar “Philosophy, Politics and Economics”, singurul de acest tip din Europa de Est, și a fost unul dintre principalii artizani ai parteneriatelor academice cu importante centre de cercetare din străinătate, precum Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics.

Pe parcursul carierei și vieții sale, profesorul Socaciu a cultivat un spirit al libertății și prieteniei, al deschiderii și carității filosofice. A fost, pentru toate generațiile de studenți pe care le-a îndrumat nu doar un profesor, ci și un adevărat mentor. Opera sa filosofică este constituită dintr-o serie întreagă de lucrări reprezentative și din exegeza unor autori importanți pe care i-a prețuit precum David Hume, Robert Nozick și Thomas Hobbes. În anul 2014 publică volumul A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției, prima explorare filosofică a temei retrocedării proprietăților confiscate de regimul comunist. A fost editor și co-editor al mai multor antologii importante precum Fundamentele gândirii politice moderne (1999), Thomas Hobbes: filosofia politică (2001), Filosofia japoneză azi (2013), Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail-Radu Solcan (2015). Profesorul Socaciu a fost, de asemenea, un pionier al eticii și integrității academice, fiind co-editor al primului manual dedicat acestei discipline, cel mai utilizat material de acest fel din universitățile românești, ajuns la a doua ediție. A publicat, de asemenea, nenumărate articole academice în reviste naționale și internaționale și a fost o prezență constantă la conferințe științifice din țară și din străinătate.

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, lansează o nouă ediție a „Dezbaterilor CCEA” (2026–2027, semestrul I), o serie de întâlniri săptămânale dedicate dilemelor morale contemporane. Dezbaterile au loc la Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței 204) în amfiteatrul Mircea Florian, iar accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

8–9 OCTOMBRIE 2026, ORA 09:30

Workshop avataResponsibility
Virtue Without Borders: Humans, Avatars, and Collective Agents

15 OCTOMBRIE 2026, ORA 16:00

Should we get to decide about our future dementia-afflicted selves?
Invitat: Theodore Naylor (Universitatea din Oxford)
Comentator: Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

22 OCTOMBRIE 2026, ORA 14:00

Atelier filosofic și masă rotundă in memoriam Emi Socaciu

29 OCTOMBRIE 2026, ORA 16:00

Cum schimbă cazul Lindsay Clancy viitorul curților cu jurați?
Invitați: Anda Zahiu, Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

5 NOIEMBRIE 2026, ORA 16:00

Ce înseamnă naționalism sănătos?
Invitați: Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), Daniel Nica (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București)

12 NOIEMBRIE 2026, ORA 16:00

Etica informării publice: cum se îmbină interesul public cu sfera privată?
Invitat: Oana Manițiu (PPE, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Comentator: Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

19 NOIEMBRIE 2026

Workshop NIHAI
Responsibility in human-AI communication: towards principles for the responsible design and use of conversational agents

Astăzi va avea loc cea de-a patra conferință organizată în parteneriat de către Cercul de studii tomiste, Centrul pentru studii de drept natural și analiză normativă (CSDNAN) și Facultatea de Filozofie.

Evenimentul se va desfășura la Facultatea de Drept a Universității din București, în Sala „Petre Antonescu”, începând cu ora 18.

Conferința „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” („Human Rights Discourse: Theoretical Challenges and Practical Consequences”) va fi susținută de profesorul Fernando Simón Yarza.

Fernando Simón Yarza este profesor de drept constituțional la Universitatea din Navarra. A absolvit Facultatea de Drept în 2005 și și-a obținut titlul de doctor în 2010. Teza sa de doctorat a fost distinsă cu prestigiosul premiu Tomás y Valiente (2011), acordat în comun de Centrul pentru Studii Politice și Constituționale și de Tribunalul Constituțional al Spaniei celei mai bune lucrări de drept constituțional publicate în limba spaniolă în cei doi ani anteriori.

A desfășurat stagii de cercetare la universitățile din Münster, Boston, Princeton și Oxford și a susținut prelegeri și seminare la numeroase universități și instituții academice din Spania și din străinătate.

Activitatea sa de cercetare se situează la confluența dintre dreptul constituțional, filosofia dreptului și filosofia politică, cu un interes deosebit pentru recuperarea tradiției clasice a dreptului natural și pentru provocările ridicate de gândirea juridică și politică modernă. Cercetările sale abordează, de asemenea, teme precum egalitatea, libertatea religioasă, bioetica, protecția mediului, jurisdicția constituțională și funcționarea sistemelor constituționale și parlamentare. Studiile sale au fost publicate în reviste de prestigiu și în volume colective de referință din aceste domenii.

Printre cele mai recente volume ale sale se numără Between Desire and Reason: Human Rights at the Crossroads (Centre for Political and Constitutional Studies, Madrid, 2017; trad. engl., Rowman & Littlefield International, Londra, 2020) și Natural Law and Classical Realism: A Defense (Thomson-Civitas, Cizur Menor, 2022).

Vă așteptăm alături de noi!

Facultatea de Filosofie are plăcerea de a vă invita la un eveniment al Cercului de Studii Tomiste din cadrul Centrului pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă unde sunt afiliați colegii noștri Prof. dr. Mircea Dumitru, Vicepreședintele Academiei Romane și Lect. Dr. Laurențiu Gheorghe

În ultimele decenii, transformarea discursului privind drepturile omului a avut consecințe practice semnificative. În absența unei concepții comune asupra binelui uman, conflictele dintre drepturi riscă să se transforme în confruntări pentru putere socială și politică. Această schimbare are implicații importante în domenii precum sexualitatea, avortul, eutanasia și ameliorarea genetică. În opoziție atât cu subiectivismul, cât și cu pozitivismul juridic, prelegerea propune o concepție teleologică asupra drepturilor, întemeiată pe binele comun. Pornind de la realismul juridic clasic, aceasta abordează, de asemenea, o dificultate semantică inerentă discursului despre drepturi și pledează pentru recuperarea noțiunii clasice de ius, înțeles ca lucrul just, determinat prin raționament prudențial într-un context concret.

Suntem onorați să vă invităm la cel de-al patrulea eveniment din seria de conferințe organizate în parteneriat de către Institutul Tomist Angelicum din Roma, Cercul de Studii Tomiste al Universității din București, Centrul pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă și Facultatea de Filosofie, care va avea loc pe data de 12 octombrie 2026, orele 18.00, în Sala „Petre Antonescu” a Facultății de Drept.

Conferința „Retorica drepturilor omului: provocări teoretice și consecințe practice” („Human Rights Discourse: Theoretical Challenges and Practical Consequences”) va fi susținută de profesorul Fernando Simón Yarza.

Fernando Simón Yarza este profesor de drept constituțional la Universitatea din Navarra. A absolvit Facultatea de Drept în 2005 și și-a obținut titlul de doctor în 2010. Teza sa de doctorat a fost distinsă cu prestigiosul premiu „Tomás y Valiente” (2011), acordat în comun de Centrul pentru Studii Politice și Constituționale și de Tribunalul Constituțional al Spaniei celei mai bune lucrări de drept constituțional publicate în limba spaniolă în cei doi ani anteriori.
A desfășurat stagii de cercetare la universitățile din Münster, Boston, Princeton și Oxford și a susținut prelegeri și seminare la numeroase universități și instituții academice din Spania și din străinătate.

Activitatea sa de cercetare se situează la confluența dintre dreptul constituțional, filosofia dreptului și filosofia politică, cu un interes deosebit pentru recuperarea tradiției clasice a dreptului natural și pentru provocările ridicate de gândirea juridică și politică modernă. Cercetările sale abordează, de asemenea, teme precum egalitatea, libertatea religioasă, bioetica, protecția mediului, jurisdicția constituțională și funcționarea sistemelor constituționale și parlamentare. Studiile sale au fost publicate în reviste de prestigiu și în volume colective de referință din aceste domenii.

Printre cele mai recente volume ale sale se numără „Between Desire and Reason: Human Rights at the Crossroads” (Centre for Political and Constitutional Studies, Madrid, 2017; trad. engl., Rowman & Littlefield International, Londra, 2020) și „Natural Law and Classical Realism: A Defense” (Thomson-Civitas, Cizur Menor, 2022).

Puteți descoperi lucrările scrise de invitatul nostru accesând următoarea pagină: https://unav.academia.edu/FSY.

Le suntem recunoscători partenerilor noștri, Facultatea de Drept a Universității din București, Societatea civilă de avocați STOICA & ASOCIAȚII și redacției Syntopic pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment.

Prezentarea va fi urmată de o discuție cu invitatul și se va desfășura în limba engleză.

Vă așteptăm alături de noi!

Pe 8 și 9 octombrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshop-ul internațional „Virtues without borders: humans, avatars and collective agents”. Îmbinând perspective din etica virtuții, etica inteligenței artificiale și etica în afaceri, workshop-ul urmărește să chestioneze atât fundamentele teoretice, cât și mizele practice ale extinderii eticii virtuții dincolo de orizontul său antropocentric.

Evenimentul se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6, București), începând cu ora 10:00.

Organizat în cadrul proiectului de cercetare avataResponsibility, finanțat de European Research Council prin programul HORIZON-ERC, workshop-ul va reuni cercetători din diverse universități europene pentru a explora atribuirea virtuților morale dincolo de cadrul convențional uman, pornind de la întrebarea: pot fi virtuți precum onestitatea, înțelepciunea practică sau grija atribuite unor agenți artificiali ori colectivi sau rămân acestea apanajul exclusiv al ființelor umane?

Prima zi a evenimentului, joi, 8 octombrie, este deschisă de către prof. univ. dr. Alejo José Sison (Universitatea din Navarra), reputat expert în etica afacerilor și etica virtuții, cu prelegerea „A Neuroscience Perspective on AI Consciousness and Agency & A Neo-Aristotelian Critique”. Tot în cadrul primei zile vor susține prelegeri cercetători invitați de la Universitatea din Edinburgh, Universitatea din Berna, Universitatea Europeană din Roma, precum și de la Universitatea din București. Programul zilei de joi se va încheia cu o sesiune specială de întrebări și răspunsuri susținută de unul dintre cei mai cunoscuți filosofi morali contemporani, prof. univ. dr. Roger Crisp (Universitatea din Oxford).

Vineri, 9 octombrie, evenimentul va continua cu o serie de prezentări și dezbateri susținute de cercetători de la Universitatea din Viena, Universitatea Ludwig Maximilian din München și Universitatea din Navarra. Workshop-ul se va încheia vineri cu sesiunea interactivă susținută de Robert Collins (Institutul de Design din Umeå): „Antidefuturing OS – Building a Collaborative Operating System for Entanglement” (flash hackathon pe bază de invitație).

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Pentru mai multe detalii despre proiect și programul complet al evenimentului, vă invităm să vizitați pagina oficială avataResponsibility, cât și pagina Centrului de Cercetare în Etică Aplicată aici.

Despre workshop-ul anual avataResponsibility

Acesta este cel de-al treilea workshop anual găzduit de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul proiectului de cercetare ERC Starting Grant „avataResponsibility” (Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities). Detalii despre edițiile precedente sunt disponibile pe pagina proiectului aici. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS), care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

Despre Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultății de Filosofie

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.