ORAR / TIMETABLE

CFP: Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

de | dec. 20, 2021 | Actualitate, Anunturi, Call for papers, Conferinte

Special Issue of The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series:

Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series will devote its further issue to a special volume inspired by the most recent book of Stefan Lorenz Sorgner, We have always been cyborgs (Bristol University Press, 2021[1]). Sorgner’s account tries to highlight new perspectives on trans- and posthumanism, focused on three major thematic realms: Digital Data, Gene Technologies, and the Ethics of Transhumanism.

Authors interested in submitting their contributions for evaluation in order to be published in No 2, Issue 71, scheduled for 2022, are kindly asked to develop original articles, unpublished previously elsewhere, by following the editorial protocol of the journal[2], on the following, but not restricted, topics inspired by Sorgner’s book:

  • AI, brain-computer interfaces, genetic technologies, life extension
  • Critical aspects of transhumanism linked with digitalization
  • Human perfection, cyborgs, bio-enhancement, uploaded minds, immortality
  • Pessimistic and nihilistic turns of transhumanism
  • Norms, values and utopias inspired by transhumanism
  • Philosophical determinations of policy-making standards for contemporary digital culture and gene ethics
  • Personal and political interests in data collection
  • Panoptical effects of the virtual world
  • Bio-enhancement as key-solution to reduce violence and increase empathy and solidarity

Book reviews that critically address different hermeneutical insights of Stefan Lorenz Sorgner`s volume, We have always been cyborgs, are welcome, too.

Deadline and publication details

Articles and reviews should be submitted to the next e-mail addresses, oana.serban@filosofie.unibuc.ro and annals.philosophy@filosofie.unibuc.ro, by the 1st of September, 2022. After a process of double-blind peer review, articles will be scheduled for publication, forthcoming no later than November 1st, 2022.

The Annals of the University of Bucharest – Philosophy series, is a philosophical open-access research journal, published by the University of Bucharest, Faculty of Philosophy.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is a scholarly double blind peer reviewed journal. The journal publishes articles considered of relevance for those interested in the field of philosophy and is addressed both to the Romanian and international philosophical community, with a special accent on East- and Central-European area.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is devoted to the exploration of different topics of Philosophy.

Currently the journal is indexed by ESCI (Emerging Sources Citation Index – Web of Science), EBSCOhost, Philosopher’s Index with Full Text , ERIH PLUS, CEEOL, DOAJ.

___________________________________________________

[1] https://bristoluniversitypress.co.uk/we-have-always-been-cyborgs

[2] http://annals.filosofie.unibuc.ro/index.php/annals/about/submissions

Seminar cercetare DFT ‘Understanding Scientific Understanding’

de | dec. 8, 2021 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Henk de Regt (Radboud Universiteit, din Nijmegen). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://www.ru.nl/english/people/regt-h-de/ Cartea pe care Henk o va prezenta este și cea pentru care a primit prestigiosul premiu Lakatos: https://www.lse.ac.uk/philosophy/blog/2019/06/14/henk-w-de-regt-wins-the-2019-lakatos-award/

Titlul prezentării sale, omonim, este ‘Understanding Scientific Understanding’. Iată și rezumatul:

‘It is widely acknowledged that a central aim of science is to achieve understanding of the world around us, and that possessing such understanding is highly important in our present-day society. But what precisely is scientific understanding, and when is it achieved? In my book Understanding Scientific Understanding (OUP, 2017), I develop a philosophical theory of scientific understanding that answers these questions. In contrast to most existing studies in this area, my approach takes into account scientists’ views on understanding and their role in scientific debate and development. In my talk I will outline my theory of scientific understanding and illustrate it with a case study from the history of science.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 13 decembrie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Masă rotundă ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”

de | dec. 6, 2021 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte

CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București (UNIBUC), Facultatea de Filosofie, în colaborare cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, organizează în data de 6 decembrie 2021, între orele 15:00 – 17:00,  masa rotundă online ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”.

 

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială.

Într-o perioadă de transformări profunde, inegalități și tulburări, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele 5 programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase,  democratice.

UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie liberă, independentă și pluralistă. Libertatea de exprimare contribuie la pace, dezvoltare durabilă, afirmarea drepturilor omului. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.

Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care o propune acest eveniment.

Masa rotundă propune reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a fake-news și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile vor evidenția repere axiologice, elemente diferențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.

În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? În ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Sunt întrebări, cu titlu de exemplu, la care evenimentul propune formularea unor posibile răspunsuri.

Agenda

 

  1. Deschiderea dezbaterilor și contextualizare:
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București
  1. Dezbateri: „Jurnalism, fake news & dezinformare” – moderator Mirabela Amarandei, Universitatea din București (un colectiv de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”)
Fake news și dezinformare
  • Constantin Vică – Viața morală a informației online
  • Sorin Costreie – Gândire critică și fake news
  • Anamaria Neagu – Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news
  • Bogdan Oprea – Un model de verificare a informației
  • Raluca Radu – Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare
Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO
  • Corina Negrea, realizator emisiuni de știință, Radio România Cultural
  • Costin Ionescu, jurnalist EduPedu
  • Andreea Archip, reporter Școala9
  • Vasile Hotea-Fernezan, realizator ”Transilvania Culturală”, TVR Cluj
  • Mona Nicolici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM
  • Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia
  • Mădălina Diaconu, secretar general, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
  1. În loc de concluzii
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO

Sursa: https://www.cnr-unesco.ro/ro/program-aniversar-65-ani/libertatea-de-exprimare-despre-escul-din-unesco 

CfP: Conferința Școlii Doctorale de Filosofie „EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ”

de | dec. 4, 2021 | Actualitate, Anunturi, CFF, Conferences, Conferinte, Scoala Doctorala

Conferința Școlii Doctorale de Filosofie

3-4.02.2022 – online

EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ

Cercetarea tipurilor de experiență și a ipostazelor corespunzătoare subiectului

Apel la contribuții

 Teoriile cu privire la natura experiențelor umane sunt semnificative pentru toate disciplinele filosofice, de la ontologie, filosofia minții, epistemologie, la hermeneutică, etică aplicată, filosofia politică sau filosofia istoriei. O bună parte din literatura contemporană dedicată explorării autenticității atribuie un rol important experiențelor transformative, prin care se constituie tipuri de narațiuni identitare. Dezbaterea privitoare la rolul mediului înconjurător în mijlocirea legăturii dintre cogniție și corp este fundamentală pentru avansul programelor de dezvoltare a Inteligenței Artificiale. În etica medicală, relația medic-pacient este analizată pornind de la ipostazele corespunzătoare ”subiectului” unor experiențe specifice structurate în funcție de actele comunicării.

Pornind de la rolul important pe care experiențele noastre și ipostazele corespunzătoare subiectului îl joacă în înțelegerea lumii, a relațiilor sociale și afective dintre indivizi, dar și a instituțiilor sociale și politice, Conferința Școlii Doctorale de Filosofie propune studenților doctoranzi cinci secțiuni tematice:

  1. Experiență, conștiință, subiect – teorii ale experienței în filosofia contemporană
  2. Subiectul între ”justiție” și ”iubire”: observație, descriere și interpretare în etica aplicată și în consilierea filosofică
  3. Hermeneutica actului medical: cunoaștere, certitudine și comunicare ”medicală”
  4. Obiectivitatea experienței în proiectarea socială și problematica politicilor publice
  5. Etica cercetării – experiențe semnificative.

Cei care doresc să participe sunt invitați să trimită un abstract extins anonimizat de 500 de cuvinte pentru oricare dintre ariile tematice propuse. Abstractele vor fi trimise la adresa școlii doctorale: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro , alături de un document care să conțină numele, anul de studiu, afilierea instituțională, adresa de email și titlul abstractului. Termenul limită pentru înscrierea abstractelor este 22.12.2021.

Comitetul de organizare: Prof. dr. Viorel CERNICA, Prof. dr. Mircea DUMITRU, Prof. dr. Constantin STOENESCU, Drd. Gabriela FLOREA, Drd. Anda ZAHIU

Comitetul științific: Prof. dr. Mircea FLONTA, Prof. dr. Gheorghiță GEANĂ, Prof. dr. Adrian-Paul ILIESCU, Prof. dr. Ilie PÂRVU, Prof. dr. Gheorghe VLĂDUȚESCU 

Comitetul de selecție: Prof. dr. Nelu BĂNȘOIU, Prof. dr. Vasile-Romlus BRÂNCOVEANU, Prof. dr. Cristian CIOCAN, Prof. dr. Wilhelm DANCĂ, Prof. dr. Bogdan MINCĂ, Prof. dr. Mihaela POP, Prof. dr. Laurențiu STAICU, Prof. dr. Savu TOTU

Conferința se adresează, în primul rând, studenților doctoranzi în filosofie, de la Universitatea din București și de la alte universități, institute și centre de cercetare din țară sau din străinătate. Pot participa, de asemenea, studenți ai Facultății de Filosofie a Universității din București, de la licență și master, cercetători în domenii filosofice, cadre didactice specializate în filosofie, din învățămândul universitar și preuniversitar.

Titlurile lucrărilor și un scurt rezumat (o jumătate de pagină) pot fi trimise pe adresa scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro până la data de 22.12.2021.

Rezultatele evaluării propunerilor vor fi comunicate fircărui aplicant până la 12.01.2022.

Programul conferinței va fi anunțat până la 22.01.2022, pe site-ul Facultății de Filosofie.

Comitetul de organizare intenționează să propună Editurii Universității din București publicarea unui volum care să cuprindă lucrările prezentate la conferință. Pentru o evaluare rapidă și obiectivă a fiecărei lucrări, participanții (acceptați în program) sunt rugați ca în ziua conferinței să trimită pe adresa menționată mai sus planul extins al lucrării. Deadline-ul pentru predarea lucrării finale va fi stabilit și comunicat la conferință.

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”

de | nov. 28, 2021 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Interacțiune cu societatea, mass-media

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, în cadrul seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy (online), Seminar Series: Fall 2021”, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”. 

Seminarul este coordonat de Dr. Lynda Gaudemard și este organizat de Institutul de Istoria Filosofiei din cadrul Universității Aix-Marseille. Ediția din 3 decembrie este dedicată rolului pasiunilor în cadrul filosofiei lui R. Descartes. La această ediție se alătură Dr. Saja PARVIZIAN (Coastal Carolina University, Conway), care va continua seria dezbaterilor printr-o altă prelegere, „Against Passionate Epistemology: Defending Pure Thought in the Meditations”. Conferința va fi înregistrată și difuzată online prin canalul de Youtube al seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy”

 

Dr Oana SERBAN (University of Bucharest, Bucharest), „The Cartesian Test of Modern Love”

Abstract: This lecture tackles the role of emotions in convincing on the dualism advanced by Descartes, closely following the constitution of love at the edge of modus cognoscendi and modus volendi. The following questions will inspire our reflection on love as a spiritual exercise and a constitutive emotion for (self)knowledge: (1) does love represent a core-emotion for Descartes that regains his Christian thinking at the edge of his metaphysical and epistemological project, apparently excused of any religious implications? (2) what is Descartes’s account of love and how does it (emotionally) change the sense and reception of passions?

Seminar cercetare DFT ‘Toward an ontology of nations’

de | nov. 28, 2021 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de David Kovacs (Tel Aviv University). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://davidmarkkovacs.weebly.com/    https://philpeople.org/profiles/david-mark-kovacs 

Titlul prezentării sale este: ‘Toward an ontology of nations’. Iată și rezumatul:

‘What is a nation? Political philosophers, historians, and ethnographers have given a number of different answers, ranging from ethnic to civic and voluntaristic conceptions, but not much by way of consensus has crystallized in the literature. Yet the question of what a nation is has crucial importance because of the role of nations in political philosophy. Nations are often taken to be groups with distinctive characteristics, rights, and obligations: they are the appropriate units to possess a right to self-determination (which is typically though not always taken to amount to the prima facie right to an independent state); they are the entities at issue in philosophical defenses of nationalism and criticisms thereof; and they may play an important role in arguments over the ethics of immigration. In this talk, I will attempt to make the first steps toward an ontology of nations. I will suggest that nations are four-dimensional objects, and that they are the best candidate referents of national demonyms and our ‘we’-attitudes in national contexts. I will also argue that this view is not only intuitively plausible but can also handle a number of problems that arise with alternative conceptions of nationhood.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 29 noiembrie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365