4 mai 2026: atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”

Atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”

4 mai 2026

Facultatea de Filosofie și Institutul de Cercetare al Universității din București vă invită luni, 4 mai, la atelierul “Epistemic modalities, intellectual virtues and social epistemology: new explorations”. 

De la posibilitatea experților modali și a cunoașterii în lumea virtuală, până la analiza autorităților epistemice și a modului în care contextul influențează virtuțile și abilitățile noastre, evenimentul își propune să aducă în prim-plan o serie de provocări filosofice actuale. 

Cei interesați sunt invitați să participe fie fizic (Sală Decanat, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), fie online (meet.google.com/xyi-xgnu-kkd), începând cu ora 16:00.

Proiect realizat prin intermediul Institutului de Cercetare al Universității din București (cod de referință: PN-IV-P2-2.1-TE-2023-1806, CNCS-UEFISCDI).

Conferinţa “What counts as scientific understanding in cognitive science?”: 22-24.05.2026 

Conferinţa “What counts as scientific understanding in cognitive science?”

22-24.05.2026

Ce anume contează ca înţelegere ştiinţifică în ştiinţele cogniţiei este o întrebare surprinzător de puţin explorată. Relevanţa acesteia este sporită nu doar de progresele din inteligenţa artificială sau neuroştiinţe ci şi de către avansul cercetării interdisciplinare (Weston et al., 2020), inclusiv prin integrarea curriculară a proiectelor interdisciplinare de cercetare (Rana et.al.2025)

Cadre conceptuale ştiinţifice aflate în competiţie (simbolice, conexioniste, reprezentaţionaliste, ale cogniţiei active, corporale şamd.) furnizează abordări divergente ale “cogniţiei”, ceea ce face problema înţelegerii cu atât mai presantă acum, odată ce modele AI au output-uri ce sugerează că acestea trec teste de tip False Belief Task, standarde şi scări de măsurătoare ale empatiei, unele dintre acestea fiind deja folosite în terapie (therapy bots) sau în rezolvarea de probleme ştiinţifice. Toate acestea readuc în prim plan probleme filosofice clasice şi reconfigurează dezbaterile cu privire la dacă performanţa de testare exprimă sau nu o înţelegere autentică a ceea ce este testat. 

Mai multe detalii despre conferinţă sunt disponibile la: https://philevents.org/event/show/148501 Iată secţiunile şi temele sale principale: 

Înţelegerea ştiinţifică în ştiinţele cogniţiei

  • Pot ştiinţele cogniţiei produce o explicaţie ştiinţifică a înţelegerii? Anticipăm că aceasta va fi o explicaţie mecanistă, calculatorie (computational) sau reprezentaţională, una bazată pe sisteme dinamice, sau ar trebui mai degrabă să avem în vedere o abordare bayesiană? 
  • Avem nevoie în ştiinţele cogniţiei de o teorie unificatoare a minţii, sau ar trebui să ne mulţumim cu pluralismul (la nivelul explicaţiilor, modelelor şi practicilor ştiinţifice)?
  • Ce avantaje ar aduce o mare teorie unificatoare în ştiinţele cogniţiei, avantaje de care pluralismul e lipsit?
  • Ar trebui să năzuim la o explicaţie unificatoare (una care să dea seama de aspecte cognitive, neuronale, fenomenale şi comportamentale deopotrivă)? 
  • Dorim integrare la nivevelul explicaţiilor? Ar fi nevoie de integrare şi la nivelul modelelor (ar fi aşa ceva fie şi posibil)? Avem nevoie de explicaţii sau modele pentru a concepe aspectele fenomenale ale înţelegerii? Dacă da, ce implicaţii are pluralismul explicativ cu privire la fenomenologia înţelegerii? La ce bun o teorie unificatoare atunci când o pluralitate de analize parţiale, la mai multe niveluri de o granularitate mai fină, ar putea fi explicativ superioare?
  • Ce deziderate epistemice satisfac modelele cognitiv-ştiinţifice – adevărul aproximativ, puterea predictivă sau explicativă, simplitatea, adecvarea empirică, altele? Care dintre aceste deziderate contează mai mult, şi în ce contexte cognitiv-ştiinţifice? 
  • Dacă rezultă modele cu impact diferit asupra unor ramuri diferite ale ştiinţelor cogniţiei, cum poartă această diversitate asupra unităţii interdisciplinare a domeniului ca întreg?

Înţelegere ştiinţifică şi interdisciplinaritate

  • Presupune integrarea mai multor niveluri de analiză noi forme de explicaţie şi, dacă da, care? Care sunt limitele integrării? Este integrarea dezirabilă oriunde poate fi realizată? 
  • Ce roluri joacă modelele în înţelegerea interdisciplinară? Cum funcţionează aceste modele ca să poată integra asumpţii din domenii cu ontologii diferite?
  • Cum pot experţii să-şi comunice înţelegerea unui public de novici? Oare “traducerea” dintre discipline multiple afectează înţelegerea? Se pierd sau se schimbă aspecte, nuanţe sau proprietăţi ale conceptelor care “migrează” între domenii?
  • Dacă expertiza interactivă (interactional expertise) este o precondiţie a abordărilor interdisciplinare, conduce aceasta şi la abilităţi de expertiză contributorie (contributory abilities)? Este de ajuns ca experţii unei comunităţi interdisciplinare să fie gânditori detaşaţi de obiectul lor de studiu (spectatorial cognizers)? Cine se bucură de înţelegere ştiinţifică: individizii ce iau parte la un efort interdisciplinar, echipele de cercetare în cadrul cărora înţelegerea este distribuită, poate chiar unilateral în funcţie de specificul monodisciplinar al problemelor studiate?
  • Sunt standardele epistemice transferabile între domeniile unor studii interdisciplinare, sau sunt ele ancorate în domenii specifice? 
  • Presupune cercetarea interdisciplinară noi virtuţi epistemice sau norme (cum ar fi toleranţa faţă de ambiguitate, cunoaşterea transferabilă sau intertraductibilă)?
  • Poate înţelegerea la un nivel de analiză să substituie o alta la alt nivel? Dacă da, în ce condiţii?
  • Care este valoarea epistemică a interdisciplinarităţii? Creşte mereu combinarea modelelor din domenii diferite înţelegerea ştiinţifică, sau uneori o ocultează?

Evaluarea înţelegerii ştiinţifice

  • Cum poate fi operaţionalizată înţelegerea ştiinţifică?
  • Este înţelegerea (ştiinţifică) mai mult decât o performanţă exemplară? Putem evalua (benchmark) înţelegerea (ştiinţifică) şi, dacă da, ar trebui incluse şi sisteme AI? Dacă unele sisteme AI înţeleg, este acest fapt relevant felului cum concepem înţelegerea umană?
  • Ce deosebeşte înţelegerea de un simplu succes predictiv?
  • Ce rol joacă explicabilitatea în evaluarea înţelegerii?
  • Putem compara înţelegerea umană şi cea AI? Dacă da, care ar fi bateriile de teste care să se aplice entităţilor vii şi celor artificiale deopotrivă?
  • Poate înţelegerea ştiinţifică interdisciplinară să fie evaluată unitar? Dacă da, după ce standarde?
  • Oferă modele aflate în competiţie avantaje şi dezavantaje diferite? Dacă da, cum influenţează pluralitatea lor evaluarea înţelegerii bazate pe aceste modele?

Conferinţa va avea loc în datele de 22-24 mai 2026 la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Prezentările din paneluri vor ţine 30 minute şi vor fi urmate de 20 de minute de discuţii.

Evenimentul este organizat de Sandra Brânzaru (Şcoala Doctorală de Filosofie, FPSE, CELFIS) şi Andrei Mărăşoiu (Departamentul de Filosofie Teoretică, ICUB, FPSE). Afişul este realizat de Lena Roşu (masterand ‘Mind the Brain’, program în ştiinţele cogniţiei).

Evenimentul va fi hibrid: vorbitorii pot alege (din timp) dacă vor prezenta faţă-în-faţă sau virtual (deşi prezentările pe viu sunt preferate).

Rezumatele pot fi trimise înainte de 7 mai 2026 la adresa ubphilosophymasters@gmail.com, format .docx sau .pdf, cu titlul mesajului “Abstract Submission”. Rezumatele trebuie redactate în limba engleză, cu o întindere între 300-500 cuvinte (ce exclud referinţele bibliografice), un titlu şi 4-5 cuvinte cheie.

Vă rugăm includeţi detaliile de identificare în cuprinsul mesajului de poştă electronică, lăsând rezumatul anonim. Autoarele sau autorii rezumatelor acceptate vor primi un mesaj luni, 11 mai 2026. Programul conferinţei va fi anunţat de îndată ce recenzarea rezumatelor se încheie şi opţiunile autorilor (pe viu/ virtual, şi când) sunt stabilite.  

Vă aşteptăm!

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”: 21.04.2026

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”

21.04.2026

Facultatea de Filosofie vă invită la dezbaterea interdisciplinară cu temă generală ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?” a cursului ”Realitate și calcul” (dr. Marian Călborean)

Dată: marți, 21 aprilie 2026, 14:00

Loc: Facultatea de Filosofie, Spl. Independenței nr. 204, Sala de Consiliu (etaj).

Link Zoom: https://tinyurl.com/dhc2try8

Invitații sunt:

Acad. prof. dr.  Mircea Dumitru

Temă specifică: Este argumentul Gödel-Penrose corect?

Mircea Dumitru este Vicepreședinte al Academiei Române și profesor la Facultatea de Filosofie. A obținut două titluri de doctor în filosofie, inclusiv la Tulane University (SUA) cu o teză despre incompletitudine și logica modală. Domeniile sale de expertiză includ logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Printre cele mai recente publicații se numără volumele  „Metaphysics, Meaning, and Modality: Themes from Kit Fine” (editor, Oxford University Press, 2020), „Filosofia şi limitele gândirii” (autor, Polirom, 2025) , „Understanding and Conscious Experience” (co-autor, Routledge 2025) alături de alte studii în jurnale internaționale de prestigiu.

Conf.dr. Dragoș Gavriluț

Temă specifică: Putem evita teorema lui Rice în cybersecurity?

Dragoș Gavriluț este VP of Threat Research în cadrul Bitdefender și conferențiar la Facultatea de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza. Conduce laboratoare de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate de cybersecurity. A obținut doctoratul cu o teză axată pe sisteme euristice de detecție malware. Activitatea sa este recunoscută internațional prin multiple brevete de invenție în SUA și Europa pentru tehnologii de detecție a amenințărilor, precum și prin numeroase publicații științifice prestigioase privind aplicarea machine learning în cybersecurity.

Dezbaterea este deschisă participării publice. Vor avea prioritate întrebările studenților cursului. Întrebările se pot trimite pe e-mail în avans la mc@filos.ro.
Evenimentul este organizat cu sprijinul programului de master Filosofie și Gândire Critică.

Vă așteptăm

Conference “Conceptualising the Self”: 3.05-01.06.2026

Conference “Conceptualising the Self”

3.05-01.06.2026

Conferința Conceptualising the Self își propune să reunească cercetători din domenii precum, dar fără a se limita la: filosofie, științe cognitive, psihologie, neuroștiințe, sociologie și antropologie, cu scopul de a promova dialogul interdisciplinar asupra evoluțiilor recente din literatura de specialitate care au implicații asupra concepției sinelui.

Încurajăm contribuțiile care adresează următoarele întrebări:

  • Ar trebui cercetarea despre sine să urmărească să ofere o explicație integrată a conceptului?
  • Având în vedere că nu există o singură teorie care pare să surprindă adecvat acest concept, ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unei perspective pluraliste? Sau ar trebui să abandoneze complet conceptul?
  • Cum contribuie cercetarea în științele cognitive la înțelegerea sinelui?
  • Care este rolul abordărilor 4E ale cogniției în dezbaterile despre natura sinelui?
  • Este sinele constituit de narațiuni? În ce fel este sinele constituit de narațiuni? Ce funcție au ele în constituția sinelui?
  • Care sunt implicațiile cercetării asupra conceptului de sine pentru studiile axate pe autenticitate și autocunoaștere?
  • Cum explică abordările no-self aspectele experienței noastre care sunt de obicei atribuite sinelui?

Încurajăm studenții de master, doctorat, și postdoctoranzi, să contribuie cu rezumate de cercetare legate de domeniile tematice ale evenimentului. Rezumatele trebuie scrise în limba engleză și să nu depășească 300 de cuvinte. Acestea vor fi luate în considerare dacă sunt trimise înainte de 1 mai la următoarea adresă: ubphilosophymasters@gmail.com. Se recomandă atașamente Word sau PDF, iar mesajul să fie intitulat: „Abstract Submission – Conceptualising the Self”. Toate lucrările vor fi evaluate printr-un proces de evaluare inter pares anonimă. (Vă rugăm să scrieți datele dumneavoastră de identificare în corpul mailului și să lăsați rezumatul atașat anonim.) Intenționăm să trimitem notificări de acceptare până la data de 8 mai. Programul conferinței va fi anunțat imediat ce evaluarea abstractelor va fi finalizată.

Dacă doriți să participați la eveniment, vă puteți înscrie la ubphilosophymasters@gmail.com (sau confirmând prezența aici pe PhilEvents) înainte de data de 31 mai, pentru a primi detaliile de conexiune Zoom dacă doriți să participați online. Conferința va avea loc pe 31 mai și 1 iulie la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Va avea un format mixt, vorbitorii pot alege dacă să prezinte doar online sau la locația evenimentului (aleg sa prezinte în format fizic, sesiunea lor va avea un public live, dar va fi transmisă și pentru participanți din online).

Pentru orice alte intrebari nu ezitati sa ne contactați la adresa de mail: ubphilosophymasters@gmail.com

Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy: The losers of the Scientific Revolution

Call for applications: Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy

The losers of the Scientific Revolution

Technical University Nuremberg (UTN), Department of Liberal Arts and Sciences

Nuremberg, 30 June-July 5, 2025

The Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy is organized by Dana Jalobeanu (UTN/University of Bucharest), Daniel Garber (Princeton University) and Rodolfo Garau (University of Hamburg).

Invited speakers include: Roger Ariew (University of South Florida), Scott Mandelbrote (University of Cambridge), Gideon Manning (Mount Sinai College), Claudia Dumitru (Yale University), Oana Matei (Western University Vasile Goldis), Mihnea Dobre (University of Bucharest), Gyburg Ulhman (UTN). (More may be added.)

Early modern philosophy still has its winners and its losers. Even if historiographic categories have changed so many times, even if we do not speak about ‘The Scientific Revolution’ anymore, it is quite difficult to escape classifying early modern thought along the lines of ‘winners’ and ‘losers.’ After all, Descartes won his battle against the Aristotelians, mechanical philosophy defeated vitalism, Newton’s cosmology ‘won’ in front of persistent resistance from the proponents of ‘vortex theories’. Historians of the Royal Society still talk about Thomas Hobbes and Henry Power in terms of ‘losers’ with respect to their more successful (or better connected) colleagues, while Newton is depicted as the winner in the debates with Hooke and Leibniz.

Seventeenth century thought has all sorts of losers: Paracelsians and Galenists, Rosicrucians and die-hard Humanists, Aristotelians and Neoplatonists, vitalists, adepts of traditional medicine, Ptolemaic astrologers, chiliasts, proponents of natural magic etc. What can they teach us about the scientific revolution? This is what we are set to find out in a week-long, intensive research seminar.

This will be the 23rd edition of the Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy, the international summer meeting of scholars interested in various aspects of early modern thought. The seminar has been held almost every summer since 2001, in various locations in Transylvania, in Bucharest and in Hamburg. Now, the seminar has moved to UTN Nuremberg. We will spend a week together, listening to talks and presentations, taking part in debates and reading groups, in a friendly and stimulating environment. The seminar is an intensive event. Participants are expected to arrive on Sunday (June 29) and leave no earlier than Saturday evening (July 4th). There is no participation fee, but each participant will have to cover her/his accommodation and travel expenses. There will be some travel grants for students, covering the costs of accommodation in shared (double) rooms.

We seek talks and proposals for talks and reading groups bearing on figures of the seventeenth century which were classified by historians on the losing side of the Scientific Revolution. One could, for example, focus on some figure or some group of figures who aspired to revolutionize some area of natural philosophy, but didn’t succeed. Or one could write about a controversy between two figures, one of whom never made it into the canon of important authors in the period. Or one could write about some field, such as astrology, that has since disappeared. Please submit a proposal of roughly 250 words, together with a short CV, to Dana Jalobeanu by April 1, 2025 (dana.jalobeanu@gmail.com). If you want to apply for a travel grant, please enclose a letter of motivation. Notification of acceptance by April 5, 2025.

Philos-L „The Liverpool List” is run by the Department of Philosophy, University of Liverpool https://www.liverpool.ac.uk/philosophy/philos-l/ Messages to the list are archived at http://listserv.liv.ac.uk/archives/philos-l.html. Recent posts can also be read in a Facebook group: https://www.facebook.com/PhilosL/ Follow the list on Twitter @PhilosL. Follow the Department of Philosophy @LiverpoolPhilos To sign off the list send a blank message to philos-l-unsubscribe-request@liverpool.ac.uk.

Practici ale Filosofiei pentru copii în școala primară, 15 aprilie 2024

Practici ale filosofiei cu copii în școala primară 

15 aprilie 2024

București

ȘCOALA ALTFEL

În cadrul programului național „Școala altfel”, Centrul de Formare în Filosofie (CFF) din Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează, în parteneriat cu Școala Gimnazială Nr. 279, două ateliere de filosofie cu copii, în ziua de luni, 15 aprilie 2024.

  • 00-10-50: Atelier de filosofie cu copii: Cum să trăiesc, pentru a fi fericit?
    • cu elevii clasei a III-a E (profesor Diana Filimon)
    • facilitator: conf. dr. Marin Bălan
  • 00-11.50: Atelier de filosofie cu copii: Cum sunt și cum par că sunt?
    • cu elevii clasei a III-a B (profesor Marina Enache)
    • facilitator: conf. dr. Marin Bălan

     Organizator:

    Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București

    Partener:

    Școala Gimnazială nr. 279 din București