CfP: CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA a VIII-a

IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice UB & Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenbruger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbatea  acestei teme în cadrul fonferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 15 mai 2020 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 30 Aprilie. În funcție de măsurile luate la nivelul Universității din București pentru prevenirea răspândirii COVID19, organizatorii conferinței iau în calcul posibilitatea de a desfășura conferința online (pentru un număr mai mic de 30 de participanți) sau de a muta evenimentul în toamnă, în luna octombrie (pentru un număr mai mare de 30 de participanți). Vom reveni cu informații referitoare la forma de desfășurare a conferinței la începutul lunii mai, respectând condițiile impuse de autoritățile competente pentru desfășurarea activităților educaționale la acel moment.

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2020.

Conferința se va desfășura pe data de 15 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

CfP: Conferința Națională Online de Filosofie Teoretică pentru studenți, ediția a treia

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A treia ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 27-30 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 4 zile ale conferinței), o selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 15 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 25 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.

CfP: Conferința Națională de Etică Aplicată pentru studenți, masteranzi și doctoranzi

Centrul de cercetare în etică aplicată și Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, organizează prima conferință națională de etică aplicată pentru studenți în perioada 4-5 iunie, 2020.

Problemele de etică aplicată sunt tot mai vizibile în societatea contemporană, iar etica aplicată a devenit o sumă de discipline tot mai specializate. Există o fascinație în fața complexității etice din domeniile medical, al afacerilor, al relațiilor internaționale, al cercetării militare, al presei etc. Posibilitățile de a modifica trupul uman prin noile biotehnologii ne trezesc uimire, dar și anxietate. Ce mai rămâne din ființa umană dacă vom ajunge să transferăm conștiința unei persoane în orice corp bionic? Cât de mult trebuie să renunțăm la modul nostru de viață confortabil pentru a rezolva problema încălzirii globale? Care va fi viitorul muncii dacă locurile de muncă vor fi în mare măsură preluate de roboți? Inegalitățile economice din ce în ce mai adânci sunt incompatibile cu respectarea drepturilor omului? Ce trebuie să facă țările în curs de dezvoltare, cum e cazul României, pentru a crea instituții echitabile?

Apel la contribuții

Îi invităm pe studenții de la licență, master sau doctorat, interesați de problemele de etică aplicată ale lumii contemporane, și în special ale societății românești, să trimită un abstract extins de 500 de cuvinte în următoarele arii tematice: Etică biomedicală; Neuroetică; Etica animalelor; Etica afacerilor; Etica presei; Etică socială și politică; Etica în conflictele internaționale; Etica mediului; Etica noilor tehnologii; Etica inteligenței artificiale; Etica digitală; Etica viitorului; Istoria eticii aplicate.

Vă rugăm să trimiteți două documente separate la următoarea adresa de email: ccea.info@filosofie.unibuc.ro Primul document trebuie să conțină numele, afilierea instituțională, adresă de email. Al doilea document trebuie să conțină abstractul anonimizat. Centrul de cercetare în etică aplicată va face eforturi pentru a acoperi parțial costurile de cazare și catering pentru participanți. Conferința se va încheia în seara de 5 iunie cu un eveniment social.

Comitetul științific
Emilian Mihailov (Universitatea din București)
Emanuel Socaciu (Universitatea din București)
Constantin Vică (Universitatea din București)
Mihaela Frunză (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj)
Bogdan Olaru (Academia Română, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”)
Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)

Sursa: https://www.ccea.ro/cfa-conferinta-nationala-de-etica-aplicata/

Extended deadline! Call for Papers: “The Philosophy of the Philokalia”

Philokalia is a collection of spiritual edification texts compiled by Sts Makarius of Korinth and Nikodemus the Hagiorite (first publication: Venice, 1782; started being published in Romanian in 1946). The collection, which is still used today in private and in public readings, especially during communal gatherings in Orthodox Christian Monasteries, is of specific interest to philosophers not only because it relates to some of the key texts in Orthodox Patristic literature on the soul, the heart and the unification of body and soul, but also because it illuminates key metaphysical issues in Orthodox Philosophy of Religion, such as the nature of divine energeiai and how they differ from ancient Greek and medieval concepts of illumination and union with God.

This special issue will be edited by a committee of specialists in the field led by Professor Viorel Vizureanu (Faculty of Philosophy, University of Bucarest, Romania), Professor Dan Chitoiu (Faculty of Philosophy, University of Iasi, Romania) and Dr. C. Athanasopoulos (Open University, UK). Contacts: Professor Vizureanu (vizureanu@yahoo.com) and Dr C. Athanasopoulos (cathanasop@googlemail.com) Deadlines: Send a short CV (of no more than 150 words) and an abstract (of no more than 300 words) of your contribution by April 1st, 2020 (extended deadline).
Full papers (of no more than 12,000 words) are due by 30.11.2020.

Further details here

CFP: The Philosophy of the Philokalia, at The Annals of the University of Bucharest. Philosophy Series

The Faculty of Philosophy, University of Bucharest is calling for papers on the Philosophy of Philokalia for an issue dedicated to this topic.

Philokalia is a collection of spiritual edification texts compiled by Sts Makarius of Korinth and Nikodemus the Hagiorite (first publication: Venice, 1782; started being published in Romanian in 1946). The collection, which is still used today in private and in public readings, especially during communal gatherings in Orthodox Christian Monasteries, is of specific interest to philosophers not only because it relates to some of the key texts in Orthodox Patristic literature on the soul, the heart and the unification of body and soul, but also because it illuminates key metaphysical issues in Orthodox Philosophy of Religion, such as the nature of divine energeiai and how they differ from ancient Greek and medieval concepts of illumination and union with God.

The list of potential related topics below is indicative of the breadth and scope of potential contributions (and is by no means restrictive).

-Metaphysics and the Philokalia (nature of heart and nous, energeiai, God, process of deification; Nature and Mysticism in Philokalia; soul and death in Philokalia- the artificial and the natural in Philokalia)

-Epistemology and the Philokalia (ways of knowing God in Philokalia; ways of knowing the true self; relation of Freedom and Askesis to Knowledge; the role of the spiritual father in knowing God)

-Ethics and the Philokalia (ancient Greek Ethics and the Philokalic texts; Love and Eros in Philokalia; nepsis, compunction and freedom as preconditions of Ethics in Philokalia; the rope of spiritual father in doing good; protection of the Natural Environment and the role of Nature in salvation; Hesychastic Ethics ).

-Aesthetics and the Philokalia (ancient Greek aesthetic theories and the Philokalic texts; the Ethics and the Aesthetics of Philokalia; differences and similarities between Ethics and Aesthetics in Philokalia; Hesychastic Aesthetics).

-Political and Legal Philosophy and the Philokalia (ancient Greek political theories and monastic life and society in Philokalia; ways of transforming communities and social relationships through the Philokalic texts; culture and civilisation in Philokalia; equality, social freedom and political liberty in Philokalia; legality and morality in the Philokalic texts).

The Philosophy of Philokalia special issue will be published in the journal “The Annals of the University of Bucharest – Philosophy Series” (which is indexed by Web of Science (WoS) Core Collection’s Emerging Sources Citation Index – ESCI, EBSCOhost, Philosopher’s Index with Full Text, ERIH Plus, The Central and Eastern European Online Library – C.E.E.O.L and DOAJ; see for further info https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=1633). This special issue will be edited by a committee of specialists in the field led by Professor Viorel Vizureanu (Faculty of Philosophy, University of Bucarest, Romania), Professor Dan Chitoiu (Faculty of Philosophy, University of Iasi, Romania) and Dr. C. Athanasopoulos (Open University, UK).

Contacts: Professor Vizureanu (vizureanu@yahoo.com) and Dr C. Athanasopoulos (cathanasop@googlemail.com)

Deadlines: Send a short CV (of no more than 150 words) and an abstract (of no more than 300 words) of your contribution by February 1st, 2020. Full papers (of no more than 12,000 words) are due by 30.11.2020.

Call for Papers: International Conference “Cultural Heritage and Identities: Normative Perspectives, Sustainability and Global Governance”, 15-17 November 2019

We have the pleasure to announce you that the deadline for submitting the abstracts for the International Conference “Cultural Heritage and Identities: Normative Perspectives, Sustainability and Global Governance” is extended until 20th of October.

The Faculty of Philosophy of the University of Bucharest via the Research Centre for the Study of Rationality and Beliefs, the UNESCO Chair in Inter-Cultural and Inter-Religious Studies and Public Reason Journal of Political and Moral Philosophy are pleased to launch the Call for Papers for the International Conference “Cultural Heritage and Identities: Normative Perspectives, Sustainability and Global Governance”. The conference will take place between 15 and 17 November 2019 at the Faculty of Philosophy. [1] Its main goal is to provide a platform for academic debate on heritage studies from an interdisciplinary perspective.

Description:

Over the course of the last few decades, heritage studies became a field of interdisciplinary research in its own right, with specific concepts and practices reflecting both its theoretical complexity, and the evolution of the legal and institutional landscape.

The notion of heritage is closely related to culture and identities, as individuals and social groups have a central role in selecting representative elements of tangible and intangible heritage to be safeguarded by national and international bodies. Heritage is, therefore, a normative concept, which combines cultural, spiritual, philosophical, political, national and economic values. In the context of globalization, as well as emerging new technologies and communication paradigms, the very notion of heritage is being constantly reconsidered and its approaches diversified. A noteworthy initiative is the 2003 UNESCO Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage which has established new standards for the definition of heritage and its protection. Moreover, not only is the representational dimension of heritage being reconsidered, but the social and political values attached to it become more and more prominent. Thus, policy-making with regard to heritage conservation and protection emphasises the importance of heritage for the sustainable development of communities by fostering tourism, creative industries, which, in the long run, impact on demographics, political institutions, social mobility and intergenerational solidarity. Last, but not least, the educational dimension of heritage conservation is equally important, since it is related to the transmission of values which legitimize various layers of identities.

Conference Topics:

General areas of interest include (but are not limited to) the following topics:

  • Normative Perspectives: political values and cultural heritage;
  • Ethics and heritage: cultural appropriation, intellectual property, sustainable development, societal impact of new medias and emerging technologies;
  • Local and global perspectives on heritage: national, regional, trans-national identities, spiritual values and the challenges of globalization, evolution of identities;
  • Philosophical implications and dilemmas generated: the social ontology of heritage definition, the phenomenology and ethics of identity formation in relation to elements of tangible and intangible heritage, social justice and heritage;
  • Challenges of global governance in the field of heritage conservation and protection;
  • Tangible and intangible heritage: conceptual maps, symbolic geographies, and the role of collective memory;
  • Education and heritage: intergenerational value transmission, patriotism versus cosmopolitanism, metamorphoses of traditional museums;
  • Digitisation and digitalization of cultural heritage: interactive creative industries, digital storytelling.
Information for Participants:

Contributions are expected from various areas of social studies and humanities, with a focus on interdisciplinary approaches, ethics and political philosophy. Both established researchers and PhD students are invited to send their presentation proposals in the form of abstracts not exceeding 500 words by 20th October 2019 at publicreason@filosofie.unibuc.ro. Along with the abstract, please send us your contact details: current affiliation, address and telephone number. Notifications of acceptance will be sent by 25 October 2019.

The organizers intend to publish a volume including articles inspired by the papers from the conference. Acceptance of the paper for the conference does not guarantee the inclusion of the article in the volume. We kindly remind you that by submitting the paper you implicitly agree to allow its publication in the conference proceedings.

For easier post-conference editorial work, it would be best if you would format your paper using Chicago 15style of reference, but this is not a formal condition for the publication.

Participation costs are not covered by the organizers. There is no participation fee.

Working languages of the conference: English and Romanian.

 

[1] This conference is organized with the occasion of the 20th anniversary of the UNESCO Chair in Inter-Cultural and Inter-Religious Exchanges. Within the Conference, there will be a special workshop dedicated to the topic “Cultural Heritage: New Forms, New Actors, New Identities. National, European and Cosmopolitan Perspectives”, under the framework of PATCULT („Platforma pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și nontangibil din România”, PN III-P1-1.2-PCCDA-2017-0686, 52PCCDI/2018, funded by UEFISCDI).