Facultatea de Filosofie a Universității din București, în parteneriat cu Federation for Existential Therapy in Europe (FETE) și cu Asociația Română de Consiliere Filosofică, anunță organizarea celei de-a 7-a Conferințe Europene de Terapie Existențială, cu tema:

Existential Freedom
The Quest for Freedom and Its Challenges in Life and Therapy

Conferința va avea loc în perioada 28–29 mai 2027 și va reuni psihoterapeuți, consilieri, psihologi, psihiatri, filosofi, cercetători, cadre didactice, doctoranzi și practicieni din domenii conexe, din România și din spațiul european.

Tema ediției propune o reflecție asupra libertății nu ca alegere abstractă sau autonomie nelimitată, ci ca posibilitate trăită în corp, în relații, în istorii personale și în situații concrete. Programul va pune în dialog terapia existențială cu filosofia, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea, prin prelegeri, ateliere clinice, comunicări, paneluri și discuții interdisciplinare.

Sunt invitate propuneri care abordează, între altele, următoarele direcții:

• libertate, alegere, responsabilitate, autenticitate și anxietatea libertății;
• libertatea în condiții de traumă, boală, doliu, dizabilitate, sărăcie, discriminare, migrație, violență sau război;
• libertatea în întâlnirea terapeutică: relație, dialog, prezență, limite, dependență, rezistență, schimbare și etica practicii;
• corporalitate, identitate, gen, sexualitate, îmbătrânire, neurodiversitate, transformare și devenire;
• libertate și provocările lumii contemporane: anxietate climatică, viață digitală, social media, inteligență artificială, automatizare, supraveghere, singurătate și alienare;
• terapia existențială în dialog cu fenomenologia, filosofia existențială, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea.

Call for Papers este deschis până la 1 decembrie 2026. Sunt acceptate propuneri pentru comunicări orale, workshopuri, paneluri, mese rotunde și postere.

Rezumatul propunerii trebuie să aibă între 250 și 300 de cuvinte. Comunicările pot avea caracter teoretic, clinic, empiric, practic sau interdisciplinar.

Printre speakerii confirmați se numără Prof. Emmy van Deurzen, Prof. Dr. med. Dr. phil. Alfried Längle, Prof. Paulius Skruibis, Dr. Gideon Menda, Dr. Claire Arnold-Baker, Dr. Nancy Hakim Dowek, Prof. Gianfranco Buffardi și alți invitați internaționali și români. Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București vor participa prof. Laurențiu Staicu, prof. Cristian Iftode și Daniela Nica, doctorandă la Școala Doctorală de Filosofie.

Pentru informații complete privind tema conferinței, tipurile de contribuții, trimiterea rezumatelor și programul în curs de dezvoltare, vă invităm să consultați site-ul oficial: existentialfreedom.eu.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Laurentiu Staicu

Lector Univ. Dr. Laurentiu Gheorghe

Drd. Daniela Nica

Cu implicarea absolvenților masterului de Consiliere Filosofică

Pentru întrebări, ne puteți contacta la: contact@existentialfreedom.eu

Pe 7 octombrie, Facultatea de Filosofie a Universității din București o are ca invitată pe Lydia Amir, filosof, autoare și practiciană în consiliere filosofică, profesor la Tufts University și una dintre figurile importante ale filosofiei practice și transformative contemporane. Cercetările sale se află la intersecția dintre practica filosofică, condiția umană, metafilosofie și filosofia umorului.

În cadrul prelegerii „A New Transformative Philosophy: A Personal Worldview Fit for a Global World”, Lydia Amir va vorbi despre felul în care filosofia poate depăși spațiul strict academic și poate deveni o practică de reflecție și transformare personală, relevantă pentru lumea în care trăim.

Evenimentul va include și o sesiune de Q&A, deschisă publicului.

Miercuri, 7 octombrie 2026, ora 17:00
Sala Mircea Florian, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Intrare liberă

Evenimentul deschide anul academic al programului de master Consiliere Filosofică.

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!

Opera filosofică a lui Mircea Florian (1888-1960), proiectată pentru a acoperi probleme din mai multe ramuri ale filosofiei – cosmologie și ontologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică, metafizică și antropologie etc. –, este semnificativ desfășurată în două momente ale creației: filosofia datului (din perioada timpurie a creației filosofului) și filosofia recesivității (opera târzie; de fapt, postumă). Care au fost și care sunt în momentul de față al istoriei filosofiei românești deschiderile acestei opere față de intențiile exegetice ale celor care cercetează mișcarea filosofiei în cultura contemporană? Sunt abordabile și semnificative ideile, conceptele și teoriile, problemele, soluțiile și argumentele, tehnicile și metodele de filosofare ale lui Mircea Florian din perspectiva modelelor filosofice actuale? În ce direcții s-ar putea îndrepta experiențele exegetice, relecturile și, după acestea, judecățile evaluative ale acestei opere? Sunt întrebări de la care vor porni discuțiile participanților la Conferința Națională „Mircea Florian – operă filosofică și exegeză”, în cele trei secțiuni propunse de organizatori:

(1) Masă rotundă: Tehnic-tematic și cultural-istoric în creația filosofică a lui Mircea Florian – Invitat special: Acad. Gheorghe Vlăduțescu, directorul Centrului Postdoctoral „Mircea Florian”

Scopul acestei secțiuni este de a croi o imagine de actualitate a operei filosofului, prin punerea în discuție a unor teme de interes legate de recuperarea istorică și teoretică a operei și de șansele acesteia de a intra în dialog cu filosofiile contemporane. Participanții vor încerca testarea deschiderii acestei filosofii către formularea de întrebări, către producerea de comparații cu modele actuale de filosofare; în final, către proiectarea, pe baza problematizărilor pe care aceasta le cuprinde, a unor întrebări filosofice semnificative în orizontul filosofiei contemporane, românești și universale.

(2) Sesiune de comunicări: Creația filosofică a lui Mircea Florian în analize comparative; de exemplu:

– filosofia datului și raporturile sale cu fenomenologia, kantianismul, neokantianismul, hegelianismul, realismul epistemologic sau alte direcții ale filosofiei moderne și contemporane;

– filosofia recesivității, analizată în raport cu probleme precum opoziția și contradicția, cauzalitatea și determinarea, unitatea și relația, devenirea și negația, libertatea și autoritatea, acțiunea și cunoașterea etc.

Sunt încurajate cercetările de exegeză istorică și acele abordări care folosesc conceptele lui Mircea Florian pentru a interveni în dezbateri filosofice actuale cu metafizicile contemporane sau ontologiile orientate spre obiect, cu modelele de antropologie și ontologia umanului care integrează și probleme de filosofia culturii și a istoriei.

(3) Sesiune postere: Idei originale în filosofia lui Mircea Florian

– domenii: ontologie și cosmologie, logică și epistemologie, istoria filosofiei și metodologie filosofică etc.

Sunt așteptate proiecte care propun o interpretare proprie a unor concepte, argumente sau probleme din filosofia lui Mircea Florian, în special din domeniile menționate.

Sunt invitați să participe, la cele trei secțiuni, cadre didactice, cercetători consacrați și tineri cercetători, studenți-doctoranzi, masteranzi etc., interesați de investigarea filosofiei lui Mircea Florian și de problematica introdusă de aceasta în istoria filosofiei din spațiul nostru cultural și din afara acestuia.

Condiții de participare

Propunerile vor cuprinde:

– titlul contribuției;

– un rezumat de 200–300 de cuvinte;

– afilierea instituțională și/sau o scurtă descriere a autorului.

Propunerile, redactate în limba română, vor fi transmise în format Word la adresa conf.mircea.florian2026@gmail.com , până la 22 noiembrie 2026.

Programul conferinței va fi anunțat pe data de 28 noiembrie 2026.

Comitetul de organizare

Lector univ. dr. Oana ȘERBAN, directorul CCIIF, Facultatea de Filosofie, UB

Prof. univ. dr. Savu TOTU, membru al Consiliului Școlii Doctorale de Filosofie

Prof. univ. dr. Viorel CERNICA

Drd. Cristina-Măriuca GRIGORE

Locul desfășurării

Sediul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Adresa: Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6, Bucuresti, Cod postal 060024