Înscrieri program CIVIS – Is There a Plurality of Natures? Intercultural Reflections on the Philosophy of Nature

Înscrieri program CIVIS – Is There a Plurality of Natures? Intercultural Reflections on the Philosophy of Nature

The BIP, aligned with the Hub theme “Heritage and Global Epistemologies”, focuses on the following question: how can we gain a new perspective on nature, while deconstructing the notion of nature shaped by European culture, a notion all too often considered self-evident and scientific? Is there a gap between nature and culture, as European philosophy has argued for centuries? Or should we follow anthropologist Philippe Descola, who shows that in other societies this distinction either does not exist at all or, conversely, leaves room for the idea that there is only one “culture,” while beings differ in terms of their various “natures”?

During this interdisciplinary course, participants – philosophy and cultural theory PhD students from all CIVIS universities – will have the opportunity to work alongside lecturers from five different CIVIS universities on the “Is There a Plurality of Natures? Intercultural Reflections on the Philosophy of Nature” topic. 

By taking a phenomenological approach to explore the experience of nature, we will be able to determine whether, as Klaus Held suggests, there is an “invariant” of nature underlying all possible “worlds”, or if nature is merely a “worldly” phenomenon, as Martin Heidegger proposes. 

We also examine various philosophical perspectives ranging from ancient Greece to the present day, and from European to non-European philosophy. This enables us to understand the origins of the current concept of nature, and how different approaches can deepen our understanding.

We reconsider the gap between nature and culture by taking an intercultural approach. It allows us to show how ideas, cultures and traditions depend on their environment, while acknowledging the way in which they allow the environment itself to emerge like the one sustaining them, as the philosopher Tetsuro Watsuji argues. 

Thus, we bring into discussion the fact that “nature” appears always differently and that, instead of being a substantial, immutable reality, it is rather an interrogation, to which we, as humans, respond always in a different way.

To which questions and challenges of nature must our epoch respond and how do these challenges mirror our way of understanding humanity?

The course is part of a PhD-network we established amongst CIVIS-Universities in the field of Plural Ontologies and Intercultural Philosophy. The added value of the project consists of:

  1. a student-centred approach
  2. a research-based approach
  3. a unique scientific perspective: there are few specialists in intercultural philosophy in Europe, intercultural philosophy not being widely represented in the universities of the project. The course’s subject is relevant to broader European and global challenges. Our approach tackles both a cultural and philosophical understanding of nature, as well as current issues such as the ethics of our relationship with nature and human responses to contemporary environmental problems.

 

During the in-person workshop each participant presents a paper on parts of her/ his dissertation project, related to the class.  

Main topics addressed during the course

  • train students for the research by providing them with the opportunity to take part in academic discussions on specific texts and by receiving feedback from the lecturers and their fellow students both throughout the semester, as well as – and mainly – throughout the in-person workshop;
  • give the lecturers the opportunity to network with researchers working on fields close to their own, beyond the borders of their own university;
  • contribute to the development of the established CIVIS PhD Network “Plural Ontologies and Intercultural Philosophy”, bringing together academics and PhD students from several CIVIS universities.

Learning outcomes

  • getting answers and results with regard to at least some of the research questions and problems that the students formulated in the beginning of the class;
  • gaining the ability to critically engage with philosophical questions regarding nature, environment and interculturality and with contemporary themes like climate change and the nature/culture relationship;
  • the ability to work in an interdisciplinary group and to exchange cross-disciplinary;
  • the ability to present one’s own research in front of a wider academic public;

In addition, the course is meant to provide opportunities to network amongst different CIVIS-universities and to create a network of alumni.

 

Practical details https://civis-agora.widening.eu/offering/46/2316 

Înscrieri program CIVIS – From Art Nouveau to Art Deco: Europe’s Cultural Transformation and Its Lessons for Today

Înscrieri program CIVIS – From Art Nouveau to Art Deco: Europe’s Cultural Transformation and Its Lessons for Today

Este deschisă înscrierea la programul CIVIS „From Art Nouveau to Art Deco: Europe’s Cultural Transformation and Its Lessons for Today”, organizat de Université libre de Bruxelles, în parteneriat cu Universitatea din București și Aix-Marseille Université.
Perioada de înscriere: până la 31 octombrie 2026
Perioada cursurilor online: 8–19 februarie 2027
Perioada mobilității fizice la Bruxelles: 1–5 martie 2027
Limba de predare: engleză (nivel B2)
Credite: 3 ECTS
Programul este destinat studenților de licență, masterat și doctorat, cu interes pentru domenii precum filosofie, istorie, arhitectură, istoria artei, management cultural, urbanism și patrimoniu.
Mobilitatea de la Bruxelles va include cursuri, întâlniri cu specialiști și vizite ghidate la importante obiective de patrimoniu Art Nouveau și Art Deco.
Responsabilă de program din partea Universității din București în cadrul consorțiului CIVIS: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban.
Pentru informații suplimentare: oana.serban@filosofie.unibuc.ro
Informații complete și înscriere:
„Pagina programului CIVIS și formularul de înscriere”

Call for Papers deschis: Existential Freedom — 7th European Conference for Existential Therapy

Call for Papers deschis: Existential Freedom — 7th European Conference for Existential Therapy

28–29 mai 2027

Facultatea de Filosofie a Universității din București, în parteneriat cu Federation for Existential Therapy in Europe (FETE) și cu Asociația Română de Consiliere Filosofică, anunță organizarea celei de-a 7-a Conferințe Europene de Terapie Existențială, cu tema:

Existential Freedom
The Quest for Freedom and Its Challenges in Life and Therapy

Conferința va avea loc în perioada 28–29 mai 2027 și va reuni psihoterapeuți, consilieri, psihologi, psihiatri, filosofi, cercetători, cadre didactice, doctoranzi și practicieni din domenii conexe, din România și din spațiul european.

Tema ediției propune o reflecție asupra libertății nu ca alegere abstractă sau autonomie nelimitată, ci ca posibilitate trăită în corp, în relații, în istorii personale și în situații concrete. Programul va pune în dialog terapia existențială cu filosofia, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea, prin prelegeri, ateliere clinice, comunicări, paneluri și discuții interdisciplinare.

Sunt invitate propuneri care abordează, între altele, următoarele direcții:

  • libertate, alegere, responsabilitate, autenticitate și anxietatea libertății;
  • libertatea în condiții de traumă, boală, doliu, dizabilitate, sărăcie, discriminare, migrație, violență sau război;
  • libertatea în întâlnirea terapeutică: relație, dialog, prezență, limite, dependență, rezistență, schimbare și etica practicii;
  • corporalitate, identitate, gen, sexualitate, îmbătrânire, neurodiversitate, transformare și devenire;
  • libertate și provocările lumii contemporane: anxietate climatică, viață digitală, social media, inteligență artificială, automatizare, supraveghere, singurătate și alienare;
  • terapia existențială în dialog cu fenomenologia, filosofia existențială, psihologia, psihiatria, neuroștiințele, etica, educația și spiritualitatea.

Call for Papers este deschis până la 1 decembrie 2026. Sunt acceptate propuneri pentru comunicări orale, workshopuri, paneluri, mese rotunde și postere.

Rezumatul propunerii trebuie să aibă între 250 și 300 de cuvinte. Comunicările pot avea caracter teoretic, clinic, empiric, practic sau interdisciplinar.

Printre speakerii confirmați se numără Prof. Emmy van Deurzen, Prof. Dr. med. Dr. phil. Alfried Längle, Prof. Paulius Skruibis, Dr. Gideon Menda, Dr. Claire Arnold-Baker, Dr. Nancy Hakim Dowek, Prof. Gianfranco Buffardi și alți invitați internaționali și români. Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București vor participa prof. Laurențiu Staicu, prof. Cristian Iftode și Daniela Nica, doctorandă la Școala Doctorală de Filosofie.

Pentru informații complete privind tema conferinței, tipurile de contribuții, trimiterea rezumatelor și programul în curs de dezvoltare, vă invităm să consultați site-ul oficial: existentialfreedom.eu.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Laurentiu Staicu

Lector Univ. Dr. Laurentiu Gheorghe

Drd. Daniela Nica

Cu implicarea absolvenților masterului de Consiliere Filosofică

Pentru întrebări, ne puteți contacta la: contact@existentialfreedom.eu

Lydia Amir la Facultatea de Filosofie: „A New Transformative Philosophy. A Personal Worldview Fit for a Global World”

Lydia Amir la Facultatea de Filosofie: „A New Transformative Philosophy. A Personal Worldview Fit for a Global World”

7 octombrie 2026

Pe 7 octombrie, Facultatea de Filosofie a Universității din București o are ca invitată pe Lydia Amir, filosof, autoare și practiciană în consiliere filosofică, profesor la Tufts University și una dintre figurile importante ale filosofiei practice și transformative contemporane. Cercetările sale se află la intersecția dintre practica filosofică, condiția umană, metafilosofie și filosofia umorului.

În cadrul prelegerii „A New Transformative Philosophy: A Personal Worldview Fit for a Global World”, Lydia Amir va vorbi despre felul în care filosofia poate depăși spațiul strict academic și poate deveni o practică de reflecție și transformare personală, relevantă pentru lumea în care trăim.

Evenimentul va include și o sesiune de Q&A, deschisă publicului.

Miercuri, 7 octombrie 2026, ora 17:00
Sala Mircea Florian, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Intrare liberă

Evenimentul deschide anul academic al programului de master Consiliere Filosofică.

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible” – prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

„Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible”

prelegere susținută de colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, în cadrul colocviului internațional „Les scènes de Jacques Rancière”

15-17 octombrie 2026

In perioada 15-17 octombrie 2026, Lect. Univ. Dr. Oana Serban va prezenta, în cadrul colocviului internațional Les scènes de Jacques Rancière, lucrarea 
 « Mettre en scène la frontière comme phrase-image : tisser le commun à partir de l’(in)visible » la Univ. Sorbona. Colocviul este organizat de Fabienne Brugère (université Paris 8/LLCP), Judith Revel (université Paris 1 Panthéon-Sorbonne/ISJPS et IUF), și Dork Zabunyan (université Paris 8/ESTCA)  și se va desfășura cu participarea unor nume importante pentru gândirea estetică și filosofia continentală, precum Jacques Rancière și Georges Didi-Huberman. 

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii – 28, 29 septembrie 2026

Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii

28-29 septembrie 2026

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)

Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB),  drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).

Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.

Aşteptăm contribuţii  interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .

Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:

Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?

Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?

Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?

De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?

Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?

De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?

Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?

Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?

Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?

Vă aşteptăm!