Masă rotundă ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”

CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București (UNIBUC), Facultatea de Filosofie, în colaborare cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, organizează în data de 6 decembrie 2021, între orele 15:00 – 17:00,  masa rotundă online ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”.

 

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială.

Într-o perioadă de transformări profunde, inegalități și tulburări, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele 5 programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase,  democratice.

UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie liberă, independentă și pluralistă. Libertatea de exprimare contribuie la pace, dezvoltare durabilă, afirmarea drepturilor omului. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.

Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care o propune acest eveniment.

Masa rotundă propune reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a fake-news și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile vor evidenția repere axiologice, elemente diferențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.

În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? În ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Sunt întrebări, cu titlu de exemplu, la care evenimentul propune formularea unor posibile răspunsuri.

Agenda

 

  1. Deschiderea dezbaterilor și contextualizare:
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București
  1. Dezbateri: „Jurnalism, fake news & dezinformare” – moderator Mirabela Amarandei, Universitatea din București (un colectiv de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”)
Fake news și dezinformare
  • Constantin Vică – Viața morală a informației online
  • Sorin Costreie – Gândire critică și fake news
  • Anamaria Neagu – Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news
  • Bogdan Oprea – Un model de verificare a informației
  • Raluca Radu – Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare
Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO
  • Corina Negrea, realizator emisiuni de știință, Radio România Cultural
  • Costin Ionescu, jurnalist EduPedu
  • Andreea Archip, reporter Școala9
  • Vasile Hotea-Fernezan, realizator ”Transilvania Culturală”, TVR Cluj
  • Mona Nicolici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM
  • Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia
  • Mădălina Diaconu, secretar general, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
  1. În loc de concluzii
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO

Sursa: https://www.cnr-unesco.ro/ro/program-aniversar-65-ani/libertatea-de-exprimare-despre-escul-din-unesco 

CfP: Conferința Școlii Doctorale de Filosofie „EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ”

Conferința Școlii Doctorale de Filosofie

3-4.02.2022 – online

EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ

Cercetarea tipurilor de experiență și a ipostazelor corespunzătoare subiectului

Apel la contribuții

 Teoriile cu privire la natura experiențelor umane sunt semnificative pentru toate disciplinele filosofice, de la ontologie, filosofia minții, epistemologie, la hermeneutică, etică aplicată, filosofia politică sau filosofia istoriei. O bună parte din literatura contemporană dedicată explorării autenticității atribuie un rol important experiențelor transformative, prin care se constituie tipuri de narațiuni identitare. Dezbaterea privitoare la rolul mediului înconjurător în mijlocirea legăturii dintre cogniție și corp este fundamentală pentru avansul programelor de dezvoltare a Inteligenței Artificiale. În etica medicală, relația medic-pacient este analizată pornind de la ipostazele corespunzătoare ”subiectului” unor experiențe specifice structurate în funcție de actele comunicării.

Pornind de la rolul important pe care experiențele noastre și ipostazele corespunzătoare subiectului îl joacă în înțelegerea lumii, a relațiilor sociale și afective dintre indivizi, dar și a instituțiilor sociale și politice, Conferința Școlii Doctorale de Filosofie propune studenților doctoranzi cinci secțiuni tematice:

  1. Experiență, conștiință, subiect – teorii ale experienței în filosofia contemporană
  2. Subiectul între ”justiție” și ”iubire”: observație, descriere și interpretare în etica aplicată și în consilierea filosofică
  3. Hermeneutica actului medical: cunoaștere, certitudine și comunicare ”medicală”
  4. Obiectivitatea experienței în proiectarea socială și problematica politicilor publice
  5. Etica cercetării – experiențe semnificative.

Cei care doresc să participe sunt invitați să trimită un abstract extins anonimizat de 500 de cuvinte pentru oricare dintre ariile tematice propuse. Abstractele vor fi trimise la adresa școlii doctorale: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro , alături de un document care să conțină numele, anul de studiu, afilierea instituțională, adresa de email și titlul abstractului. Termenul limită pentru înscrierea abstractelor este 22.12.2021.

Comitetul de organizare: Prof. dr. Viorel CERNICA, Prof. dr. Mircea DUMITRU, Prof. dr. Constantin STOENESCU, Drd. Gabriela FLOREA, Drd. Anda ZAHIU

Comitetul științific: Prof. dr. Mircea FLONTA, Prof. dr. Gheorghiță GEANĂ, Prof. dr. Adrian-Paul ILIESCU, Prof. dr. Ilie PÂRVU, Prof. dr. Gheorghe VLĂDUȚESCU 

Comitetul de selecție: Prof. dr. Nelu BĂNȘOIU, Prof. dr. Vasile-Romlus BRÂNCOVEANU, Prof. dr. Cristian CIOCAN, Prof. dr. Wilhelm DANCĂ, Prof. dr. Bogdan MINCĂ, Prof. dr. Mihaela POP, Prof. dr. Laurențiu STAICU, Prof. dr. Savu TOTU

Conferința se adresează, în primul rând, studenților doctoranzi în filosofie, de la Universitatea din București și de la alte universități, institute și centre de cercetare din țară sau din străinătate. Pot participa, de asemenea, studenți ai Facultății de Filosofie a Universității din București, de la licență și master, cercetători în domenii filosofice, cadre didactice specializate în filosofie, din învățămândul universitar și preuniversitar.

Titlurile lucrărilor și un scurt rezumat (o jumătate de pagină) pot fi trimise pe adresa scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro până la data de 22.12.2021.

Rezultatele evaluării propunerilor vor fi comunicate fircărui aplicant până la 12.01.2022.

Programul conferinței va fi anunțat până la 22.01.2022, pe site-ul Facultății de Filosofie.

Comitetul de organizare intenționează să propună Editurii Universității din București publicarea unui volum care să cuprindă lucrările prezentate la conferință. Pentru o evaluare rapidă și obiectivă a fiecărei lucrări, participanții (acceptați în program) sunt rugați ca în ziua conferinței să trimită pe adresa menționată mai sus planul extins al lucrării. Deadline-ul pentru predarea lucrării finale va fi stabilit și comunicat la conferință.

Alege câștigătorul concursului „Jurnal de student CIVIS”. Finaliștii așteaptă așteaptă votul tău pe pagina de Facebook a UB până pe 9 decembrie 2021

Două dintre doctorandele Facultății de Filosofie, Andreea Baciu și Andreea Stoicescu, s-au calificat în finala concursului Jurnal de student CIVIS, derulat ca parte a #localcivisdays 2021.

Produsele concurenților – fotografii, clipuri video și texte care descriu experiențele studențești din proiectele și mobilitățile CIVIS – pot fi votate pe pagina de Facebook a Universității din București până pe 9 decembrie 2021.

Prin urmare, vă rog să votați prin acordarea unor reacții pozitive la postarea individuală de prezentare a studenților doctorande. Potrivit regulamentului, „fiecare finalist poate fi votat pe pagina de Facebook a Universității din București. Vor fi luate în calcul atât reacțiile (like, love, haha, care, angry, sad), cât și răspunsurile la comentariul” care trimite la clipul video sau testimonialul unui finalist.

Alege câștigătorul concursului „Jurnal de student CIVIS”. Finaliștii așteaptă așteaptă votul tău pe pagina de Facebook a UB până pe 9 decembrie 2021

Alegeri Școala Doctorală de Filosofie – mandat 2021-2026

Stimați colegi și colaboratori ai Școlii Doctorale de Filosofie,

Stimați doctoranzi,

Vă transmitem câteva precizări privind alegerile din școala noastră doctorală, pentru poziția de DIRECTOR al ȘDF și pentru poziția de MEMBRU al Consiliului ȘDF (2 conducători de doctorat; 2 membri externi; 2 studenți doctoranzi).

(1) Consiliului ȘDF va fi alcătuit din 7 membri, în mandatul 2021-2026 (aplicarea prevederilor art. 9 (1) si (2) din Regulamentul studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București): în școlile doctorale cu un număr de conducători de doctorat (titulari și afiliați) mai mare 11, Consiliul va avea 7 membri.

(2) Au dreptul de a alege și de a fi aleși conducătorii de doctorat titulari ai ȘDF-UB:

  1. BRÂNCOVEANU Vasile-Romlus
  2. CERNICA Viorel
  3. CIOCAN Cristinel
  4. DANCĂ Wilhelm
  5. DUMITRU Mircea
  6. MINCĂ Bogdan
  7. STAICU Laurențiu-Mihai
  8. STOENESCU Constantin
  9. TOTU Savu

(3) Comisia electorală:

Președinte:

  • Prof dr. Viorel VIZUREANU, decanul facultății

Membri:

  • Drd. Anda ZAHIU, secretarul Consiliului ȘDF
  • Secretar Șef Ecaterina MATEI

(4) Candidaturile pentru funcțiile de director al școlii doctorale și de membru al Consiliului școlii doctorale se trimit online la adresa office@filosofie.unibuc.ro (adrese în Cc: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro; anda.zahiu@unibuc.ro), în perioada 26 noiembrie – 03 decembrie 2021 (pentru ultima zi, până la ora 14.00) și se înregistrează la secretariatul Facultății.

(5) Dosarele de candidatură vor conține:

(6) În privința membrilor externi, se aplică cumulativ prevederile art.14 (2) din H.G. nr. 681/2011, cu modificările și completările ulterioare și art. 9 (6) din Regulamentul studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București:

  • Consiliul cuprinde „membri din afara școlii doctorale aleși dintre personalități științifice a căror activitate științifică are o recunoaștere internațională semnificativă și/sau personalități din sectoarele industriale și socioeconomice relevante”;
  • Candidații „trebuie să deţină titlul de doctor în domeniu. Se recomandă ca aceste persoane să nu fie conducători de doctorat în activitate la o şcoală doctorală din cadrul unei alte IOSUD din România”.

(7) În privința membrilor studenți doctoranzi:

  • au dreptul de a alege și de a fi aleși (în Consiliul școlii doctorale), conform art. 9 (3) din Regulamentul studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, toți studenții doctoranzi, inclusiv cei înmatriculați la 1 octombrie 2021 și cei care și-au depus teza, dar pentru care la data alegerilor nu a fost încă emis ordinul de ministru pentru acordarea titlului de doctor.

(8) Etapele constituirii Consiliului ȘDF:

  • Într-o prima etapă se alege – cu majoritatea voturilor exprimate de către conducătorii de doctorat titulari UB – directorul școlii doctorale, care ocupă automat și unul dintre locurile rezervate conducătorilor de doctorat în cadrul Consiliului școlii doctorale.
  • În a doua etapă, se aleg – cu majoritatea voturilor exprimate de către conducătorii de doctorat titulari UB – ceilalți membri conducători de doctorat în cadrul Consiliului școlii doctorale.
  • În a treia etapă se aleg – cu majoritatea voturilor exprimate de către conducătorii de doctorat titulari UB – persoanele externe membri ai Consiliului școlii doctorale.
  • În a patra etapă se aleg – cu majoritatea voturilor exprimate de către studenții-doctoranzi – studenții-doctoranzi membri ai Consiliului școlii doctorale, cu respectarea prevederilor art. 9 (5) din Regulamentul studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București şi validaţi prin votul conducătorilor de doctorat: Nu pot face parte în acelaşi timp din Consiliul şcolii doctorale un conducător de doctorat şi un student-doctorand condus de acesta sau 2 studenţi-doctoranzi având acelaşi conducător de doctorat”.

Consiliul Școlii Doctorale de Filosofie – UB