Conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică”

Conferința
Știința pentru toți în epoca postgenomică
Mircea Iliescu, doctor în genetică, Universitatea din Cambridge

Academia Română vă invită miercuri, 2 noiembrie 2022, la conferința „Știința pentru toți în epoca postgenomică“, susținută de dr. Mircea Iliescu, specialist în genetică, cercetător la Universitatea din Cambridge. Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, începând cu ora 17, și se înscrie în seria de conferințe cu public „Ora de știință“, inițiată recent de Academia Română.

Geneticianul Mircea Iliescu va vorbi despre ultimele descoperiri în genomică, despre cum ne ajută genele să înțelegem trecutul și diversitatea speciei umane și ce a însemnat pentru noi ca oameni descifrarea genomului omului de Neanderthal, descoperire pentru care anul acesta a fost decernat Premiul Nobel pentru medicină. 

Conferința este abordată dintr-o perspectivă foarte actuală, adecvată celei mai noi faze a revoluției genomice, cunoscută sub numele de „epoca postgenomică“ odată cu descifrarea aproape completă a primului genom uman, în anul 2003. Dr. Mircea Iliescu va trece în revistă evoluția accelerată a metodelor de secvențiere, care permit acum citirea rapidă a unui genom uman, deschizând numeroase oportunități pentru studiul geneticii umane din multiple direcții. 

Conferința este deschisă dezbaterilor, publicul fiind invitat să intre în dialog cu tânărul cercetător Mircea Iliescu, să-și expună opiniile și să pună întrebări.

Întâlnirea va fi moderată de academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, care propune pentru a doua parte a conferinței o scurtă dezbatere asupra situației cercetării românești și a cercetătorilor români.

Academician Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române:
„În acest context, noi, cercetătorii români, avem de răspuns unor întrebări importante:
1. Poate fi România relevantă în cadrul acestei revoluții globale a științelor vieții prin intermediul genomicii?
2. Daca da, cum putem să ne racordăm cât mai repede curentelor internaționale și care sunt ariile prioritare?
3. Ce rol ar trebui să aibă colaborarea dintre cercetătorii din România și cei din diaspora?
4. Cât de important va fi rolul publicului ca partener pentru dezvoltarea acestui domeniu esențial în societatea viitorului?“

Mircea Iliescu 
Este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea din Cambridge (doctorat obținut în 2016), iar în prezent este afiliat acestei universități, unde lucrează ca cercetător în cadrul Direcției de Antropologie Biologică și predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de Educație Continuă (https://www.ice.cam.ac.uk/about-us/staff-profiles/tutor/dr-florin-mircea-iliescu).

A plecat din România la 20 de ani, cu o bursă de studii la Universitatea din Edinburgh, unde și-a obținut licența în biologie moleculară. A dorit inițial să se specializeze în neuroștiințe, dar a optat în cele din urmă pentru genetică și a obținut un doctorat la Universitatea din Cambridge. A călătorit, atât în timpul studiilor doctorale, cât și în activitatea de cercetare, din India până în Chile, pentru a studia evoluția genetică a diversității oamenilor în diferite populații.

Una dintre preocupările sale principale este studiul diversității culorii pielii și al modului în care a evoluat aceasta la populațiile din India. Cercetările sale cele mai recente se concentrează pe evoluția răspunsului imunitar la populații cu o istorie evolutivă complexă.

Prezent adesea în spațiul public, Mircea Iliescu vorbește cu pasiune despre fascinația și frumusețea științei, despre rolul acesteia în viața noastră și despre importanța învățării și dezvoltării noastre permanente.

Ciclul de conferințe „Ora de știință“ inițiat de Academia Română propune întâlnirea specialiștilor în diverse domenii cu publicul larg și crearea unei platforme de discuții între cercetători, profesori, studenți, jurnaliști și toți pasionații de cunoaștere. Conferințele sunt structurate în două părți, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o sesiune de întrebări și răspunsuri. Intrarea este liberă.

 

 

 

 

 

Conferința internațională „Russell 150”

În datele de 4 şi 5 noiembrie 2022, Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Departamentul său de Filosofie Teoretică, organizează o conferință internațională intitulată “Russell 150”, ce aniversează 150 de ani de la nașterea lui Bertrand Russell. Conferința este organizată împreună cu Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române şi Centrul de Logică, Filosofie şi Istoria Științei al Universității din București.

Tematic, conferința este structurată în jurul a trei preocupări ale lui Russell: logica, epistemologia şi filosofia minţii. Programul final al conferinței este disponibil aici: https://philevents.org/event/show/101630 Vorbitorii includ deopotrivă cadre didactice ale facultății, precum profesorii Gheorghe Ştefanov şi Constantin Stoenescu, cât şi alte nume cunoscute în filosofia de astăzi cum ar fi Mark Sainsbury, Angela Mendelovici sau James Cargile.

Conferința întrunește contribuții din partea Universității din București, Academiei Române, University of Virginia, University of Texas at Austin, Western University Ontario, Concordia University, Universidad de Salamanca, Rheinisch-Westfälische Technische Hochschule Aachen, Universität Paderborn, Istituto Universitario di Studi Superiori din Pavia, Universitatea din Belgrad, Universitatea din Zagreb şi Universitatea Națională Autonomă din Mexic.

Prezentările vor avea loc în spațiul virtual, via Zoom. Cei interesați să participe in public sunt rugați să își semnaleze intenția scriindu-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Pentru mai multe detalii, puteți consulta pagina Facebook “Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau pagina https://philevents.org/event/show/101630

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 3 noiembrie 2022

Joi, 3 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS I MONA MAMULEA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
De ce avem o problemă grea a conștiinței?
De la F. A. Lange la David Chalmers

Comunicarea este structurată în trei părți: (1) prezentarea argumentului lui Du Bois-Reymond (Über die Grenzen des Naturerkennens, 1872) cu privire la incapacitatea fundamentală a științei de a explica experiența subiectivă, în paralel cu argumentul similar al lui Chalmers („Facing up to the problem of consciousness”, 1995); (2) prezentarea experimentului de gândire al celor două universuri fizic identice, propus de Lange (Geschichte des Materialismus, II, ed. a 2-a, 1875), în paralel cu experimentul de gândire similar dezvoltat de Chalmers (The Conscious Mind, 1996); scopul celor două comparații este de a identifica și de a analiza presupozițiile și premisele comune relative la modul în care înțelegem cunoașterea științifică, pe de o parte, și experiența subiectivă, pe de altă parte; (3) formularea unui set de consecințe teoretice care derivă din acceptarea argumentelor de la punctele (1) și (2); încercarea de a oferi un răspuns la întrebarea „de ce avem în continuare o «problemă grea» a conștiinței?”. Ce înseamnă a explica științific conștiința și în ce mod poate fi senzația integrată în descrierea științifică a naturii?

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 10.11.2022: OVIDIU G. GRAMA (I.F.P.A.R.), „Schimbare conceptuală și schimbare semantică”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 20 octombrie 2022

Joi, 20 octombrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
Prof. univ. dr. CONSTANTIN STOENESCU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

Tema:
Fenomenalismul metodologic
al lui J. St. Mill

Probabil că John St. Mill este unul dintre filosofii a căror receptare este dominată decisiv de tradiția istorică de interpretare. Scopul prezentării de față este de a scoate la iveală o contribuție a sa mai puțin cunoscută acum, dar care în epocă a stârnit un mare interes printre contemporani: fenomenalismul metodologic, teorie expusă în cartea lui Mill despre Hamilton. Spre deosebire de alte tipuri de fenomenalism, Mill propune o teorie bazată pe ideea posibilităților permanente ale senzației și combină empirismul său radical cu o teorie psihologică asociaționistă și cu principiul epistemologic al relativității cunoașterii.

Conferențiar:
Dr. ALEXANDRU BEJINARIU
(Societatea Română de Fenomenologie)

Tema:
Ideea de conținut descriptiv
și intențional la Husserl

Contribuția mea din volumul Brentano and the Positive Philosophy of Comte and Mill elaborează o lectură nouă a criticii husserliene din Cercetările logice privitoare la principalele teze brentaniene din Psihologia din punct de vedere empiric. În centrul demersului meu se află distincția adesea neglijată în literatura de specialitate între două proiecte ale psihologiei prezente în gândirea lui Brentano: proiectul din 1874 al unei psihologii empirice, pozitive (bazată pe metoda pozitivă a științelor naturii, în formularea lui Comte sau Mill) și proiectul de un deceniu mai târziu al psihologiei descriptive. Din perspectiva acestei distincții mult mai fidele evoluției gândirii lui Brentano, cred că putem înțelege mai bine transformările și inovațiile aduse de Husserl conceptelor fundamentale ale psihologiei empirice în cursul dezvoltării metodei fenomenologice timpurii și rolul esențial pe care îl joacă în acest context distincția husserliană fundamentală dintre noțiunile de conținut real (reell) sau descriptiv și conținut intențional.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 03.11.2022: MONA MAMULEA (I.F.P.A.R.), „De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers”

 

 

International Conference “Philosophy for/with Children Inside and Outside of School”

Loading Viewer...

People who want to participate in the conference as listeners will complete the Registration form and send it until October 25, 2022 at the address: cff@filosofie.unibuc.ro 

International Conference of Philosophy for/with Children

“Philosophy for/with Children Inside and Outside of School”

(HYBRID FORMAT)

University of Bucharest, Bucharest, Romania

October 28 – 29, 2022

 

Philosophy for/with Children (P4/wC) emerged in the 1970s as an educational program designed to encourage students to think for themselves. Through the efforts of philosophers and educators, P4/wC has spread to over 80 countries on all continents, being practiced at the moment both inside and outside of school. Suitably, new practices have developed, some continuing but others being quite different from the initial approach (Lipman et al.).

This conference is an invitation to reflect on how all those concerned with P4/wC do philosophy in the classroom and/or other environments. The main objective of the conference is to question the practices of philosophy with/for children inside and outside of school, regardless of whether philosophy has or does not have a place in the curriculum and whether teachers and parents encourage or discourage children to think for themselves.

The International Conference “Philosophy with/for Children inside and outside of school” will take place in Bucharest, Romania, on October 28 and 29, 2022, under the auspices of CIVIS.

Organizers:

  • Department of Practical Philosophy and History of Philosophy
  • Center for Education in Philosophy

Partner:

  • LIDILEM Laboratory (Laboratoire de linguistique et didactique des langues étrangères et maternelles), University of Grenoble-Alpes

The working languages of the Conference are English, French, and Romanian.

The conference will be in a hybrid format.

The login links will be sent by e-mail to the registered people.

 

SPEECHES GIVEN BY OUR INVITED SPEAKERS

  • La philosophie avec les enfants et les adolescents: une double visée, démocratique et philosophique, MICHEL TOZZI, Honorary University Professor in Educational Sciences at the Paul-Valéry University of Montpellier. President of the People’s University in Narbonne
  • The role of moral problems and moral dilemmas in the Community of Philosophical Inquiry, FÉLIX GARCÍA MORIYÓN, Honorary professor of the Department of Specific Didactics of the Autonomous University of Madrid
  • La philosophie pour enfants: finalités, objectifs, démarches, FRANÇOIS GALICHET, Honorary Professor at the University of Strasbourg
  • Enjeux politiques et éthiques de la philosophie avec les enfants, EDWIGE CHIROUTER, University Professor, Philosophy of Education, University of Nantes. INSPE. CREN. Holder of the UNESCO Chair for “Philosophy Practices with Children: An Educative Basis for Intercultural Dialogue and Social Transformation”
  • Après 20 ans à mener des recherches sur la pratique du dialogue philosophique: quel bilan en tirer, quels défis à relever?, MATHIEU GAGNON, Professor at Department of Preschool and Primary Education, University of Sherbrooke (Québec)
  • Key questions for Philosophy with children – A philosophy didactical approach for teacher education, BETTINA BUSSMANN, Associate Professor at the Department of Philosophy KGW of the University of Salzburg
  • L’apport des chercheures pour l’animation de dialogues philosophiques dans la cité, ANDA FOURNEL, Teacher – Researcher at the Department of Language Sciences & LIDILEM Laboratory, Grenoble Alpes University / JEAN-PASCAL SIMON, Associate Professor at the Department of Language Sciences & LIDILEM Laboratory, Grenoble Alpes University
  • Beyond the confines of the usual speaking and of the usual thinking. Practicing philosophy with children using the philosophical classics as starting points, LUCA MORI, Ph.D., Lecturer of History of Philosophy at the University of Pisa, Degree Course in Sciences and techniques in clinical and health psychology
  • Comment sont traitées les questions des enfants eux-mêmes dans une école où la philosophie est absente ?, MARIN BĂLAN, Ph.D., Lecturer at the Department of Practical Philosophy and History of Philosophy, The Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Director of the Center of Education in Philosophy

POTENTIAL THEMES/TOPICS FOR EXPLORATION (PARALLEL SESSIONS)

  • P4/wC practices and other philosophical practices
  • Practical philosophy and P4/wC
  • Challenges and possibilities in P4/wC inside and outside of school
  • P4/wC practices: European experiences
  • P4/wC practices: Romanian experiences
  • Pedagogical aspects of the P4/wC practices
  • The place and role of P4/wC practices in school (primary and secondary)
  • P4/wC practices in the public space (outside school)
  • Critical, creative, and caring thinking in P4/wC practices
  • P4/wC practices in the online version: advantages and disadvantages

If you have study interests in P4/wC, we invite you to propose one presentation for one of these sessions.

RULES FOR PREPARING THE PRESENTATIONS

  • Presentations will be scheduled for 30 minutes (including discussion).
  • A presentation can be given in English, French, or Romanian.
  • An author can propose only one presentation, but a presentation can have several authors; no extra time will be allocated for a contribution with several authors.
  • You can prepare a short PowerPoint presentation of the material.

GUIDELINES FOR THE SUBMISSION OF ABSTRACTS

  • Presentation proposals should have an abstract format.
  • All abstracts must be written in English, regardless of the language in which the presentation is given.
  • Your abstract should contain the following elements:
    • Theme/Topic proposed for exploration
    • Whether you intend to present in person or virtually
    • The title of your presentation
    • Abstract body (around 300 words)
    • Key-words: 4-5 words or phrases
  • Abstracts should be accompanied by a short CV, also including some details about the author(s):
  1. Full first and family name(s)
  2. Professional affiliation(s)
  3. City, country
  4. Contact details: e-mail address
  • Please prepare a variant for blind review, with all self-reference and personal data suppressed.
  • All documents (abstract, abstract variant for blind review, and CV) must be submitted in Microsoft Word format (.docx or .doc) only, via e-mail, to the e-mail address: cff@filosofie.unibuc.ro

Clarifications regarding the submission of abstracts

  1. Only proposals whose topics correspond to the theme of the conference are accepted.
  2. Every submission is checked for plagiarism before being sent for review.
  3. The organizers reserve the right to change the Theme/Topic under which the abstract was originally submitted.

IMPORTANT DATES

  • Abstract submission deadline: September 20, 2022
  • Abstract submission will be open on September 1, 2022
  • Notification of abstract acceptance/rejection: October 5-10, 2022
  • The Conference schedule will be posted around October 20, 2022.
  • Listeners Registration (participating in the conference without presentation): October 23-25, 2022.
  • Conference Days: October 28-29, 2022

SCIENTIFIC COMMITTEE

Viorel Vizureanu (President), Professor, Dean of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania

Vihren Buzov, Professor, Vice-Rector for Quality Management and Accreditation, Head of Department of Philosophical Sciences, St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Tarnovo, Bulgaria

Eugenia Bogatu, Associate Professor. Department of Philosophy and Anthropology, Faculty of History and Philosophy, State University of Moldova, Republic of Moldova

Jean-Pascal SIMON, Associate Professor, Department of Language Sciences & LIDILEM Laboratory, Grenoble Alpes University, France

Cristian Iftode, Associate Professor, Head of Department of Practical Philosophy and History of Philosophy, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania

 

ORGANIZING COMMITTEE:

Marin Balan (Director), Ph.D., Lecturer at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania / Director of the Center for Education in Philosophy

Anda Fournel, Ph.D., Teacher – Researcher, Department of Language Sciences & LIDILEM Laboratory, Grenoble Alpes University, France

Lilian Ciachir, Scientific Collaborator and Coordinator of the activities and programs of the UNESCO Chair, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania

CONTACT INFORMATION:

Marin Bălan

Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania

cff@filosofie.unibuc.ro

FINAL SPECIFICATIONS:

  • The activities of the conference will take place in a hybrid format.
  • The University of Bucharest does not cover any costs for participants.
  • The conference is not funded or sponsored.
  • No fee for participation.
  • Photography, video, or audio recording of the presentations and/or distribution of the Conference material is prohibited unless written permission has been acquired.