Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, invitată la emisiunea „Credință și cultură” de la TRINITAS TV – 15.04.2025

„Adevărul și postadevărul”

Emisiunea „Credință și cultură” – TRINITAS TV

15 aprilie 2025

Emisiunea găzduiește un dialog cultural în care sunt invitați importanți intelectuali creștini din varii domenii profesionale, personalități culturale a căror prezență, activitate și operă amprentează frumos spațiul nostru public în spiritul valorilor autentice.

Dialogul actual dintre Credință și Cultură nu poate fi decât unul reciproc benefic și profund sanificator pentru o societate în care disoluția morală, relativizarea programatică a valorilor tradiționale și fragmentarea socială capată un contur din ce în ce mai vizibil.

În acest context nu poate fi niciodată excesivă revizitarea unor teme precum: beneficiile prezenței creștinismului în societate, firescul și roadele asimilării unei culturi religioase, metabolizarea existențială a valorilor credinței creștine, degradarea morală provocată de ideologia contemporană a hedonismului și consumerismului, consistența dimensiunii religioase a existenţei noastre, importanța conjugării problemelor timpului cu viziunea spirituală (a Crestinismului/ Ortodoxiei) și cu reflecția asupra Sensului sau absenței acestuia din viața noastră.

Emisiunea se doreste a fi și un demers constant spre recuperarea ”culturii dialogului” în spațiul nostru mediatic.

Sursa: trinitas.tv

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban a fost aleasă membră în  YAE – Young Academy of Europe

Lect. univ. dr. Oana Șerban a fost aleasă membră în YAE – Young Academy of Europe

În luna aprilie 2025, Oana Șerban, lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a fost aleasă membră în Young Academy of Europe (YAE). Acest rezultat este o formă de recunoaștere a rezultatelor științifice în domeniul Filosofiei (cu precădere în sfera modernității filosofice timpurii, esteticii și biopoliticii).

YAE este o inițiativă dinamică și inovativă de a recunoaște la nivel european tinerii cercetători care au realizări excepționale și calități de leadership academic. YAE oferă o voce generațiilor mai tinere pentru a aduce o contribuție vitală la modelarea politicilor publice la nivelul UE în beneficiul viitorilor savanți europeni.

YAE a fost înființată oficial ca o asociație independentă a tinerilor cercetători de top din Europa în cadrul unei reuniuni constitutive care a avut loc la Bruxelles în perioada 7-8 decembrie 2012, cu sprijin logistic și financiar din partea COST Horizon Europe. În decembrie 2012, YAE a stabilit un parteneriat cu Academia Europaea (AE), forumul cel mai important de recunoaștere a excelenței științifice la nivel european.

Obiectivele YAE sunt:

  • Să ofere consiliere și feedback cu privire la politica științifică în întreaga Europă, dintr-o perspectivă „mai tânără”.
  • Să implice cercetătorii tineri de top în viitoarea strategie europeană de cercetare, cum ar fi planurile pe termen lung și foile de parcurs ale FSE.
  • Să promoveze politicile bazate pe dovezi în toate țările europene.
  • Să sprijine oameni de știință tineri din Europa în dezvoltarea lor ulterioară și în gândirea strategică a propriei discipline.
  • Să creeze și să promoveze o rețea de tineri cercetători de top din toate disciplinele din Europa.

Mai multe informații despre Young Academy of Europe pot fi consultate aici.

Lect. univ. dr. Oana Șerban este cadru didactic titular al Facultății Filosofie a Universității din București (Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei și Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă). Este Director executiv al CCIIF-Centrului de cercetare a istoriei şi circulaţiei ideilor filosofice. A primit distincția de Profesor Bologna de două ori, în 2018 și în 2021. Este autor al volumelor After Thomas Kuhn, The Structure of Aesthetic Revolutions (Berlin, Boston: De Gruyter, 2022), Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives (London, New York: Routledge, 2023)Capitalismul artistic (2016) și co-editor al unor volume de estetică, filosofia culturii, istoria modernității europene, dintre care cele mai recente sunt: Rethinking Modernity, Transitions and Challenges (Cambridge, Ethics International Press), Bordering the European Identity (Bucharest University Press 2018), Octavio Paz: Culture and Modernity (Bucharest University Press, 2017), Culture and Religion in the Balkans. Philosophical Approaches (Bucharest University Press, 2015).

În prezent, este interesată de potențialul biopolitic al artei moderne, explorat într-unul dintre cele mai recente studii ale sale, publicat în volumul Philosophy and Film: Bridging Divides (ed. Christina Rawls, Diana Neiva, Steven Gouveia) (Routledge, 2019), și continuat în calitate de director al unui proiect de cercetare despre arta biopolitică post-Holocaust (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Time). Volume în curs de apariție la Edinburgh University Press și Suny Press includ ultimele sale studii despre arta biopolitică și biopolitica italiană. Oana Șerban predă studii de Holocaust abordate ca istorie biopolitică a antisemitismului și antiumanismului. În acest sens, și-a consacrat cercetările unor teme sensibile precum impardonabilul și limitele iertării, originile totalitarismului, ospitalitatea și ostilitatea în secolul XX, estetizarea violenței, memoria culturală a minorităților transnaționale.

Mai multe informații pot fi consultate pe pagina oficială a Oanei Șerban de pe site-ul YAE.

https://yacadeuro.org/serban/

„Singurătăți morale și rușinoase. Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?”, un articol de Oana Șerban pe platforma Republica.ro

Singurătăți morale și rușinoase.

Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?

Există singurătăți nobile și ignobile. Singurătățile de care nu ar trebui să ne fie rușine sunt singurătățile morale. Cele prin care te izolezi de lume, pentru un timp, cât să nu superi, să ierți, să îți aduni rănile, să regreți în pace sau să creezi o operă de artă. Există și singurătăți rușinoase. Cele care victimizează, răpesc bucuria celuilalt de a-ți aparține, întorc obrazul unor forme de iubire sau de prietenie, pe motiv că lumea e insuportabilă sau din furie că nu ai fost cea mai bună variantă a ta, când toată lumea se aștepta la asta. Adevărul e că nu știm niciodată când singurătățile noastre sunt bune sau rele, numai când dau semne că sunt toxice sau mângâietoare. Singurătatea rezumă, într-un fel, meseria de a trăi, vorba lui Pavese. Ceva ce nu se învață, ci mai degrabă se fură, uitându-te la cât curaj au avut alții să facă ceea ce nu îți dai voie să faci încă, din propria singurătate. Să vedem însă ce zice filosofia despre singurătățile (ne)sănătoase.  (Citeste continuarea pe republica.ro)

„Ca să fii om întreg… îți trebuie jumătăți. Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață.”, un articol de Oana Șerban în Tema saptaminii de la Dilema.ro

Ca să fii om întreg... îți trebuie jumătăți

Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață.

Jumătățile existenței noastre ne dau bătăi de cap: frica de moarte și frica de viață. Împreună, ele compun întregul unei vieți care se definește mai degrabă negativ: ca teama de a nu (te) rata, de a nu pierde ocazii, a nu te irosi, de a vîna adevăruri care nu sînt accesibile decît într-un spațiu și într-un timp în care trebuie să te nimerești. Între potrivire și pierdere, ființa umană își trăiește jumătățile în contratimp… (Citeste continuarea pe dilema.ro)

Colegul nostru, conf. dr. Sorin Costreie, va susține o conferință la Academia Română în cadrul proiectului Ora de Știință

Leibniz și infinitatea lumii

Moderator:
Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române

Preocupat de interpretarea infinitului ca una dintre cele mai provocatoare, stranii şi periculoase idei din istoria omenirii, profesorul Sorin Costreie își construiește expunerea pornind de la câteva întrebări care au incitat reflecția filosofică și cercetarea științifică de-al lungul secolelor: Este universul infinit? Cum putem gândi cu ajutorul unei minţi finite infinitatea lumii? Poate fi infinitul îmblânzit matematic? Leibniz și Newton au domesticit infinitul prin calculul infinitezimal, iar aceasta a fost o mare izbândă în matematică, știință şi tehnologie. Timpul putea fi, în sfârșit, integrat în calculele matematice şi, după 2500 de ani, rezolvate paradoxurile lui Zenon.

Profesorul Costreie consideră că, din punct de vedere filosofic, eroul infinității lumii rămâne Leibniz. El a conceput o matematică şi o filosofie a infinitului. Conferința este dedicată viziunii filosofului german asupra infinitului şi modului în care Leibniz l-a integrat în gândirea noastră.

Sorin Costreie este conferențiar la Departamentul de Filosofie teoretică, Universitatea din București. Deține un doctorat în filosofie la Universitatea din București (2007), cu o teză în filosofia matematicii, a urmat studii doctorale și la University of Western Ontario în filosofia limbajului (2000-2008). Contribuțiile sale (articole, cărți și volume editate) au fost publicate de Routledge, Springer, Oxford University Press, Taylor & Francis, Elsevier, Humanitas, Editura Universității din București.

A beneficiat de burse și stagii de cercetare pentru perioade îndelungate în Canada, SUA, Germania, Spania și Italia. În ultima perioadă și-a concentrat interesele de cercetare asupra cogniției matematice, gândirii critice și științelor umaniste medicale. Este membru al mai multor asociații profesionale, în prezent fiind membru în Comitetul de Coordonare al CIVIS – Alianța Universitară Europeană și coordonatorul alianței la nivelul Universității din București, precum și președintele UNICA – Rețeaua Universităților din Capitalele Europei.

Conferința poate fi urmărită în direct pe canalul Youtube al Academiei: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams

Sursa: https://acad.ro/evenimente/evenimente/2025/11_oraStiinta_SCostreie.html

Expoziția „Timpul Obiectelor Ascuțite”, organizată de Centrul pentru Filosofie și Artă în colaborare cu galeria 1001 Arte

Expoziția „Timpul Obiectelor Ascuțite”, organizată de Centrul pentru Filosofie și Arte în colaborare cu galeria 1001 Arte, aduce în prim-plan lucrările a 18 artiști care explorează impactul imaginilor violente din mediul virtual și al atmosferei tensionate din societate asupra percepției noastre asupra lumii.
Miza nu este doar una artistică și terapeutică, ci ține și de nevoia de solidaritate și comunicare între practica artistică și cea filosofică, motiv pentru care lansăm un concurs de eseuri pentru studenți legat de temele abordate în lucrările expuse, o oportunitate de a reflecta asupra modului în care arta poate servi ca un instrument de analiză și înțelegere a realității complexe în care trăim, iar gândirea critică aplicată poate face lumină în oceanul de misticism și dezinformare al marketingului digital contemporan. Artiștii expozanți sunt:

  • Benterez
  • Beaver
  • Teodor Teofil Baciu
  • Radu Carp
  • Mihai Coltofean
  • Ștefan Eșanu
  • Bianca Ferăstrău
  • Adelina Gavrilă
  • Theodor Grigoraș
  • Andreea Greenhalgh
  • Daniel Greenhalgh
  • Bogdan Mateiaș
  • Adrian Pascu
  • Alexandru Potecă
  • Alexandru Ranga
  • Cristian Răduță
  • Irina Tănase

Expoziția va fi inaugurată de Viorel Vizureanu, Cristian Iftode, Constantin Vică, Dan Popescu, Laurențiu Gheorghe și Cristian Cojanu, coordonatorii proiectului. Eseurile premiate vor fi adăugate în albumul de artă al Centrului de Filosofie și Arte care conține și contribuțiile din expozițiile precedente „Arta Sunt Eu” și „Good Girls Imaginarium”, iar expoziția va pleca în 15 iulie spre Paris unde va reprezenta arta românească la Rivoli 59 până pe 5 august. Publicul este invitat să descopere pe lângă lucrările de artă expuse în Facultatea de Filosofie, seria de picturi murale din exteriorul clădirii și planurile pentru parcul de sculptură aflat în lucru și să se implice în proiectele Centrului pentru Filosofie și Arte, contactându-i pe cei doi coordonatori la adresele de email:
laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro și Cristi@1001arte.ro .