ADMITERE 2023

LANSARE DE CARTE: „Arhitectonica moralității”, de conf. univ. dr. Emilian Mihailov

de | mai 23, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea

Sâmbătă, 27 mai 2023, în cadrul celei de-a XVI-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, va avea loc lansarea volumului Arhitectonica moralității, aflat la cea de-a doua ediție, revizuită și adăugită, semnat de conf. univ. dr. Emilian Mihailov, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul, care se va desfășura începând cu ora 12:00, va avea loc la Cafeneaua literară din cadrul Complexului Expozițional Romexpo (Bulevardul Mărăști 65-67, Sector 1, București, în pavilionul B2).

Întâlnirea, moderată de Florin George Călin, îi va avea ca invitați pe prof. univ. dr. emerit acad. Mircea Flonta și lect. univ. dr. Constantin Vică, cadre didactice la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

„Cartea lui Emilian Mihailov este cea mai bună introducere în limba română a eticii lui Kant, nu numai pentru cei care se ocupă în mod profesional de filosofie, ci și pentru aceia care urmăresc și participa la lumea gândirii și la spectacolul ideilor care au structurat și au dat substanță viziunii morale și politice asupra Europei de azi. Emilian Mihailov este un ghid sigur pe acest teren accidentat și plin de capcane al conceptelor și ideilor filosofice, cu o competență superbă și o maturitate a gândirii remarcabilă. Pregătirea sa în domeniul filosofiei analitice la Școala regretatului Profesor Valentin Mureșan transpare în fiecare pagină, în reconstrucția fiecărui argument și a multiplelor controverse și dileme hermeneutice și, nu în ultimul rând, în stilul clar, sobru și pătrunzător al prozei sale filosofice. Pentru studioșii eticii și, mai ales, pentru cei interesați de filosofia morala a lui Immanuel Kant, cartea lui Emilian Mihailov va fi, pentru ani mulți de acum înainte, un reper obligatoriu.”, a scris profesorul Mircea Dumitru despre „Arhitectonica moralității”.

„E o plăcere să citești o carte filosofică în care este atât de evidentă preocuparea autorului pentru a se face cât mai bine înțeles, iar rezultatele sunt pe măsura acestei preocupări. Sobrietatea scrierii este, în acest caz, expresia unei onestități intelectuale lipsite de cusur. Sunt atribute, din păcate mai rar întâlnite, care constituie apanajul acelora care își pot permite să renunțe la orice încercări de a-și impresiona cititorii prin efecte exterioare. Și aceasta deoarece ei pot convinge pe deplin numai și numai prin substanța ideilor și forța argumentelor.”, a scris profesorul Mircea Flonta.

Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2012 obține titlul de doctor cu o teza despre etica lui Kant, sub coordonarea lui Valentin Mureșan. A publicat numeroase articole în reviste internaționale prestigioase despre implicațiile etice ale neuroștiinței, etica tehnologiilor de bioameliorare, psihologia judecăților morale și a binefacerii imparțiale și indignarea morală în mediul online. În 2020, alături de o echipă internațională de savanți, pune bazele unui nou domeniu de cercetare – bioetică experimentala – care utilizeaza metodele experimentale din psihologie și științe cognitive pentru a contribui la soluționarea problemelor biotice. În prezent, este directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și dezvoltă proiecte cu Centrul Uehiro de Etică Practică al Universității din Oxford și cu Institutul de Etică Biomedicală al Universității din Basel. Emilian Mihailov este interesat de partea întunecată a moralității și a susținut conferința TED Creierul răufăcătorilor – Creierul sfinților.

LANSARE DE CARTE: Volumul „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală” de Constantin Vică – Duminică, 28 mai, de la ora 11, pe Scena Arca

de | mai 22, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea

Despre volum, autorul declară: „Trăim, de puțină vreme, la scara istoriei, într-o civilizație algoritmică digitală, în care procesele vieții biologice și sociale sunt integrate prin procese computaționale, într-un ocean ambiental de date și informație. Această lume nouă sau acest nou stadiu civilizațional este un cadru de superveniență pentru o diversitate de culturi și practici, în continuă expansiune și multiplicare, cu o dinamică antropologică uimitoare. Contrar a ceea ce s-a crezut, computerele și digitalul în genere nu au adus o unificare și nivelare, chiar dacă acțiunea algoritmică, prin care se guvernează lumea existențelor noastre umane, este una universală. Dar această lume a existenței contemporane nu este lipsită de pericole, provocări, riscuri, dezordine sau antagonisme. Iar pentru acestea există dintotdeauna o terapeutică eficace: filosofia.”

Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Susține cursuri de Etica și politica noilor tehnologii, Morality, Business and Information Technology, Ethics of Cognitive Technologies, Filosofia istoriei, filosofia viitorului sau Cultură digitală. Ariile sale de interes sunt plasate în etică aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. A publicat diverse articole despre internet și ameliorarea cognitivă, Inteligența Artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia și politica datelor deschise, politica piraților, roboții ca asistenți și companioni, conflictul dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online. Publică în revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason etc. A editat, în 2019, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din România, poliglot și polimat. În prezent, coordonează programul de master în etică aplicată la Facultatea de Filosofie

Cartea va fi prezentată de Emilian Mihailov
Moderator: Alexandru Nicolae

LANSARE DE CARTE – CORNEL MORARU, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale (Eikon, 2022)

de | apr. 5, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o nouă prezentare de carte, în seria Lansărilor critice, proiect inițiat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Astfel, joi, 6 aprilie, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, CCIIF vă propune o lansare de carte însoțită de un dialog filosofic între prieteni critici și nu numai, plecând de la volumul lui Cornel-Florin Moraru, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale, apărută la Editura Eikon în 2022. Evenimentul va începe la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Dr. Ștefan Bârzu. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam și Lect. Univ. Dr. Constantin Vică.

Prezentarea volumului în viziunea autorului

„Încă de la formarea sa ca disciplină autonomă în secolul al XVIII-lea, estetica s-a dorit o știință ce studiază sistematic un tip aparte de cunoaștere, diferit de cea teoretică, pe care l-am putea numi „cunoaștere sensibilă”, „cunoaștere intuitivă” sau „cunoaștere artistică”. Dar, o dată cu trecerea timpului și cu desprinderea din ce în ce mai netă a conceptului de știință de cel de artă, programul esteticii și obiectul său de studiu să se reconfigureze și, în ultimă instanță, să se schimbe.

Așa se face că, de la o „știință a cunoașterii sensibile”, cum era gândită de către Alexander Baumgarten, sau „sistem al artelor frumoase”, cum era gândită de Charles Batteux, estetica a ajuns să devină, în zilele noastre, mai degrabă un efort rapsodic de înțelegere a practicilor artistice din ce în ce mai diverse și heteronome ale artelor contemporane. O dată cu această schimbare, unitatea metodologică și tematică a esteticii moderne a început să se pulverizeze într-o sumedenie de estetici particulare, cum at fi „estetica cotidianului”, „estetica acceleraționistă”, „estetica organizațională” ș.a.m.d.

Pe de altă parte însă, în măsura în care estetica filosofică, prin schimbarea obiectului său de studiu și a programului inițial, se apropie din ce în ce mai mult, uneori până la confuzie, de discipline precum teoria artelor sau istoria artei contemporane, noi direcții de cercetare apar, din zona științelor, ce preiau programul esteticii moderne, gândită ca știință a cunoașterii sensibile. Aceste noi direcții științifice de cercetare în estetica filosofică constituie tema principală a cărții de față, în care îmi propun să arăt că există o „continuitate în disonanță” între programul esteticii moderne și studiile apărute în ultimele decenii în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, teza principală pe care o argumentez este aceea că, între tratatele întemeietoare ale esteticii moderne și studiile de avangardă din estetica științifică actuală, există o continuitate în ceea ce privește conceptele fundamentale și coordonatele programatice de lucru, chiar dacă cele două categorii de cercetări se află în paradigme diferite de înțelegere a științei.

Pentru a susține această teză, analizez genealogic două dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne – cel de imitație și cel de geniu –, urmărindu-le evoluția de-a lungul istoriei filosofiei și scoțând în evidență constantele conceptuale ce s-au păstrat de-a lungul timpului, indiferent de paradigma hermeneutică în care au fost tratate. Pe această cale, putem trasa un „fir roșu” de-a lungul istoriei, care leagă în mod direct, conceptele fundamentale ale esteticii moderne de tematizările actuale din neuroestetică și estetica inteligenței artificiale, dovedind astfel și descendența celor din urmă din primele.” Cornel-Florin Moraru

Despre autor

Autorul cărții, Cornel-Florin Moraru este doctor în filosofie, filolog clasicist și jurnalist cultural specializat în filosofie și neuroștiințe. Predă filosofia artei, estetică, istoria filosofiei și etică academică la UNArte din București. Ca jurnalist cultural, Cornel este realizatorul emisiunii Izvoare de filosofie, difuzată de Radio România Cultural, singura emisiune dedicată filosofiei din peisajul radiofonic românesc. A activat în ultimii 12 ani ca organizator de concerte și DJ, cu numele de scenă Chesarion. De asemenea, Cornel este membru fondator al Blazing Vibez Soundsystem, crew de DJi specializați în muzica reggae și dancehall din România.

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/publicistica-eseuri/1337-turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane.html

Un interviu complet, relevant pentru prezentarea volumului, poate fi audiat integral accesând site-ul personal al autorului: https://cornelmoraru.ro/project/turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane/

LANSARE DE CARTE – „Antidisforii: rătăcirile unui om de graniță” de Radu-Alexandru Dincă

de | mart. 5, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

În data de 12 Martie 2023, Radu-Alexandru Dincă, absolvent al Facultății de Filosofie și student la MBA tot în cadrul facultății noastre, va lansa primul său volum de poezii, intitulat: „Antidisforii: rătăcirile unui om de graniță”. După discursurile invitaților, Radu va recita câteva dintre poeziile sale și va povesti despre parcursul său în lumea creației literare. Tot în cadrul acestui eveniment se va discuta despre relația dintre creație și vindecare, despre rolul pe care arta îl poate juca în procesul de consiliere. 
Facultatea de Filosofie încurajează prezența la acest eveniment: să îl susținem pe tânărul nostru coleg care va fi masterand începând cu anul viitor și în cadrul programului de Consiliere Filosofică.

Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 3 martie 2023

de | mart. 3, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea, mass-media

Ediția din 3 martie 2023, ora 21.10

Capitalul cultural și capitalismul artistic Reflecții asupra dez-estetizării artelor

Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru