Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Ne putem baza pe faptul că elevii se vor autoeduca?

Reușita studentei noastre, Anna Sava, admisă la Universitatea Cambridge, aduce în prim-plan o întrebare esențială pentru educația din România. Așa cum subliniază chiar ea, această așteptare este „pe cât de neverosimilă, pe atât de nedreaptă”.

Educația nu este un act solitar — ea presupune sprijin, îndrumare și responsabilitate împărtășită.

Interviul integral: https://www.news.ro/edu-news/interviu-studenta-admisa-cambridge-educatia-romania-societatea-ar-trebui-bazeze-niciodata-faptul-elevii-vor-auto-educa-e-pretentie-cat-neverosimila-atat-nedreapta-1924404523002026040822419575 

Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație care formează, nu abandonează.

„Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental”, un articol de Paul Gabriel Sandu în Observator Cultural

Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental

Paul Gabriel Sandu

Juergen Habermas_foto Wolfram Huke

Acum mai bine de 14 ani începeam să traduc Despre Constituția Europei (Zur Verfassung Europas), una dintre cele mai intense și mai mobilizatoare întîlniri intelectuale cu un autor a cărui lucrare o traduceam. Și asta pentru că Habermas, spre deosebire de toate celelalte voci critice la adresa Uniunii Europene și a disfuncționalităților sale, credea în proiectul european cu un entuziasm molipsitor. Cartea, apărută în germană în 2011, iar în română în 2012, nu era un simplu comentariu conjunctural la criza euro, ci încercarea de a salva, din interiorul unei Europe obosite și birocratizate, promisiunea unei democrații postnaționale. Habermas vedea limpede blocajele instituționale, tehnocratizarea deciziilor politice, dezechilibrul dintre piață, pe de o parte, și legitimitatea democratică, pe de alta, dar refuza să transforme aceste eșecuri într-un verdict definitiv împotriva Ideii Europene. Dimpotrivă: el continua să creadă, cu o încăpățînare aproape socratică, faptul că Europa poate deveni mai mult decît o piață și mai mult decît o federație administrativă, că poate deveni un spațiu al solidarității politice și al voinței democratice dincolo de statul-națiune. Tocmai această încăpățînare, această fidelitate față de o posibilitate încă neîmplinită, mi s-a părut atunci – și mi se pare și astăzi – una dintre cele mai recognoscibile semnături habermasiene. (Citeste continuarea pe observatorcultural.ro)

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru, Prof. Constantin Stoenescu și Prof. Cristian Iftode, laureați ai premiilor revistei Anthropos pentru Cartea de Filosofie a anului 2025

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru, Prof. Constantin Stoenescu și Prof. Cristian Iftode, laureați ai premiilor revistei Anthropos pentru Cartea de Filosofie a anului 2025

Colegii noștri — Acad. Mircea Dumitru, Prof. Constantin Stoenescu și Prof. Cristian Iftode — se numără printre laureații Premiilor revistei Anthropos pentru Cartea de Filosofie a Anului 2025.

Acad. Mircea Dumitru a fost premiat la categoria Filosofie teoretică și filosofie practică pentru volumul Filosofia și limitele gândirii, apărut la Polirom.

La categoria Exegeză și istorie a filosofiei, Prof. Constantin Stoenescu a fost distins pentru Noi încercări de istoria filosofiei românești (Eikon).

Premiul „George Bondor” i-a revenit Prof. Cristian Iftode pentru volumul Mintea de pe urmă (Editura Trei).

Felicitări pentru această recunoaștere pe deplin meritată!

Pentru detalii, consultați: https://anthropos.ro/2026/04/07/nominalizarile-si-laureatii-premiilor-revistei-anthropos-pentru-cartea-de-filosofie-a-anului-2025/ 

Banchetul Filosofic şi Zilele Porţilor Deschise la Facultatea de Filosofie 2026

Banchetul Filosofic şi Zilele Porţilor Deschise la Facultatea de Filosofie

6 – 9 aprilie 2026

Între 6 şi 9 aprilie 2026, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti organizează Zilele Porţilor Deschise pentru candidaţii la programele sale de studii. În cadrul acestora, va avea loc o nouă ediţie a Banchetului Filosofic anual, pe cuprinsul căruia cursurile şi seminarele profesorilor facultăţii le sunt deschise nu doar studenţilor, ci şi candidaţilor interesaţi de tematica orelor desfăşurate. Programul Banchetului Filosofic din 2026 este mai jos: 

Luni 6 aprilie

  • 10.00 Dorina Pătrunsu, Filosofie socială şi politică, curs, an 2, MF
  • 12.00 Constantin Stoenescu, Epistemologie, curs, an 1, TM
  • 14.00 Anda Zahiu, Filosofie politică şi socială, seminar, an 2, AV / Anastasia Popa, Istoria ideilor politice, an 1, seminar, S3
  • 16.00 Emilian Mihailov, Etică biomedicală, master EASAO, curs, an 1, LB / Gheorghe Ştefanov, Philosophy of Technology, master AP, curs, an 2

Marți 7 aprilie

  • 10.00 Viorel Vizureanu, Filosofie modernă, curs, an 2, MF
  • 12.00 Sorin Costreie, Filosofia limbajului, curs, an 2, MF
  • 14.00 Marin Bălan, Filosofie medievală, curs, an 1, TM
  • 17.00 Constantin Vică, Etica tehnologiilor, master EASAO, curs, an 1, LB / Sorin Costreie & Sandra Brânzaru, Evolutionary Psychology, master MACOS, seminar, an 1, CRM

Miercuri 8 aprilie

  • 10.00 Laurenţiu Staicu, Filosofia biologiei, curs, an 3, LB / Remus Breazu, Filosofie modernă, seminar, an 2, CRM
  • 12.00 Sabin Totu, Filosofie greacă, curs, an 1, TM / Laurenţiu Gheorghe, Filosofia dreptului, curs, an 2, MF
  • 14.00 Paul Sandu, Filosofie greacă, seminar, an 2, CN / Corina Stavilă, Epistemologie, seminar, an 2, LB
  • 16.00 Mircea Dumitru, Concepts of Contemporary Metaphysics, curs doctoral / Mihaela Constantinescu & Crina Amarinei, Morality, Business & IT, master PPE, curs, an 2 

Joi 9 aprilie

  • 9.00 Decernarea premiilor în cadrul concursului de eseuri pentru elevi ‘Min(u)te de filosofie’, CRM
  • 10.00 Ileana Dascălu, Filosofie medievală, seminar, an 1, CRM / Veronica Lazăr, Introducere în estetică, seminar, an 1, LB
  • 12.00 Marin Bălan, Didactica specialităţii, curs, an 2, AV
  • 14.00 Cristian Iftode, Introducere în estetică, curs, an 1, TM
  • 16.00 Dana Jalobeanu & Grigore Vida, Ştiinţă şi pseudoştiinţe, master FGC, curs, an 1, LB / Oana Şerban & Veronica Lazăr, Teorii ale reprezentării. Studiul imaginarului, master ICIF, an 1, TM 
 
Dacă sunteţi curioşi despre ce v-ar putea aştepta la o vizită la Filosofie, ediţia din timpul pandemiei Covid, desfăşurată online, include prelegeri şi seminare ţinute de profesorii facultăţii în regim online, disponibile pe canalul YouTube al Şcolii: https://www.youtube.com/@FacultateadeFilosofie 
 
Dacă aveţi mai multe întrebări despre admiterea la Filosofie, vă rugăm nu ezitaţi să contactaţi office@filosofie.unibuc.ro pentru întrebările legate de programul de licenţă, sau, respectiv, coordonatorii de programe masterale din oferta de studii a facultăţii, disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/studii_masterat/ 
 
Tot în cadrul Banchetului va avea loc premierea concursului de eseuri pentru elevi ‘Min(u)te de filosofie’, aflat la ediţia a V-a, dedicat elevilor din toată ţara, şi cu oportunitatea candidaturii la facultate fără plata taxei de admitere. Mai multe detalii puteţi afla aici: https://filosofie.unibuc.ro/minute-de-filosofie-concurs-de-contributii-filosofice-adresat-liceenilor-editia-a-v-a/ 
 

Vă aşteptăm!

Conf. Constantin Vică invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie” din 13 martie 2026

Ediția din 13 martie 2026

Faliment sau Renaștere? Științele umaniste în epoca inteligenței artificiale

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de filosofie, vă propunem o incursiune într-una dintre cele mai presante dezbateri pentru contemporaneitatea filosofică și nu numai: soarta științelor umaniste într-o lume din ce în ce mai automatizată. Într-un moment în care algoritmii generativi par capabili să redacteze eseuri, să traducă texte complexe și să simuleze raționamente filosofice, ne întrebăm: ce mai rămâne din specificul „științelor spiritului”? Este inteligența artificială doar un nou „mediu” de exprimare, sau asistăm la o mutație a modului în care producem și consumăm cultura?

Pentru a descifra aceste mize, îl avem ca invitat pe Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, expert în filosofia tehnologiei și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). Autor al volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, publicat la editura Universității din București în anul 2023, invitatul nostru a explorat extensiv modul în care „turnura info-computațională” modifică instituțiile, educația și însăși structura experienței umane.

Vom discuta despre „paradoxul optimismului” în era tehnologică, despre riscul „alienării” prin abstractizarea datelor și despre modul în care lectura și scrierea se transformă sub presiunea eficienței algoritmice. Mai pot fi științele umaniste un bastion al rezistenței critice sau vor deveni simple anexe ale procesării de date?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

„Honourable Mention” pentru volumul Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude, semnat de colega noastră Veronica Lazăr și Andrei Gorzo

„Honourable Mention” pentru volumul Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude, semnat de colega noastră Veronica Lazăr și Andrei Gorzo

“A stellar representative of the New Romanian Cinema, Radu Jude also belongs to a select group of politically-minded East European filmmakers who have taken as their subject the nature of the media and the circulation of images (Vertov and Eisenstein, Dušan Makavejev, the Ukrainian documentari- an Sergei Loznitsa). For that reason, Andrei Gorzo and Veronica Lazăr’s Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude is both welcome and essential.” / J. Hoberman, author of The Red Atlantis: Communist Culture in the Absence of Communism

Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude delivers what it promises in its title, and offers more. It locates Radu Jude’s films against the backdrop of the New Romanian Cinema, a phenomenon which put Romanian cinema on the map of European and world cinema, arguing that Jude overcame a certain sterility and timidity of this movement by creating a very rich and versatile body of work, comprising films of different genres and formats. At the same time as offering a meticulous and thought-provoking analysis of Jude’s films, the authors use them to explore the strengths and limitations of the auteurist paradigm, both in Romania and more widely.” / Ewa Mazierska, Professor of Film Studies, University of Central Lancashire

“This impressive study of filmmaker Radu Jude is invaluable not only for its acute critical observations, but also for its intelligent, informed commentary on Romanian cinema, culture, and society in general. I learned something impor- tant on virtually every page. Highly recommended.” / James Naremore, author of The Magic World of Orson Welles, Acting in the Cinema, and On Kubrick

“Andrei Gorzo and Veronica Lazăr offer a comprehensive and refined analysis of the films of Radu Jude, a filmmaker who has emerged with one of the most uncompromising voices ranging from the farcical macabre political satire to a philosophical interrogation of representation, and who has addressed the most daring topics after the first wave of the so-called New Romanian Cinema. The monograph manages to combine a wide-angle film-historical and cultural perspective with an in-depth investigation unravelling the ways in which Jude’s cinema is ‘updating’ the legacy of European modernism in order to engage with pressing issues of Romanian culture and history.” / Ágnes Pethő, Professor of Film Studies, Sapientia Hungarian University of Transylvania.

Sursa: editura.ulbsibiu.ro