Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 20 mai 2022, ora 21.10

Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână  

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Lect. Dr. Constantin VICĂ invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 13 mai, ora 21.10

Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Conf. Dr. Emilian MIHILOV invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 29 aprilie, ora 21.10

Fundamentele psihologice ale utilitarismului și deontologiei. Incursiuni în psihologia morală

Încă din Antichitate, etica a fost unul dintre domeniile fundamentale ale filosofiei, care și-a propus analizarea raționamentelor noastre morale și definirea valorilor principale care guvernează modul în care ne comportăm cu semenii noștri. Din acest punct de vedere, teoriile etice au oferit dintotdeauna un cadru normativ sau descriptiv de raportare la sine și la ceilalți, în contexte sociale bine determinate.

Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea disciplinelor experimentale contemporane, domeniul eticii a devenit un centru de interes specialiști din alte domenii cum ar fi psihologia, neuroștiințele, antropologia, biologia evoluționistă ș.a.m.d. Pornind de la intuițiile oferite de teoriile etice tradiționale, cercetătorii din aceste domenii își propun să analizeze modul în care comportamentele noastre etice iau naștere, în contextul cunoștințelor pe care le-am dobândit în ultimele decenii despre modul de funcționare al creierului și psihicului uman.

În ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre fundamentele psihologice a două dintre cele mai importante teorii etice tradiționale, anume utilitarismul și deontologia kantiană. Care este natura judecăților noastre morale? Care este originea comportamentelor noastre morale? Este raționarea etică o chestiune ce ține strict de gândire? Care este rolul sentimentelor morale în luarea deciziilor etice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru, Emilian Mihailov, conferențiar al Facultății de filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii, ca de obicei, vineri, în data de 29 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Idei în nocturnă – 10 februarie 2022 – Respectul pentru adulții vârstnici: Lecții din pandemia de COVID-19

Idei în nocturnă

Cristina Voinea și Constantin Vică, colegii noștri de la Centrul de cercetare în etică aplicată, sunt invitații emisiunii Idei în nocturnă din această seară, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la ora 21.10, realizatoare Corina Negrea.

Tema discuției urmărește ideile din articolul publicat de curând, Respecting Older Adults: Lessons from the COVID-19 Pandemic, despre exacerbarea ageismului în pandemie și datoriile morale pe care le avem față de adulții vârstnici.

INSPIRE 2020! – Afaceri inovative pentru un mediu antreprenorial de succes

Am lansat înscrierile în cadrul proiectului INNOTECH STUDENT „INSPIRE 2020! – Afaceri inovative pentru un mediu antreprenorial de succes”, proiect implementat de UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

„INSPIRE 2020! – Afaceri inovative pentru un mediu antreprenorial de succes” se adresează studenților doritori să își deschidă o afacere, beneficiind prin intermediul proiectului de:
– Sprijin financiar în valoare de 287.000 lei / start-up;
– Formare autorizată în dezvoltarea de competențe antreprenoriale;
– Program intensiv de pregătire antreprenorială (mentorat, consultanță, stagii de practică și întreprinderi simulate).

Prezentare detaliată proiect INSPIRE2020

Link formular înscriere: https://forms.gle/TYhgXD8gVX7B8Dmh7

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, în cadrul seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy (online), Seminar Series: Fall 2021”, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”. 

Seminarul este coordonat de Dr. Lynda Gaudemard și este organizat de Institutul de Istoria Filosofiei din cadrul Universității Aix-Marseille. Ediția din 3 decembrie este dedicată rolului pasiunilor în cadrul filosofiei lui R. Descartes. La această ediție se alătură Dr. Saja PARVIZIAN (Coastal Carolina University, Conway), care va continua seria dezbaterilor printr-o altă prelegere, „Against Passionate Epistemology: Defending Pure Thought in the Meditations”. Conferința va fi înregistrată și difuzată online prin canalul de Youtube al seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy”

 

Dr Oana SERBAN (University of Bucharest, Bucharest), „The Cartesian Test of Modern Love”

Abstract: This lecture tackles the role of emotions in convincing on the dualism advanced by Descartes, closely following the constitution of love at the edge of modus cognoscendi and modus volendi. The following questions will inspire our reflection on love as a spiritual exercise and a constitutive emotion for (self)knowledge: (1) does love represent a core-emotion for Descartes that regains his Christian thinking at the edge of his metaphysical and epistemological project, apparently excused of any religious implications? (2) what is Descartes’s account of love and how does it (emotionally) change the sense and reception of passions?