Apel la contribuții: conferința studențească “Dreaming minds – new perspectives on the relation between dreams and consciousness”, termen 13 mai 2024

În perioada 18 – 19 mai 2024 va avea loc conferința “Dreaming minds – new perspectives on the relation between dreams and consciousness ”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.

Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie.

Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea relației dintre visare și conștiință. Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.

În baza progreselor din neuroștiință și psihologie în ceea ce privește fenomenul visării, ne propunem să explorăm modul în care aceste descoperiri ar putea influența teoriile conștiinței, atât în ceea ce privește omamenii, cât și animalele non-umane.

Teme principale:

  • Relația dintre vis și imaginație;
  • Subiectivitatea și visul;
  • Teorii ale conștiinței animalelor non-umane și relația cu visele;

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 13 mai 2024 la adresa de e-mail dreamingmindsconference@gmail.com.Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 14 mai  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.

Mai multe detalii despre eveniment  aici https://philevents.org/event/show/123018

Acad. Mircea Dumitru va conferenția la Nancy cu tema „La philosophie de la science sans histoire de la science est vide, et l’histoire de la science sans philosophie de la science est aveugle. La science entre théories et modèles; perspectives philosophiques et historiques” în 13 mai 2024

Programme:

Lundi 13 mai : Philosophie des sciences — Histoire des sciences : quelles relations ?

12h30  Accueil

13h30  Jacques Dubucs (Paris) : Trois degrés de l’historicisme

14h15   Jean-Jacques Szczeciniarz (Paris) : Cinq relations entre Histoire et Philosophie des Sciences (identité, contradiction, contrariété, exclusion, incompatibilité, indifférence mutuelle (immédiate, ou construite))

15h      Pause

15h15   Mircea Dumitru (Bucarest) : La philosophie de la science sans histoire de la science est vide, et l’histoire de la science sans philosophie de la science est aveugle. La science entre théories et modèles; perspectives philosophiques et historiques

16h00  Laurent Loison (Amiens) : Les relations entre philosophie des sciences et histoire des sciences: une appréciation depuis l’histoire

16h45  Pause

17h00  Gilles Dowek (Paris) : titre à définir

17h45  Table ronde animée par Andrew Arana (Nancy), Gerhard Heinzmann (Nancy), Baptiste Mélès (Nancy), Anna Zielinska (Nancy)

19h30  Dîner / Buffet

 

Mardi 14 mai : Passé et Présent de la Philosophie des Sciences en France dans un contexte international

09h30  Pierre Wagner (Paris) : Réflexion sur l’avenir de la philosophie des sciences (conférence plénière)

10h30  Thierry Martin (Besançon) : Philosophie des sciences et histoire des sciences chez Cournot

11h15   Pause

11h30   Charles Braverman (Metz) : Ampère et le concept du progrès

12h15   Déjeuner / Buffet

14h00  Matteo Vagelli (Paris) : L’épistémologie régionaliste de Bachelard et Canguilhem et le tournant pluraliste en histoire et philosophie des sciences

14h45  Sophie Roux (Paris) : Histoire et histoire des sciences selon Gilles-Gaston Granger

15h45  Pause

16h00  Hourya Sinaceur (Paris) : Les mathématiques, modèle ou organon pour la philosophie ?

16h45  Table ronde animée par Nadine de Courtenay (Paris), Karine Chemla (Paris), Christophe Eckes (Nancy) et Laurent Rollet (Nancy)

Manifestation organisée par Karine Chemla, Nadine de Courtenay, Gerhard Heinzmann et Laurent Rollet : Archives Henri Poincaré – CNFHPST – SPHERE

Seminar cercetare DFT  „Understanding causation in virtual reality”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Daniel Raffini, postdoctorand la Sapienza Universita di Roma, preocupat de teme la intersecția dintre metafizica realității virtuale și etica tehnologiilor imersive. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile la https://research.uniroma1.it/researcher/75ef27b7d7b6cfbdb1e43c4ffc08f35dc4aec606b3c213939646353a 
Prelegerea sa, ce vă avea loc în cadrul programului hibrid intensiv „Understanding causation in virtual reality”, organizat de Facultatea de Filosofie a UB prin rețeaua CIVIS, este intitulată „The Ethics of Metaverse”. Conferința se va desfășura online marți, 7 mai, orele 18.00-20.00. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau scrieți-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro Mai multe detalii despre programul intensiv sunt disponibile la https://civis.eu/en/learn/civis-courses/understanding-causation-in-virtual-reality

Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat la Conferințele Operei Naționale București

Pe 8 mai 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o nouă ediție din SCENA GÂNDIRII – Conferințele Operei Naționale București. Evenimentul, desfășurat sub titlul „NOUA DEZORDINE A FERICIRII” îl va avea ca invitat pe Cristian Iftode, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

E greu de găsit un subiect mai obsedant, dar totodată mai alunecos decât fericirea. Pascal ne-a semnalat de mult caracterul eluziv al fericirii: „Astfel, noi nu trăim niciodată, ci doar sperăm să trăim, și tot pregătindu-ne să fim fericiți, e limpede că nu vom fi niciodată.”

La contradicțiile felului în care concepem și căutăm fericirea, timpurile moderne adaugă noi provocări și tensiuni. Democratizarea fericirii, ca aspirație legitimă a tuturor oamenilor, a condus la noi mutații de sens. În felul acesta, fericirea a devenit tot mai mult fie o fugă în afara noastră, printre distracții superficiale, fie o ficțiune intimă, de care te rușinezi să vorbești în public. În acest timp, despre dezideratul împlinirii de sine se vorbește tot mai mult în cheie antreprenorială, ca despre o afacere ce poate fi sintetizată în zece pași sau secrete esențiale.

Dar cum ar trebui să gândim fericirea? Ca o stare pur subiectivă, ca îndeplinire a tuturor dorințelor sau ca desăvârșire a înzestrărilor noastre fundamentale? Este fericirea extaz sau împlinire de sine; drog escapist sau curaj de a fi tu însuți? Constă în mari succese publice ori în seninătate în fața eventualelor eșecuri ? Este fericirea independența totală a înțeleptului antic sau povestea unei iubiri împlinite? Care e locul suferinței în căutarea unei vieți cu adevărat fericite? Nu cumva fericirea e o iluzie?

Acestea sunt numai câteva dintre întrebările la care invitatul lunii aprilie va răspunde în cadrul evenimentului moderat de Daniel Nica, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București.

Prelegerea și dialogul vor fi însoțite de momente muzicale, asigurate de artiștii Operei Naționale București, mezzo-soprana Oana Andra și baritonul Vicenţiu Ţăranu, acompaniați la pian de Ioana Maxim.

Evenimentul va fi va fi transmis în direct de către TVR Cultural.

Ce este SCENA GÂNDIRII?

SCENA GÂNDIRII înseamnă dialog, cunoaștere și emoție. Această serie de întâlniri lunare aduce în fața publicului importante personalități intelectuale, artistice și academice ale zilelor noastre. Temele discutate acoperă o multitudine de domenii: de la muzică la literatură, de la filosofie la teatru și istorie. Deşi subiectele de discuţie sunt dintre cele mai diverse, toate au în comun aceeași dorință: de a formula întrebări incitante şi de a oferi răspunsuri relevante la cele mai însemnate provocări ale condiției umane, ale culturii naționale și universale.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

 

Sursa: radioromaniacultural.ro

Conferința „Știrile pot fi false. Dezinformarea este doar reală”: 26 aprilie 2024

A doua conferință Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, va aduce în dezbatere fenomenul fake-news care s-a amplificat în era digitală.

Conferința poate fi urmărită integral live pe Facebook (link aici: https://fb.me/e/4TgLt5YEW) și pe YouTube (link aici: Language Matters – Comunitate de analiză debunking – YouTube)

Dacă vrei să intri în cercul de mentorat al tinerilor ambasadori Language Matters, te rugăm să te înscrii în formularul din link.

„Știrile pot fi false. Dezinformarea este doar reală” este titlul dezbaterii organizate la Facultatea de Filosofie a Universității din București, vineri, 26 aprilie, de la ora 12.00, iar invitații Danei Deac vor fi jurnalista Codruța Simina, fondatoarea Misreport, și Gabriel Cîrlig, expert în securitate cibernetică.

Sursă: languagematters.ro

Seminar cercetare DFT „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dl. Bogdan Dumitrescu, doctorand al Departamentului de Filosofie Teoretică.
O sursă timpurie a cercetărilor pe care le va prezenta poate fi regăsită aici:https://www.youtube.com/watch?v=caYW2AvoDgwConferința sa de vinerea aceasta se intitulează „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”. Iată un rezumat al acesteia:
„In the more recent analytic philosophy of time there has been too little attention toward the idea that some metaphysical theories of time may conflict with free will. While the problem of logical fatalism has been a popular subject in the philosophy of time, much less attention has been given to the relationship between the metaphysics of time and free will. Authors such as Nathan Oaklander (1998), Carl Hoefer (2002) and Jennan Ismael (2016) have defended the idea that eternalism (or the B-theory) does not pose a threat to human free will, but it would seem that their account of freedom is more in line with the traditional compatibilist view of free will.
It is possible that certain other conceptions of free will may be under threat by certain metaphysics of time. For example, when agents make decisions, they typically suppose that there is some sense in which the future is open to possibilities. Libertarian free will (the ability to do otherwise) requires an agent to have (at the moment of choice) multiple alternate possibilities from which to choose. But if eternalism (or the B-theory of time) is true, then it would seem, at least prima facie, that the future is not open to possibilities. Eternalism, after all, is the thesis that all events (including past and future events) are equally real. Future events are just as real as past and present events according to this theory of time. This could imply that the future is metaphysically closed and fixed. To the libertarian, this may mean that the only choice available to any agent is the one that is already part of the actual future. One can thus believe that eternalism is incompatible with libertarian free will.
As Niall Shanks (1994) argued, libertarian free will seems to be incompatible with such a theory of time. To Shanks, a theory of time in which future events and objects are ontologically equal to past and present ones is inhospitable to libertarian free will. He claimed that one of the reasons for this is because the agent lacks existential control: the ability to bring events and objects into existence.
Recently Ben Page (2022) has argued that the incompatibility between eternalism and libertarian free will is merely apparent. The two may indeed be compatible. In this paper I argue, contrary to Ben Page (2022), that a strong case can be made for the thesis that eternalism is not compatible with libertarian free will. I briefly survey the A- and B-theories of time, present Shanks’ (1994) argument and defend my own argument for the thesis that eternalism and libertarian free will are incompatible. I then respond to possible objections in order to defend the thesis.”
Conferința se va desfășura vineri, 26 aprilie, orele 16.00-18.00, la sala de consiliu de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.