Lansare de carte: Volumul „Existența digitală. Studii de filosofie a virtualității”, editat de Cornel-Florin Moraru
Lansarea volumului va avea loc în Amfiteatrul Constantin Rădulescu-Motru.
Programul evenimentului poate fi consultat aici
Lansarea volumului va avea loc în Amfiteatrul Constantin Rădulescu-Motru.
Programul evenimentului poate fi consultat aici
Extras din Procedura privind decontarea abonamentelor STB pentru studenții Universității din București
Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport studenții înmatriculați pe locuri la BUGET și TAXĂ, înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în vârstă de până la 30 de ani.
Decontarea cheltuielilor pentru abonamente STB se face, de regulă și în măsura disponibilizării fondurilor de către Ministerul Educației, în fiecare lună, pentru abonamentele achiziționate în luna precedentă.
Se decontează doar abonamentele achiziționate pentru perioada în care se desfășoară activitățile didactice în cadrul programului de studii la care este înmatriculat studentul beneficiar, inclusiv sesiunile de examene.
Studenții care solicită decontarea abonamentelor STB
trebuie să parcurgă următoarele etape:
– 90% din valoarea abonamentului de transport în comun achitată de către studenții bugetați, înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în vârstă de până la 30 de ani.
– 100% din valoarea abonamentului de transport în comun achitată de către studenții cu unul sau ambii părinți decedați, precum și studenții proveniți din centre de plasament sau care au fost în plasament.
Documente necesare în vederea decontării:
PROGRAM DE PRIMIRE A DOCUMENTELOR PENTRU DECONTARE:
15, 16, 17, 20 și 21 mai 2024, în programul de lucru cu publicul, la Secretariatul facultății.
*Studenții care își achiziționează abonamentele din platforma online a STB vor transmite dovada de plată a abonamentului generată direct din aplicație în format electronic.
Volumul de față, al optulea din serie, cuprinde lucrări ale membrilor Grupului de cercetare ı̂n hermeneutica pre-judicativă din cadrul Centrului de cercetare a istoriei ideilor filosofice, Facultatea de Filosofie a Universității din București. Autorii sunt doctori sau
doctoranzi ı̂n filosofie, cercetători interesați de temele și tehnicile de filosofare specifice domeniului hermeneuticii pre-judicative. Asumându-și riscurile – dar și avantajele – abordării „libere” sub aspect tehnic a unor interogații mai vechi sau mai noi din istoria
filosofiei și ale comunicării „expresive” a unor experiențe tematice ı̂n acord cu acest timp al culturii filosofice, autorii lucrărilor din volum ı̂ncearcă să confirme identitatea unui mod de a face filosofie astăzi.
Ne adresăm cercetătorilor din domeniu, profesori și studenți, dar, cel puțin prin unele dintre lucrări, și celor care, interesați de filosofie, caută o cale de intrare ı̂n acest domeniu.
Sursa: editura-unibuc.ro
A doua ediție a noului sezon al „Dialogurilor academice”, emisiune găzduită de vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru, l-a avut ca invitat pe filosoful și academicianul Gheorghe Vlăduțescu. Ediția a fost difuzată duminică, 7 aprilie, de la ora 22.30, la TVR Cultural.
Emisiunea „Dialoguri academice”, semnată de Adina Toderașcu și Daniel Paraschiv, este difuzată la TVR Cultural în fiecare duminică, de la ora 22.30, și vinerea, de la 13.30.
Mircea Dumitru, amfitrionul „Dialogurilor academice”, este vicepreședintele Academiei Române , filosof și logician, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și autor prolific, cu o carieră universitară de peste 30 de ani.
Primul invitat al emisiunii „Dialoguri academice”, din 2 aprilie 2023, a fost președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, profesor de istorie de la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj, care este și cel mai tânăr academician.
În fața telespectatorilor, vor mai veni și reprezentanți ai secțiilor de cercetare din cadrul Academiei, care vor răspunde întrebărilor lui Mircea Dumitru într-un limbaj accesibil.
Între 25 și 29 martie 2024 a avut loc componenta fizică a atelierului CIVIS intensiv Understanding causation in virtual reality la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Mai multe detalii despre acest „blended intensive programme” (BIP) puteți găsi aici: https://civis.eu/en/learn/civis-courses/understanding-causation-in-virtual-reality
La eveniment au participat studenți de la universități partenere CIVIS, cât și de la Universitatea din București. Printre profesorii și formatorii care predau la acest program se numără colegi de la Facultatea de Filosofie: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, conf. univ. dr. Sorin Costreie, conf. univ. dr. Constantin Vică, lector dr. Andrei Mărășoiu, lector dr. Alexandru Dragomir, asist. Anda Zahiu, drd. Sandra Brânzaru. Dar au susținut prelegeri şi colegi de la Universitatea Națională de Știință şi Tehnologie Politehnica București (lector dr. Mircea Toboşaru), cât şi de la alte universități partenere CIVIS: prof. dr. Neil McDonnell (University of Glasgow), lector Micah Thomas Pimaro Jr. (University of Calabar, Nigeria), iar de la Tilburg University a avut o prezentare online lect. dr. Nathan Wildman. Mai multe despre laboratorul ARC-XR al prof. McDonnell puteți afla aici: https://www.gla.ac.uk/research/arc/xr/
Scopul acestui program intensiv hibrid este de a explora modalități de înțelegere a cauzalității în realitatea virtuală – modul în care obiectele interacționează între ele și rolul cauzalității în felul cum ne raportăm la lumile virtuale. Cauzalitatea este esențială atât în înțelegerea realității fizice, cât și a realității virtuale; ea influențează dezbaterile privind acțiunea, autonomia și răspunsurile utilizatorilor ca agenți în realitatea virtuală. Percepția cauzală este foarte importantă pentru înțelegerea interacțiunii utilizatorului și a experiențelor pe care le au utilizatorii în VR. Cu toate acestea, există puține lucrări în literatura de specialitate care să se axeze atât pe cauzalitate, pe filosofia tehnologiei, cât și pe percepția cauzală. Cursurile (față-în-față şi, respectiv, online) au în vedere și dezbaterile din metafizică, epistemologie, filosofia percepției, filosofia tehnologiei și filosofia minții. Principalul rezultat al programului va fi o mai bună înțelegere a naturii experiențelor noastre în VR și a mecanismelor care le subîntind. Componenta online a acestui program intensiv este dedicată parcurgerii lucrării „Reality+” scrise de cunoscutul David Chalmers: https://consc.net/reality/
În termenii competențelor dobândite, programul oferă studenților oportunitatea de a înțelege, reflecta și de a utiliza în mod etic dispozitivele și aplicațiile VR. În acest sens, profesorii și formatorii prezintă studenților cele mai recente concepte, teorii, principii și metode fundamentale de cercetare în realitatea virtuală, oferindu-le o pregătire valoroasă pentru cariere în domenii legate de VR. Nu în ultimul rând, cursul ne invită la game-ificarea învățării, ilustrând concepte teoretice abstracte (cum ar fi obiecții la metafizicile contemporane ale cauzalității) prin elemente simple ca jocul cu piesele de remi. Câteva mostre de asemenea ilustrații extrase direct din seminar puteți găsi pe pagina profesorului McDonnell: https://padlet.com/neil_mcdonnell/civis-r9wyrhd4is9598t9
Proiectul acestui curs intensiv s-a născut din convergența inițiativelor de cercetare ale studenților doctoranzi ai Facultății de Filosofie, masteranzi ai programului „Mind the Brain” în științele cogniției de la Filosofie și, respectiv, studenți de licență ai programului în științele cogniției de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UB. Mai multe detalii despre programul masteral „Mind the Brain” puteți afla aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/ sau contactându-l pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro
În perioada 27 – 28 aprilie 2024 va avea loc conferința “Developing new skills in VR”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.
Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).
Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie.
Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea modului în care dobândim cunoaștere și abilități în Realitatea Virtuală (dacă putem într-adevăr dobândi un tip nou de cunoaștere sau de abilități în VR), înțelegerea modului în care putem transfera cunoașterea /abilitățile dobândite în VR în realitatea non-virtuală, dar și înțelegerea tipului de cunoaștere și de abilități pe care pe le putem dezvolta (doar) în Realitatea Virtuală. Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.
Teme principale
– epistemologia realității virtuale
– învățarea în mediul virtual și dezvoltarea de competențe / abilități în VR
– dobândirea cunoașterii în Realitatea Virtuală
Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 13 aprilie 2024 la adresa de e-mail developingnewskillsinvr@gmail.com. Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.
Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 14 aprilie 2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.
Mai multe detalii despre eveniment aici – https://philevents.org/event/show/120102