„MIN(U)TE DE FILOSOFIE” – Concurs de contribuții filosofice adresat liceenilor, ediția a III-a

Comisia de jurizare

  • Lect. dr. Andrei Mărăşoiu
  • Lect. dr. Alexandru Dragomir
  • Asist. drd. Anda Zahiu

Juriul concursul de eseuri „Min(u)te de filosofie”, aflat la ediția sa a treia, are plăcerea să anunțe următorii laureați:

  • Premiul I: Maria Lucia Bucaleț, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Caracal, „De ce nu vrem să fim Borg”
  • Premiul al II-lea: Ana Carina Nițulescu, Colegiul Național „Elena Cuza”, „Formarea eului în raport cu celălalt – dublu eu sau situarea în față”
  • Premiul al III-lea: Valeria Coțofană, Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău, „Despre sine și identitate în era digitalizării”
  • Mențiune: Luca Ioan Alexandru, Liceul Teoretic Național, „Philosophy în cinematography”
  • Mențiune: Eduard Aursulesei, Colegiul Național „Emil Racoviță”, Iași, „Omul – singura ființă captivă”
  • Mențiune specială (premiul decanului): Teodor Daniel Petricioiu, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, „Ignora(n)t”

Ceremonia de premiere va avea loc în cadrul Banchetului Filosofic, vineri, 31 mai, orele 14-16, la sediul Facultății de Filosofie, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru”. Toți participanții la concurs vor primi diplome de participare, și sunt invitați la un seminar hibrid (mixt: fizic și online) în care să își poată împărtăși ideile din eseu celorlalți colegi participanți. Va exista posibilitatea conectării virtuale (via Zoom; pentru detalii, vă rugăm scrieți-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro)

Un cuvânt special de recunoștință se îndreaptă către profesorii de liceu al căror efort și dedicare au făcut posibil mentoratul tuturor participanților. Întâlnirea de premiere va explora și modalități de cooperare mai susținută în săptămânile și lunile următoare.

Vă așteptăm!

Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București lansează o nouă provocare adresată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a: concursul de contribuții filosofice „MIN(U)TE DE FILOSOFIE”. Cele mai bune 10 contribuții vor beneficia de înscriere gratuită pentru admiterea la Facultatea de Filosofie și vor fi publicate, cu acordul participanților, pe canalele de comunicare ale facultății (site, FB, YouTube). Toți liceeni înscriși în concurs vor primi diplome de participare.

Aflat în anul 2024 la cea de-a treia ediție, concursul „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” se adresează elevelor și elevilor de liceu din ani terminali din toată țara sau din diaspora interesați să urmeze cursurile Facultății de Filosofie. Aceștia pot aborda în cadrul concursului orice temă filosofică îi pasionează, de la libertatea de exprimare în social media sau autenticitate și identitate relațională, până la etica roboților sau ontologia lumilor posibile, teme aplicate sau strict teoretice, din orice ramură sau tradiție filosofică.

În evaluarea contribuțiilor vor fi urmărite abilități precum creativitatea și originalitatea, gândirea critică și analitică, argumentarea și analiza conceptuală. Sunt încurajate abordările inovatoare ale unor teme clasice, precum și aplicarea conceptelor filosofice în alte domenii ale cunoașterii (precum matematica, informatica, fizica, psihologia, economia etc.).

Contribuțiile filosofice înscrise în concurs pot fi sub forma unui:

  • Eseu scris (maxim 4000 de cuvinte)
  • Vlog/Discurs video (filmat, montat, animat) (maxim 10 minute)
  • Podcast (maxim 20 de minute)

Calendarul concursului:

  • 11 martie 2024 – 12 mai 2024: Termen nou pentru trimiterea eseurilor! 25 mai 2024: perioada de trimitere a lucrărilor prin intermediul formularului https://forms.gle/qmsoNmKNJvGXUVMn8 
  • 13 mai 2024 – 16 mai 2024:  26 mai 2024 – 27 mai 2024: perioada de jurizare   
  • 17 mai 2024:  27 mai 2024: comunicarea rezultatelor 
  • 27 mai 2024 – 31 mai 2024: decernarea premiilor, ca parte din “Banchetul filosofic”, ediția 2024

În completarea formularului de înscriere, participanții sunt invitați totodată să menționeze în  secțiunea „Gânduri de la liceu” sugestii pentru proiecte pe care și-ar dori să le inițieze Facultatea de Filosofie pentru a veni în sprijinul liceenilor pasionați de filosofie și de cunoaștere, în general.

Comisia de jurizare de anul acesta este formata din lect. Andrei Mărăşoiu (prodecan), lect. Alexandru Dragomir şi asist. Anda Zahiu. Detalii despre edițiile anterioare ale concursului „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” aici: https://filosofie.unibuc.ro/minute-de-filosofie-concurs-de-contributii-filosofice-adresat-liceenilor-editia-a-ii-a/. Informații despre admiterea la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București la: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-licenta/

Seminar cercetare DFT „Kant on duty and supererogation: a debate”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Nora Grigore, cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile aici: https://orcid.org/0000-0002-4035-5282 Conferința sa de lunea aceasta se intitulează „Kant on duty and supererogation: a debate”. Iată un rezumat al acesteia:
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.
Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.
Conferința se va desfășura luni, 20 mai, orele 16.00-18.00, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Prof. Eric S. Nelson va susține conferința cu titlul: Nothingness, Emptiness, and the Clearing: Heidegger in Intercultural Perspective.

În data de 27 mai, începînd cu ora 10, în Sala Constantin Noica, Eric S. Nelson va susține conferința cu titlul: Nothingness, Emptiness, and the Clearing: Heidegger in Intercultural Perspective.

Eric S. Nelson este profesor de filosofie la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Este autorul cărților Heidegger and Dao: Things, Nothingness, Freedom (Bloomsbury, 2023), Daoism and Environmental Philosophy (Routledge, 2020), Levinas, Adorno, and the Ethics of the Material Other (SUNY Press, 2020), and Chinese and Buddhist Philosophy in Early Twentieth-Century German Thought (Bloomsbury, 2017). A publicat numeroase articole și capitole de carte despre filosofia germană, evreiască, chineză și interculturală. A editat Interpreting Dilthey: Critical Essays (Cambridge University Press, 2019) și a coeditat The Bloomsbury Companion to Heidegger (Bloomsbury, 2013/2016), Between Levinas and Heidegger (SUNY Press, 2014), Rethinking Facticity (SUNY Press, 2008), Anthropologie und Geschichte: Studien zu Wilhelm Dilthey (Königshausen & Neumann, 2013), și Addressing Levinas (Northwestern University Press, 2005).

Conf. dr. Constantin VICĂ invitat la SmartJob, Podcastul Europa Liberă din 10 mai 2024

Constantin Vică vorbește despre civilizația digitală în care trăim, un ocean de informație care ne reduce la simple date: „Ne entuziasmăm de imaginile retușate prin filtre pe social media. Au luat locul omului viu. Aruncăm nectarul din borcanul vieții și lingem în extaz sau din plictis eticheta.”

Constantin Vică este doctor în filosofie al Universității din București, cu o teză de filosofie practică în domeniul internetului și al tehnologiei web. Este cercetător afiliat Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și, de asemenea, director adjunct și editor online al acestuia.

Anul trecut a publicat cartea „Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală.” Este conferențiar universitar, la departamentul Filosofie practică și Istoria filosofiei, al Facultății de Filosofie de la Universitatea din București.

Cum arată oceanul de date și informație în care suntem prinși și cum înotăm în el? Și omul înoată, dar și oceanul înoată prin om, spune Constantin Vică:

„E această dualitate de care nu mai avem cum să scăpăm, stratul format din datele care ne reprezintă, activitățile noastre. În această îmbrăcăminte digitală ne ducem existențele. Trăim o permanentă conectare în rețea.”

Continuarea este disponibilă aici https://romania.europalibera.org/a/constantin-vica-internet-social-media-digital-algoritmi-metaverse-universitatea-bucuresti/32940079.html

Colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărăşoiu, participă la dezbaterea din cadrul seriei de întâlniri „Interpretări ale realității”

Miercuri, 15 mai 2024, colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu, va participa la seria de întâlniri „Interpretări ale realității”. Evenimentul va fi găzduit de Cărturești Carusel (Strada Lipscani nr. 57, București) și va avea loc începând cu ora 19:00.

Seria de întâlniri „Interpretări ale realității” este un program de evenimente care își propune să clarifice anumite idei și concepte din știința contemporană care influențează modul în care ne proiectăm viitorul și ne pregătim pentru el. Seria își propune să exploreze perspective despre cum va arăta viitorul într-o lume hyper conectată și super tehnologizată, aducând împreună pasionații de știință, inginerie, biologie, biodiversitate, astrofizică, neuroplasticitate, neuroștiință, filosofie, științei chimie – indiferent dacă sunt amatori sau profesioniști în domeniu.  

Evenimentul va fi transmis live pe pagina Cărturești Carusel și accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Pornind de la o discuție despre volumul „Frontierele cunoașterii”, de A. C. Grayling, apărut în 2023, la Editura Trei, în traducerea lui Bogdan Ghiurco, invitații vor aborda teme precum: relevanța dezvoltării tehnologice și a interpretării istorice pentru înțelegerea lumii în care trăim, stimularea gândirii critice și etica contemporană, analiza modurilor în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor.

Lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu are un doctorat despre înțelegere (o temă la intersecția dintre minte, limbaj și cunoaștere). Preocupările lui includ filosofia științei, epistemologia, filosofia minții și a științelor cogniției. 

Totodată, vor vorbi și Alina Pavelescu, absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, istoric și arhivist, director adjunct la Arhivele Naţionale ale României. Are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. Va lua cuvântul și Vasile Decu, jurnalist de știință, colaborator PressOne, traducător și autor al newsletterului Biblioteca Exploratorilor, dedicat nonficțiunii, iar discuția va fi moderată de Dan Petre, doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. 

C. Grayling adoptă o abordare interdisciplinară unică în acest volum, aducând împreună domenii aparent diferite precum știința, istoria și psihologia și oferă o perspectivă comprehensivă asupra cunoașterii umane și a procesului său de dezvoltare și se angajează și în explorarea limitelor acestora. Cartea oferă o privire în profunzime asupra modului în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor, iar prin intermediul analizelor detaliate și a provocărilor aduse cititorului, încurajează dezvoltarea gândirii critice. Cartea poate servi ca un ghid util pentru cei interesați să-și extindă perspectiva asupra lumii și să-și pună în discuție propriile convingeri. A. C. Grayling, cunoscut și ca Anthony Grayling, este filosof, scriitor și academician britanic renumit pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul filosofiei și al gândirii critice. A studiat la Universitatea din Oxford și a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Oxford. Este autorul a numeroase cărți care acoperă o gamă largă de subiecte, de la filosofie și etică la istorie și literatură și este cunoscut publicului pentru stilul său accesibil și capacitatea sa de a explora concepte complexe într-o manieră provocatoare. Pe lângă activitatea sa de scriitor, a fost implicat și în educație, fiind fondatorul și fostul director al New College of the Humanities din Londra. 

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite accesând acest link.