ERC Starting Grant „avataResponsibility: Influența avatarurilor bazate pe inteligență artificială asupra comportamentului moral individual și colectiv”

Știri media

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București găzduiește proiectul de cercetare avataResponsibility, câștigător al prestigioasei competiții europene ERC Starting Grant – ediția 2023. Finanțarea în valoare de 1,5 milioane euro este oferită pentru 60 de luni (ianuarie 2024 – decembrie 2028) de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC, în urma unei competiții cu o rată de succes de numai 15%.

Proiectul Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities (acronim: avataResponsibility) explorează influența utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale. Cele mai promițătoare avataruri sunt cele digitale, augmentate și robotice, cu potențiale utilizări în realitatea fizică, virtuală și augmentată. Toate aceste medii vor deveni convergente odată cu expansiunea metaversurilor, a lumilor virtuale imersive bazate pe simulare și/sau augmentare a experienței și a infrastructurii Internet of Things (IoT). Tot mai mulți experți estimează că separarea tradițională dintre spațiul fizic, virtual și augmentat se va estompa progresiv. Utilizarea avatarurilor digitale, augmentate și robotice va deveni tot mai comună în activitatea cotidiană, fie că avem în vedere profesii și socializare, sau educație și medicină.

Pornind de la aceste predicții, avataResponsibility evaluează în ce măsură utilizarea avatarurilor va amplifica sau diminua responsabilitatea morală individuală și colectivă, cu implicații la nivelul politicilor publice. Cercetarea exploratorie urmărește întrebări precum: Suntem mai mult sau mai puțin responsabili moral atunci când acționăm prin intermediul avatarurilor? Ce criterii etice putem aplica pentru evaluarea efectelor produse de avataruri dotate cu inteligență artificială? Pentru a răspunde acestor întrebări sunt aplicate metode de investigare diverse, de la analiza conceptuală specifică tradiției filosofiei analitice, la instrumente de cercetare dezvoltate recent de filosofia experimentală și teoria rețelelor. Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Coordonatoarea avataResponsibility, Mihaela Constantinescu, a condus anterior proiectul CoMoRe (Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic), derulat în perioada 2020-2022 și finanțat de UEFISCDI în cadrul competiției de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE). Proiectul avataResponsibility continuă și extinde agenda de cercetare a proiectului CoMoRe de la atribuirea responsabilității morale agenților artificiali (sisteme IA) către comunități emergente de avataruri.  Mihaela Constantinescu este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).

Echipa de proiect

Director de proiect (Principal Investigator):

  • Mihaela Constantinescu – Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.

Cercetători seniori:

  • Constantin Vică (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
  • Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
  • Mihnea Dobre (ICUB Humanities, Universitatea din București).

Tineri cercetători:

  • Cristina Voinea (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
  • Radu Uszkai (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București & Academia de Studii Economice)
  • Anda Zahiu (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București).

Instituția gazdă: Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Durata: 60 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2028)

Buget: 1.494.688 €

Finanțator: European Research Council – ERC Starting Grant / HORIZON-ERC

Colegul nostru, Conf. univ. dr. Bogdan Mincă, va conferenția la Sandwich Library – After Hours!

***

Organizatori: SANDWICH Gallery

Parteneri: F-Sides Cineclub, Romanian Mental Health Film Festival, Centrul Ceh

Adresă: Calea Plevnei nr. 137C (Atelierele Malmaison, etaj 2, camera 26)

Colegul nostru, Conf. univ. dr. Bogdan Mincă, va conferenția pe 30.09.2023 la Sandwich Library – After Hours!, având o prelegere cu titlul „M. Heidegger – Originea operei de artă. O interpretare”. În cadrul aceluiași ciclu de manifestări organizate de Sandwich Library – After Hours! vor mai conferenția foști studenți ai facultății noastre – Raluca Bujor, Remus Breazu și Ioan Suhov.

Programul complet al seminariilor poate fi accesat aici https://www.facebook.com/sandwichlibrary/posts/122107381346016876 

La Sandwich Library nu se face liniște, cel puțin nu în perioada 1 septembrie – 28 octombrie! Urmează o toamnă plină de seminare interactive, filme, poezie și chiar și niște dans, unde sunt așteptați toți cei interesați să afle mai multe despre filosofie, arta contemporană și nu numai!

Gândit ca o continuare firească a Sandwich Library, ciclul After Hours, parte a programului București acasă 2023 al ARCUB,  își propune să popularizeze spațiul bibliotecii prin inițierea unui dialog între invitații la workshop-uri și participanți, în jurul unor teme atinse de cărțile de pe rafturi. Ceea ce rezultă este o experiență nouă a sălii de lectură, unde e loc și de cărți, și de întrebări și, de ce nu, taclale.

Pe parcursul celor opt săptămâni, biblioteca va avea o funcție dublă. Pe de o parte, va fi, bineînțeles, un loc care pune cărți la dispoziția celor care îi trec pragul. Adică, deocamdată, în jur de 350 de titluri din domeniile artă, istoria artei, film, filosofie, studii critice și curatoriale, multe dintre ele greu de găsit în librării, care pot fi împrumutate gratuit, pe baza unui permis.

After Hours înseamnă însă că biblioteca va funcționa în paralel și ca spațiu de dezbatere și formare. Cei și cele interesate vor putea să stea de vorbă cu specialiști din câmpul cultural și universitar, în cadrul unor ateliere săptămânale, la care se adaugă un atelier special, cu componente de performance, dedicat poeziei. Invitații sunt Remus Breazu (profesor universitar), Raluca Bujor (cercetătoare), Bogdan Mincă (profesor universitar), Miruna Moraru (muzeografă), Victor Morozov (critic de film), Maria Persu și Irina Bobei (curatoare) și Ioan Suhov (cercetător). Împreună, aceștia vor acoperi un inventar bogat de teme și metadologii, din care toți cei prezenți vor putea pleca cu câte ceva, fie că vorbim despre informații și perspective noi sau pur și simplu despre chef de citit și discutat.

Nu în ultimul rând, Sandwich Library – After Hours aduce și un mini-festival de film. Desfășurat între 22 și 24 septembrie, în spațiul SANDWICH Gallery din incinta Combinatului Fondului Plastic (Strada Băiculești 29), acesta propune trei titluri pe subiecte care ar merita mai multă atenție în spațiul public al momentului: female gaze, sănătatea mintală și sentimentul de apartenență în interiorul comunității urbane. Proiecțiile sunt oferite F-Sides Cineclub, Romanian Mental Health Film Festival și Centrul Ceh, partenerii-invitați ai proiectului, și vor fi urmate, și ele, de discuții tematice.

Intrarea este liberă. Participarea la evenimente se va face pe baza înscrierii unui formular pus la dispoziție de către organizatori. Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB, în cadrul Programului București acasă 2023.

Acad. Mircea Dumitru, keynote speaker la conferința internațională “4th WoCoLoR | Logic and Religion”, Sinaia, 3-8.09.2023

The purpose of the World Congress on Logic and Religion (WoCoLoR) series is to provide a place where scholars from all fields, as well as theologians of all religions, can come together to hear from one another about the latest developments in the relationship between logic and religion, reason and faith, rational inquiry and divine revelation. 

There have been three editions of the WoCoLoR: in Joao Pessoa, Brazil (2015), in Warsaw, Poland (2017), and in Varanasi, India (2022). Previous keynote speakers include Saul Kripke (Schock Prize), Laurent Lafforgue (Fields Medal), Michal Heller (Templeton Prize), Dov Gabbay, Jan Wolenski and Piergiorgio Odifreddi. 

The 4th World Congress on Logic and Religion–4th WoCoLoR 2023–will be held at Sinaia, Romania, on September 3-8, 2023. We invite scholars (philosophers, logicians, mathematicians, theologians, etc.) to submit a one-page abstract. The topics of the papers should deal with the relationships between logic and religion. To submit an abstract click here

PLENARY SPEAKERS

  • Richard Swinburne (University of Oxford, UK)

  • Eleonore Stump (Saint Louis University, USA)

  • Mircea Dumitru (University of Bucharest, Romania)

  • Anne-Françoise Schmid (Mines Paris-Tech, France)

  • Franziska Kohlt (University of Leeds, UK, and University of Southern California, USA)

  • Douglas L. Berger (Leiden University, The Netherlands)

  • Kordula Świętorzecka (Cardinal Stefan Wyszyński University in Warsaw, Poland)

  • Matthias Kossler (Johannes Gutenberg University Mainz, Germany)

  • Miray Yazgan (Bahcesehir Cyprus University, Turkey)

WORKSHOP

Applying Mathematics to Theology

 

Keynote Speaker: Mircea Dumitru, University of Bucharest

Organiser: Stanisław Krajewski, University of Warsaw

The workshop “Applying Mathematics to Theology” will be devoted to the problem of mathematical models, concepts and inspirations that have influenced or can influence theology and religious studies. Also papers arguing for the impossibility of such applications or the misleading character of attempts to apply mathematics to theology are welcome.

Here are the papers by the undersigned that can introduce some of the relevant topics:

  • Stanislaw Krajewski, Mathematical Models in Theology. A Buber-inspired Model of God and its Application to Shema Israel, Journal of Applied Logics 6(6), 2019, 1007–1020.
  • Stanislaw Krajewski, Is Mathematics Connected to Religion?. In: Sriraman B. (eds) Handbook of the History and Philosophy of Mathematical Practice. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-030-19071-2_77-2 – to appear

The website of the congress and the application form can be found at http://4wocolor.pl/#about

The initial appeal directed to all interested scholars asks to apply before May 30, 2023.

The event is organized by the Logic and Religion Association with support of  Ian Ramsey Centre (Oxford University) and the University of Bucharest.   More about the LARA association can be found at  https://www.logicandreligion.com/

 

SCHEDULE

Monday (September 4)

Room A

Chairing: Stanisław Krajewski

14:30-15:15 – KEYNOTE: Mircea Dumitru: Gödel’s Ontological Argument
15:20-15:45 – Introduction
15:45-16:15 – Ioannis Vandoulakis: On the Relevance of the Neo-Platonic Theology to Pythagorean Arithmetic Practice
16:15-16:45 – Gregor Nickel: Short circuits or fruitful mutual irritations? Encounters of Mathematics and Theology in Nicholas of Cusa and Georg Cantor
16:45-17:00 – <a<>Coffe break</a<>
17:00-17:30 – Paul Studtmann: God and the Numbers
17:30-18:00 – Stanislaw Krajewski: Is Mathematics Essential in ‘The Star of Redemption’?
18:00-18:30 – Jason Cronbach Van Boom: Using Category Theory to Model Methods of Biblical Reading

În atenția studenților din anii I și II licență și anul I master în anul universitar curent 2022-2023

În perioada 01 – 15 septembrie 2023 se pot transmite la secretariat cereri pentru:

  • reînmatriculare (după exmatriculare sau retragere de la studii)
  • prelungire de școlaritate pentru finalizarea studiilor, cu semestre suplimentare/de grație, cu taxă(studenți care au maximum 5 examene nepromovate)
  • reluare de studii(după întreruperea de 1 an).

*

Restanțele din anul universitar curent se susțin în perioada 01-09 septembrie 2023. Nu se transmit cereri pentru acest tip de restanțe.

Restanțele din anii anteriori de licență și reexaminările se pot susține cu obligația achitării taxei în valoare de 50 lei/disciplină. Cererile însoțite de dovada achitării taxei se transmit în perioada 01-09 septembrie 2023 pe adresa de e-mail a secretarei de an.

Reexaminările în vederea măririi notei se susțin tot în perioada 01-09 septembrie 2023. Cererile pentru măriri de note se transmit doar de către studenții integraliști după sesiunea de vară, pe adresa de e-mail a secretarei de an, până la data de 05 septembrie 2023. Studenții pot solicita reexaminarea în vederea măririi notei la cel mult 6 discipline, din care 3 reexaminări se pot susține gratuit, celelalte 3 se susțin cu obligația achitării taxei în valoare de 50 lei/disciplină.

*

Reclasificare pe locurile de la buget / taxă în anul univ. 2023-2024

Studenții din anii I și II  de licență în anul universitar 2022/2023 vor aduce la secretariat Diploma de Bacalaureat,  în original (dacă nu este deja depusă la dosar), în perioada 01-20 septembrie 2023, în vederea reclasificării.

Studenții din anul I master în anul universitar 2022/2023 vor aduce la secretariat Diploma de Bacalaureat,  Diploma de Licență și Suplimentul la diplomă, în original (dacă nu sunt deja depuse la dosar), în perioada 01-20 septembrie 2023, în vederea reclasificării.

Atenție: Adeverințele de absolvire a studiilor de licență depuse la admitere în anul 2022 au avut valabilitatea de 12 luni și este necesar să fie înlocuite cu Diploma de Licență și Suplimentul la diplomă eliberate de Biroul Acte de Studii.

*

Achitare taxe restanțe din ani anteriori și reexaminări în vederea măririi notei

Taxele se achită direct la Casieria Universității din București, din Șoseaua Panduri nr. 90, sau într-unul dintre următoarele conturi BCR:

Beneficiar: UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, Cod fiscal: 4505502

Conturi IBAN:

RO11 RNCB0076010452620 304 – pentru licență și master – Facultatea de Filosofie

RO27 RNCB0076010452620 307 – pentru programele de master de la Catedra UNESCO

BANCA: BCR SECTOR 5

Mențiuni: Tipul taxei / Nume şi prenume student / Programul de studii (licență/master) și Anul de studii.

A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022)

A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022) has just been published by the journal Aesthetic Investigations. Sue Spaid, a Belgium-based philosopher, active in the artworld as a curator, art writer, university lecturer, and museum director, considers that in her book, „Şerban not only introduces the complex theories of numerous post-fifties`art historians who either welcomed or rejected the notion that artistic revo-lutions are on par with revolutionary science, but she captures various commentators’ responses”. The full text of the review is available on the website of the journal, https://aestheticinvestigations.eu/article/view/15314 

Oana Șerban, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions, De Gruyter, 2022

This book reflects the most recent research devoted to a systematized perspective and a critical (re)construction of previous theoretical attempts of explaining, justifying and continuing Kuhn’s ingenious hypothesis in arts. Hofstadter, Clignet and Habermas revealed to be the most engaged scholars in solving this aesthetic „puzzled-problem”. In this context, the structural similarities between science and arts are attentively evaluated, thus satisfying an older concern attributed to the historical Kuhn-Kubler dispute, extensively commented along the pages of this book.

How can we track the matter of rationality and truth in art and aesthetics, inspired by scientific perspectives? Are artistic styles similar to scientific paradigms? Are we entitled to persuade paradigms and masterpieces as rational models in science, respectively in arts? On what possible grounds can we borrow from science notions such as progress and predictability, in the study of the evolution of art and its aesthetic backgrounds? Are the historical dynamics of science and art affected by political factors in the same manner? This book will be of interest to philosophers, but also to historians of science and historians of art alike in the reassessment it provides of recent debates on reshaping the art world using Kuhn’s „paradigm shift”.

This book is available for purchase on November 7, both as an eBook and hardcover.

https://www.degruyter.com/document/isbn/9783110774696/html

Apariție editorială – Marin BĂLAN, CUM SĂ FACI FILOSOFIE CU COPIII?

„Filosofia pentru copii face apel la trei forme generice de gândire: gândire critică, creativă şi grijulie (caring), fiecare dintre ele fiind ghidată de o idee fundamentală: gândirea critică este preocupată de adevăr; gândirea creativă, de căutarea sensului, artistul, de exemplu, fiind mai puțin preocupat de a spune adevărul decât de a da sens operei sale; gândirea grijulie este atentă la valorile pe care le pune în joc comunitatea de cercetare: colaborare, ajutor reciproc, ascultare, compasiune, empatie etc. Atunci când aceste trei forme de gândire sunt prezente în comunitate, pot lua naştere judecăţi rezonabile preocupate, în aceeaşi măsură, de adevăr, sens şi valori.”

Copiii care ,,bâjbâie” sunt copiii care caută, încercând sa ghicească, de exemplu, unde s-a dus mingea lor, mergând in diferite direcții, întorcând-se, luând-o iar de la început; până când se opresc din ,,bâjbâială” și trece la altă abordare, construind ipoteze și făcând încercări din ce in ce mai logice. Nici in comunitatea de cercetare ei nu se vor îndrepta de la început spre cea mai rațională soluție posibilă, ci vor ,,bâjbâi” până vor ajunge sa gândească în termeni de metodă. Caracteristic unei comunități de cercetare este faptul că nici profesorul, nici elevii nu știu prea bine cum va ieși investigația, dar ambele părți sunt dispuse să urmeze cercetarea oriunde va duce.

Profesorul nu se manifestă ca un ,,mai știutor” în materie de filosofie, fiind preocupat sa aducă în comunitate nu rezultate, ci mijloace pentru obținerea unor rezultate. El întețește discuția cu întrebări bazate pe tradiția filosofică, implicând elevii in clarificarea conceptelor sau practica unei abilități intelectuale, toate acestea fiind necesare în realizarea cercetării. Însă, nu va recurge la un limbaj tehnic, nu va invoca filosofi; de asemenea, va evita îndoctrinarea, adică transmiterea unei viziuni asupra lucrurilor. Este important ca elevii să fie obișnuiți cu prezența în comunitate a unui ,,dar” cu valoare euristică; acest ,,dar” va menține treaz interesul pentru cercetare și nu va lăsa comunitatea să se oprească și să tacă la prima soluție posibilă …