MIGRAȚIA ECONOMICĂ POSTCOMUNISTĂ: PRECARIATUL REALITĂȚII ȘI FICȚIUNILE EMANCIPĂRII

Vineri, 17 noiembrie 2023, începând cu ora 16.00 vă invităm să celebrăm împreună Ziua Mondială a Filosofiei printr-o dezbatere pe marginea unei teme extrem de actuale pentru societatea românească: migrația economică şi reprezentările ei ficționale în postcomunism. Întâlnirea noastră reprezintā diseminarea unui proiect de cercetare finantat de UEFISCDI şi coordonat colega noastră Adriana Stan de la Universitatea Babeş-Bolyai. Vom viziona împreună filmul Fixeur (Adrian Sitaru, 2016), propunerea României pentru premiile Oscar în anul respectiv, şi vom dezbate modul în care literatura, filmul şi artele, în general, pot construi discursuri critice despre teme sociale nevralgice. Protagoniștii vor fi Claudiu Turcuș (UBB Cluj), Mihaela Michailov (UNATC București) și Paul Gabriel Sandu (UB). Dezbaterea va fi moderată de Cristian Iftode (UB).

Atelierul „Analiza datelor introspective”, 13-16 noiembrie 2023

În datele de 13, 14, 15 și 16 noiembrie, orele 18-20, va avea loc la Facultatea de Filosofie, în Splaiul Independenței nr. 204, București 060024, un tutorial colegial (atelier de tip “peer learning”) intitulat “Analiza datelor introspective”. Acesta va fi coordonat de acad. prof. dr. Mircea Dumitru, prof. dr. Dragoș Iliescu și asist. Andrei Mărăşoiu.

Atelierul (în format hibrid) va consta într-o discuție ghidată în parcurgerea cărții „Describing inner experience?” (MIT, 2007) de Russell Hurlburt and Eric Schwitzgebel. Dacă doriți să participați, nu ezitați să-l contactacți pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro  

Evenimentul se vs bucura de prezenta, via Zoom, a coautorilor cărții discutate, Eric Schwitzgebel și Russell Hurlburt, în zilele de 14 și, respectiv, 16 noiembrie.

Emilian Mihailov a fost ales membru în Young Academy of Europe

În luna octombrie, 2023, Emilian Mihailov, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, a fost ales membru în Young Academy of Europe (YAE) pentru recunoașterea rezultatelor științifice remarcabile.

YAE este o inițiativă dinamică și inovativă de a recunoaște la nivel european tinerii cercetători care au realizări excepționale și calități de leadership academic. YAE oferă o voce generațiilor mai tinere pentru a aduce o contribuție vitală la modelarea politicilor publice la nivelul UE în beneficiul viitorilor savanți europeni.

YAE a fost înființată oficial ca o asociație independentă a tinerilor cercetători de top din Europa în cadrul unei reuniuni constitutive care a avut loc la Bruxelles în perioada 7-8 decembrie 2012, cu sprijin logistic și financiar din partea COST Horizon Europe. În decembrie 2012, YAE a stabilit un parteneriat cu Academia Europaea (AE), forumul cel mai important de recunoaștere a excelenței științifice la nivel european.

Obiectivele cheie ale YAE sunt:

  • Să ofere consiliere și feedback cu privire la politica științifică în întreaga Europă, dintr-o perspectivă „mai tânără”.
  • Să implice cercetătorii tineri de top în viitoarea strategie europeană de cercetare, cum ar fi planurile pe termen lung și foile de parcurs ale FSE.
  • Să promoveze politicile bazate pe dovezi în toate țările europene.
  • Să sprijine oameni de știință tineri din Europa în dezvoltarea lor ulterioară și în gândirea strategică a propriei discipline.
  • Să creeze și să promoveze o rețea de tineri cercetători de top din toate disciplinele din Europa.

Mai multe informații despre Young Academy of Europe pot fi consultate aici.

Emilian Mihailov a publicat numeroase articole în reviste internaționale prestigioase despre implicațiile etice ale neuroștiinței, etica inteligenței artificiale și a tehnologiilor de bioameliorare, psihologia judecăților morale și a indignării în mediul online, dezvoltarea empatiei prin intermediul tehnologiei realității virtuale. În 2020, alături de o echipă internațională de savanți, pune bazele unui nou domeniu de cercetare – bioetică experimentală – care utilizează metodele experimentale din psihologie și științe cognitive pentru a contribui la soluționarea problemelor de etică aplicată. În prezent, este directorul Centrului de cercetare în etică aplicată și dezvoltă proiecte cu Centrul Uehiro de Etică Practică al Universității din Oxford şi cu Institutul de Etică Biomedicală al Universității din Basel. Predă cursuri de filosofie și psihologie morală, neuroetică și etica tehnologiilor emergente.

Mai multe detalii despre activitatea științifică a profesorului Emilian Mihailov pot fi consultate pe pagina sa instituțională, aici.

SMARTBUSINESS – „Meet the Entrepreneurs”, 8 NOIEMBRIE 2023

Miercuri, 8 noiembrie, invităm studenții, masteranzii și doctoranzii Facultății de Filosofie ai Universității din București, interesați de o carieră în domeniul PR, la una dintre sesiunile „Meet the Entrepreneurs”, întâlniri organizate în cadrul proiectului FDI_Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS). Speakerul ediției filosofice de anul acesta este Bianca Berchez, absolventă a facultății noastre și co-fondatoare a Manifesto Agency. Veți afla cum a apărut ideea acestui business, cum a crescut și a devenit una dintre companiile de PR de succes și cum pot absolvenții de Filosofie să își folosească aptitudinile și competențele în acest domeniu competitiv. Exemple concrete din proiectele coordonate de Bianca Berchez vor fi diseminate în cadrul acestei întâlniri. Activitatea este susținută de Societatea Antreprenorială Studențească din Universitatea din București. Vă așteptăm în Amf. CRM, începând cu ora 18.00. 

Seminar cercetare DFT ‘Should We Colonize Mars?’

Prima conferință din cadrul seminarului nostru de cercetare DFT-CELFIS pe anul 2023/2024 va fi susținută de Torrance Fung, lector la College of Idaho. Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile la: https://torrancefung.weebly.com/ Prezentarea să este intitulată ‘Should We Colonize Mars?’. Iată și rezumatul: 
In ‘Should We Colonize Mars?’ I explain Shannon Vallor’s skeptical challenge for transhumanism. Her main idea is that, as a society, we likely lack the prudential insight and moral knowledge to successfully carry out a radical transformation of the human race using new technologies. Since her argument is general, I point out that it applies to the particular transhumanist project of becoming an interstellar species. This would supply a reason not to colonize Mars, at least until we know we have the requisite prudential insight and moral knowledge. Then I show why her argument falters, at least in this instance. For we don’t need abundant insight to know that increasing the chances of humanity’s survival is a good thing—no matter which mainstream ethics one buys into—and becoming interplanetary would. 
Conferința se va desfășura în limba engleză joi, 9 noiembrie, orele 18.00-19.30, online și în sala de consiliu a Facultății de Filosofie, etajul 1, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Dacă doriți link-ul de conectare, nu ezitați să îi scrieți lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 02 noiembrie 2023

Joi, 02 noiembrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice

Franz Brentano (1838–1917) este autorul care a reintrodus problematica intenționalității în filosofia contemporană. Modul în care Brentano a definit termenul în lucrarea Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a constituit punctul de pornire al dezvoltării temei intenționalității la autori precum Twardowski, Husserl, Heidegger sau la filosofi analitici ai secolului XX, la Roderick M. Chisholm, de pildă.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 09.11.2023: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai), „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”