SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 decembrie 2022

Joi, 8 decebrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS II dr. ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Logica formală și formalizarea logicii la Hegel

La fel ca în cazul științelor, despre care se poate afirma că ating maturitatea în momentul matematizării, despre logică se poate afirma același lucru atunci când principiile și metodele acesteia sunt stabilite, pe de o parte, și primește o tratare formal-simbolică, pe de altă parte.
G.W.F. Hegel a întrebuințat toate cele trei tipuri standard de logică – a intelectului, a rațiunii și a gândirii speculative – chiar dacă nu le-a numit explicit și a avut tendința de a le reduce, uneori, pe unele la celelalte. Dacă logica simbolico-matematică (pe care Hegel ar fi asociat-o cu facultatea intelectivă a gândirii), primește, la scurt timp după moartea filosofului german, o tratare simbolică și o fixare a metodelor sale și are o evoluție deosebită și rezultate teoretice și aplicative remarcabile, despre logica clasică (specifică facultății raționale a gândirii) se poate constata că intră într-un con de umbră, cu toate că dispunea de o tratare sistematică și formalizată de mai bine de două milenii. În ceea ce privește logica dialectico-speculativă, aceasta a fost folosită de gânditorul german, dar nu a primit niciodată o tratare aparte și încă nu dispune de principii, metode proprii și de o formalizare specifică.
Problema unei logici dialectico-speculative (și, implicit, cea a maturizării acesteia) are cel puțin două semnificații. Prima se leagă de o corectă înțelegere a sistemului filosofic hegelian – probabil cel mai spectaculos și impunător din istoria filosofiei, cel puțin sub aspectul intenției de a cuprinde întregul corp al cunoașterii. Cea de a doua este referitoare la posibilitățile acestui tip de logică de a servi trebuințelor spiritului contemporan și de a furniza cunoașterii un instrument care să îi ofere acesteia o mai bună întemeiere și o sistematizare adecvată – mai ales în contextul în care, în actualitate, se vorbește tot mai mult despre filosofiile de ramură și din ce în ce mai puțin despre sistemul cunoașterii integrale (enciclopedia).

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 24 noiembrie 2022

Joi, 24 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. MIHAI POPA (I.F.P.A.R.)

Tema: A.D. Xenopol și G. Vico ‒ repetiție și dezvoltare în devenirea istorică

Conceptul de serie istorică este fundamental pentru explicația fenomenelor istorice, constituind elementul generalului și al regularității propus de
A.D. Xenopol pe baza analizei faptelor succesive. În structura sa sunt incluse ideile legității, cauzalității, devenirii (evoluției) și direcției (progresului). Totuși, trebuie reținut că seriile istorice conțin în același timp singularitatea istorică, fiindcă ele înlănțuie fapte „neasemănătoare în spațiu și timp”. Seria istorică este întotdeauna unică și particulară în raport cu timpul în decursul căruia se realizează și de care este înlănțuită într-un mod indisolubil. Ea nu distruge faptele care au servit la formarea ei, ci le lasă să subziste în întregime.
În ceea ce-l privește pe Vico, el desparte știința istoriei de științele naturii și susține că există o lege imanentă de factură ciclică a devenirii civilizațiilor prin care se revine periodic, cel puțin pentru civilizația europeană a Evului Mediu, la stadiul inițial al barbariei. De la „barbaria” poetică a preistoriei la înțelepciunea filosofică și la rațiunea legii civile se parcurge și se încheie un ciclu (corsi) care se reia totalmente, după disoluția civilizației și, mai ales, a culturii greco-romane. Este important de remarcat că, în gândirea lui Vico, empirist ca orientare, ceea ce întemeiază adevărul istoric este simțul sau înțelepciunea comună.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 08.12.2022: ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.), „Logica formală și formalizarea logicii la Hegel”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 17 noiembrie 2022

Joi, 17 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. hab. HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN
(I.F.P.A.R.)

Tema: „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană

Accentul investigației mele cade pe subiectul cunoscător și pe refuzul epistemologic al „minții-oglindă” și al „privirii de nicăieri”. Zona cunoașterii este definită ca zonă a enunțurilor semnificative pentru subiectul cunoscător, din perspectiva experienței epistemologice educate a acestuia. Viața omului și calitatea vieții se adaugă interesului științific teoretic și aplicațiilor rezultatelor științifice. Cunoașterea este „situată” în sensul că nu caută cu orice preț detașarea de o perspectivă specific subiectivă asupra lucrurilor, realității, subiectului de studiu, de socializarea specifică cercetătorului sau de comunitatea științifică a acestuia. Ca un „navigator”, agentul cunoscător are repere: bio-bibliografice, logice, practice, normative. Corelația epistemologie–limbaj–ontologie este evidențiată interpretativ, în vederea îndepărtării de viziunea de tip Whiggish science. Putem vorbi despre subiectivitate și perspectivism în cunoaștere și epistemologie, fără a ne raporta fără rigoare, ori depreciativ, la actul și rezultatul cunoașterii. Contextualismul joacă de asemenea un rol-cadru în conceptualizarea situării cunoașterii. Discutăm foarte pe scurt și despre contextualismul semantic, despre subiectul rațional ideal (ideal reasoner), despre „logica situată” (situaționistă; J. Barwise), despre feminism epistemologic (este obiectivitatea o doctrină?) și despre cunoaștere ca produs social. Interpretarea realizată susține într-o măsură relevantă constructivismul social, perspectivismul, pluralismul epistemologic și un relativism slab.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 24.11.2022: MIHAI POPA (I.F.P.A.R.), „A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 10 noiembrie 2022

Joi, 10 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS OVIDIU G. GRAMA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
Despre schimbarea semantică și istoria conceptelor

Fenomenul schimbării înțelesului cuvintelor de-a lungul timpului este în primul rând unul dintre obiectele de studiu ale etimologiei, disciplină ce este parte a domeniului mai larg al lingvisticii istorice. El este însă de interes și pentru filosofie și chiar pentru logica informală, unde stă la baza așa-numitei „erori etimologice”.
Comunicarea va pune în discuție următoarele chestiuni:
1. cât de relevante sunt fenomenul schimbării semantice și cercetarea etimologică pentru mai buna înțelegere a anumitor concepte;
2. dacă încercarea de a determina înțelesul unui cuvânt prin investigarea originii sale (altfel spus, ideea că istoria cuvântului este importantă pentru modul în care ar trebui el folosit) constituie întotdeauna o eroare (eroarea etimologică);
3. dacă conceptele pot avea o istorie, așa cum au cuvintele.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 17.11.2022: HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN (I.F.P.A.R.), „Despre «cunoașterea situată»”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 3 noiembrie 2022

Joi, 3 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS I MONA MAMULEA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
De ce avem o problemă grea a conștiinței?
De la F. A. Lange la David Chalmers

Comunicarea este structurată în trei părți: (1) prezentarea argumentului lui Du Bois-Reymond (Über die Grenzen des Naturerkennens, 1872) cu privire la incapacitatea fundamentală a științei de a explica experiența subiectivă, în paralel cu argumentul similar al lui Chalmers („Facing up to the problem of consciousness”, 1995); (2) prezentarea experimentului de gândire al celor două universuri fizic identice, propus de Lange (Geschichte des Materialismus, II, ed. a 2-a, 1875), în paralel cu experimentul de gândire similar dezvoltat de Chalmers (The Conscious Mind, 1996); scopul celor două comparații este de a identifica și de a analiza presupozițiile și premisele comune relative la modul în care înțelegem cunoașterea științifică, pe de o parte, și experiența subiectivă, pe de altă parte; (3) formularea unui set de consecințe teoretice care derivă din acceptarea argumentelor de la punctele (1) și (2); încercarea de a oferi un răspuns la întrebarea „de ce avem în continuare o «problemă grea» a conștiinței?”. Ce înseamnă a explica științific conștiința și în ce mod poate fi senzația integrată în descrierea științifică a naturii?

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 10.11.2022: OVIDIU G. GRAMA (I.F.P.A.R.), „Schimbare conceptuală și schimbare semantică”

 

 

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 20 octombrie 2022

Joi, 20 octombrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
Prof. univ. dr. CONSTANTIN STOENESCU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

Tema:
Fenomenalismul metodologic
al lui J. St. Mill

Probabil că John St. Mill este unul dintre filosofii a căror receptare este dominată decisiv de tradiția istorică de interpretare. Scopul prezentării de față este de a scoate la iveală o contribuție a sa mai puțin cunoscută acum, dar care în epocă a stârnit un mare interes printre contemporani: fenomenalismul metodologic, teorie expusă în cartea lui Mill despre Hamilton. Spre deosebire de alte tipuri de fenomenalism, Mill propune o teorie bazată pe ideea posibilităților permanente ale senzației și combină empirismul său radical cu o teorie psihologică asociaționistă și cu principiul epistemologic al relativității cunoașterii.

Conferențiar:
Dr. ALEXANDRU BEJINARIU
(Societatea Română de Fenomenologie)

Tema:
Ideea de conținut descriptiv
și intențional la Husserl

Contribuția mea din volumul Brentano and the Positive Philosophy of Comte and Mill elaborează o lectură nouă a criticii husserliene din Cercetările logice privitoare la principalele teze brentaniene din Psihologia din punct de vedere empiric. În centrul demersului meu se află distincția adesea neglijată în literatura de specialitate între două proiecte ale psihologiei prezente în gândirea lui Brentano: proiectul din 1874 al unei psihologii empirice, pozitive (bazată pe metoda pozitivă a științelor naturii, în formularea lui Comte sau Mill) și proiectul de un deceniu mai târziu al psihologiei descriptive. Din perspectiva acestei distincții mult mai fidele evoluției gândirii lui Brentano, cred că putem înțelege mai bine transformările și inovațiile aduse de Husserl conceptelor fundamentale ale psihologiei empirice în cursul dezvoltării metodei fenomenologice timpurii și rolul esențial pe care îl joacă în acest context distincția husserliană fundamentală dintre noțiunile de conținut real (reell) sau descriptiv și conținut intențional.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 03.11.2022: MONA MAMULEA (I.F.P.A.R.), „De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers”