SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 22 februarie 2024

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Cercetător dr. RĂZVAN ȘANDRU (Systems Neuroscience Department, Champalimaud Foundation, Lisabona)

Tema: Evidențierea banalului: rolul artei la Kant

Începând de la afirmația lui Kant din cursurile sale de antropologie că „rolul artistului este de a prezenta familiarul în așa fel încât să sară în ochi”, voi încerca să reconstruiesc rolul artei în filosofia estetică kantiană. Voi argumenta în patru pași că arta permite experiența familiarului ca nefamiliar. Această experiență conduce la un proces reflexiv menit să integreze nefamiliarul în structura conceptuală a subiectului, ceea ce la rândul său va deschide în final spațiul pentru două posibile experiențe: a) uimirea în fața ideilor estetice prezentate de opera de artă în chestiune trăită ca un sentiment al posibilității supranaturalului și b) conștiința reflexivă a naturii habituale a subiectului și posibilitatea reconstruirii acestei naturi într-o a doua natură morală.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 29.02.2024: ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.), „Escaladarea artificială a competenței estetice”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 februarie 2024

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Professor CHRISTIAN THEIN (University of Münster)

Tema: Genealogy or Reconstruction of the History of Postmetaphysical Thinking in Habermas’ Late Work(s)?

Until recent days, the work of Jürgen Habermas is read in philosophical contexts against the background of his communication and discourse theory. This reception framework includes his extensive historical treatise Auch eine Geschichte der Philosophie (Also a History of Philosophy) from 2019. In this lecture, the late work of Jürgen Habermas will be classified in terms of his biography as well as his methodological approach to the history of Western ideas and philosophy in Also A History of Philosophy.
Therefore, two theses will be explained, which Christian Thein puts forward in his forthcoming book Habermas und die Genealogie des nachmetaphysischen Denkens (Meiner, 2024): Firstly, the voluminous work, which is oriented towards the history of philosophy, emerges from a late phase of work that rests on changed philosophical motivations in Habermas’ philosophy since the millennium. In the lecture, this thesis of a breaking line between the middle and late phase of his work will be spelled out in more detail. Secondly, it will be shown that the late historical work is not intended as a contribution to the historiography of philosophy, but as an approach to Western intellectual history under both genealogical and reconstructive aspects. This complex methodological approach will be explained and discussed in conclusion.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 15 February 2024: CLAUDIU BACIU (I.P.P.A.R.), “De la lucrul în sine al lui Kant la Voința lui Schopenhauer”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 11 ianuarie 2024

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Problema intenționalității și a ierarhiei fenomenelor la Brentano și Comte

Prezentarea compară viziunea lui Comte și a lui Brentano cu privire la clasificarea fenomenelor și la criteriul divizării lor. Comparația pornește de la ideea că ierarhia fenomenelor la Comte se bazează pe trei principii: principiul dependenței, al continuității și al emergenței. În acest context, separarea fundamentală a fenomenelor se află între anorganic și organic, respectiv între mediu și organism. În ceea ce-l privește pe Brentano, recunoaște și el dependența psihicului de fiziologic și emergența primului pe baza celui de-al doilea. Cu toate acestea, pentru el nu există continuitate între cele două domenii deoarece fenomenele psihologice sunt absolut eterogene nu doar față de cele fiziologice, ci față de toate fenomenele fizice în general. Din acest motiv, la el diviziunea de bază a lumii fenomenelor nu este între fenomenele chimice (anorganice) și cele biologice (organice), ca la Comte, ci între fenomenele fiziologice și cele psihice. Spre deosebire de Comte, pentru care fiecare nouă clasă de fenomene se bazează pe fenomenele anterioare pe care le și conține în mod real, fenomenele psihice la Brentano nu conțin celelalte fenomene în mod real, ci doar în mod fenomenal și intențional. În timp ce pentru Comte organizarea constituie criteriul separării lumii anorganice de cea organică, pentru Brentano lumea mentală este separată de lumea fizică nu pe baza organizării, ci pe baza intenționalității, separare strâns legată de diviziunea res extensa–res cogitans la Descartes.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 18.01.2024: KARIN DE BOER (Katholieke Universiteit Leuven), „From Kant’s metaphysics of metaphysics to Fichte’s philosophy of philosophy”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 14 decembrie 2023

Joi, 14 decembrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS III CONSTANTIN C. BRÎNCUȘ (I.F.P.A.R.)

Tema: Cum mediază categoricitatea între conceptele axiomatic-formale și cele intuitive?

Conceptele matematice definite în mod axiomatic-formal sunt lipsite de conținut intuitiv și sunt menite să substituie conceptele matematice intuitive în gândirea matematică. În această prezentare voi reconstrui și analiza două argumente formulate de matematicianul Simion Stoilow în lucrările „Gândirea axiomatică în matematica modernă” și „Matematica modernă și realitatea”. Concluzia primului argument este că există unele concepte matematice a priori care nu pot fi complet axiomatizate formal și pe care gândirea umană nu le poate elimina, iar cel de-al doilea argument susține ideea că unele concepte axiomatic-formale sunt produsul procesului de abstracție pornind de la conceptele intuitive. Voi reconstrui cele două argumente pe baza conceptului model-teoretic de categoricitate, iar analiza lor va viza unele dintre presupozițiile argumentării (i.e. că nu există o axiomatizare categorică inteligibilă a conceptului de număr natural; că izomorfismul unor concepte axiomatic-formale cu cele intuitive corespondente este cel mai bine explicat de procesul abstracției) în contextul unor cercetări mai recente.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 11.01.2024: MARIUS AUGUSTIN DRĂGHICI (I.F.P.A.R.), „Elemente de filosofie a matematicii la Kant”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 23 noiembrie 2023

Joi, 23 noiembrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS OVIDIU G. GRAMA (I.F.P.A.R.)

Tema: Despre aspect și perspectivă

În orice demers epistemic, oricât de simplu ar părea lucrul care face obiectul său, acesta nu poate fi cercetat în integralitatea sa, ci numai parțial, sub aspectul considerat relevant pentru respectivul demers epistemic (sau, ceea ce este echivalent, nu poate fi cercetat decât dintr-o anumită perspectivă). Toate celelalte aspecte trec în fundal. Cuplul conceptual ASPECT–PERSPECTIVĂ se dovedește astfel important în ordine epistemică: așezându-te într-o anumită perspectivă, selectezi un anumit aspect. Sunt însă aspectele lucrului simple artefacte ale procesului de cunoaștere, adică sunt doar urmări ale adoptării unei anumite perspective, sau au și o semnificație ontologică, nu doar una epistemologică? Cu alte cuvinte, aspectele sunt ale lucrului sau țin de perspectiva adoptată?

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 08.12.2023: MIHAI IOAN MICLE (I.F.P.A.R.), „Ameliorarea conflictului dintre rolurile de la locul de muncă și rolurile din familie. Intenția de a părăsi locul de muncă”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 02 noiembrie 2023

Joi, 02 noiembrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice

Franz Brentano (1838–1917) este autorul care a reintrodus problematica intenționalității în filosofia contemporană. Modul în care Brentano a definit termenul în lucrarea Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a constituit punctul de pornire al dezvoltării temei intenționalității la autori precum Twardowski, Husserl, Heidegger sau la filosofi analitici ai secolului XX, la Roderick M. Chisholm, de pildă.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 09.11.2023: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai), „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”