Conferențiar: CS I dr. ION TĂNĂSESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Intenționalitatea în psihologia empirică brentaniană. Perspective istorice și sistematice

Franz Brentano (1838–1917) este autorul care a reintrodus problematica intenționalității în filosofia contemporană. Modul în care Brentano a definit termenul în lucrarea Psihologia din punct de vedere empiric (1874) a constituit punctul de pornire al dezvoltării temei intenționalității la autori precum Twardowski, Husserl, Heidegger sau la filosofi analitici ai secolului XX, la Roderick M. Chisholm, de pildă.
Prezentarea își propune:
(1) să clarifice sintagmele pasajului intenționalității: „inexistența intențională (sau poate mentală) a unui obiect” (die intentionale (auch wohl mentale) Inexistenz eines Gegenstandes), „relația cu un conținut” (die Beziehung auf einen Inhalt), „orientarea spre un obiect” (die Richtung auf ein Objekt),
(2) să distingă între două teorii ale intenționalității: (i) intenționalitatea ca teorie a celei mai pregnante note distinctive a psihicului în raport cu fizicul și (ii) intenționalitatea ca teorie a modului în care se raportează conștiința la lume,
(3) să expună principalele interpretări din perspectivă istorică ale intenționalității: interpretarea tradițională aristotelic-tomistă și cea conceptualistă, ca și interpretarea modernă din perspectiva filosofiei pozitive a lui Comte și Mill, și
(4) să analizeze principalele aspecte sistematice ale problemei în lucrarea din 1874: perspectiva pozitivă asupra cunoașterii și rolul intenționalității în trasarea celei mai importante deosebiri din domeniul cunoașterii empirice, raportul act psihic–obiect imanent actului–obiect transcendent conștiinței, și modul în care funcționează distincția respectivă în cadrul celor trei clase de acte psihice la Brentano: reprezentările, judecățile și fenomenele emoționale.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 09.11.2023: ANDREEA-ALEXANDRA BULBUC, LAURA VISU-PETRA (Universitatea Babeș-Bolyai), „Acceptarea părții întunecate: explorarea autenticității și identității în persoanele cu trăsături dark”

Printre invitații conferinței Post-educația, care se desfășoară azi la Timișoara, se numără și colega noastră, Mihaela Constantinescu, cu o prezentare intitulată Post-boți & viitorul tehno://moral al educației. Intervenția poate fi urmărită live pe pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/post.educatia

Abstract prezentare: „Chatboții, roboții și coboții ce utilizează inteligența artificială generativă, de la ChatGPT, Bard și Bing la PALM-E sau DALL-E-Bot, reconfigurează viitorul educației. Este vorba mai degrabă de o re-configurare și nu de o des-figurare, căci diversele forme de boți tot mai autonomi oferă prilejul unei reflecții (auto-)critice asupra rolului, mizelor și implicațiilor demersurilor educaționale. Devine astfel mai pregnantă importanța dimensiunii formative a educației, axate pe educarea caracterului, în detrimentul dimensiunii informative, centrate pe transmiterea de informații, sau a dimensiunii performative a educației, axate pe dobândirea de abilități. În acest viitor tehno-moral al educației, boții devin post-boți. Dincolo de a fi simple instrumente interactive condiționate de input-output, post-boții sunt asistenți colaborativi ce mediază, facilitează sau sabotează formarea caracterului utilizatorilor. Dacă suntem preocupați de folosirea responsabilă a post-boților în educație, este necesar să ne întoarcem la rădăcinile filosofice ale educației morale, mai cu seamă la cadrele etice axate pe formarea caracterului și deprinderea unor dispoziții stabile de comportament virtuos. Virtuțile morale despre care vorbea Aristotel acum mai bine de 2400 de ani sunt reconfigurate în secolul XXI de filosofii tehnologiei ca virtuți tehno-morale. Agenda post-educației trebuie să includă o evaluare etică a rolul post-boților în formarea acestor virtuți tehno-morale.”