Conferința “Social cognition in Virtual Reality”: 5-7aprilie 2024

În perioada 5-7 aprilie Universitatea din București va organiza conferința “Social cognition in Virtual Reality”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).
Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie. Temele principale sunt:
  • Antrenarea cogniției sociale în VR
  • Teoria minții în VR
  • Empatie și experiențe VR
  • Abordări 4E ale cogniției sociale în VR
  • Caracteristici intersubiective – interacțiunea cu agenți virtuali
Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 30 martie 2024 la următoarea adresă: socialcognitioninvr@yahoo.com. Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.
Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 1 aprilie  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.
Mai multe detalii despre eveniment pot fi găsite aici – https://philevents.org/event/show/120126

Conferința „Mândru că sunt român! Atitudini naționaliste și dezinformarea”: 29 martie 2024

Platforma Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, vă propune o întâlnire-dezbatere și o analiză a naționalismului din perspectivă istorică și politică.

Dezbaterea îi va avea invitați pe Ruxandra Ivan, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, precum și pe istoricul Cosmin Popa, cercetător științific în cadrul Institutului „Nicolae Iorga” din București. Întâlnirea va fi moderată de jurnalista Dana Deac.

Unde? Facultatea de Filosofie a Universității din București (sala Tudor Vianu)

Când? Vineri, 29 martie, de la 12.00 la 13.30.

Accesul este liber. Întrucât numărul locurilor este limitat, vă rugăm să ne anunțați intenția dvs. de participare completând formularul de mai jos.

https://forms.gle/TSgtEBoRVAXJMqrH8

Conferința va fi difuzată live în social media.

#LanguageMatters #CriticalThinking #Debunking #WarNarratives #Workshops #Istorie #Nationalism

CONFERINȚA NAȚIONALĂ ONLINE DE FILOSOFIE TEORETICĂ PENTRU STUDENȚI, A ȘAPTEA EDIȚIE

Luni, 20 mai, ora 9:

  • Deschiderea conferinței. Scurt mesaj din partea organizatorilor

Luni, 20 mai, ora 10:

  • Paul Athes (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai) – Fake news, post adevăr și teoria conspirației în filosofie și în lumea contemporană

Marți, 21 mai, ora 10:

  • Elena Roșu (Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București) – Unraveling Temporal Knots: Non-linear Causality in the Mental Domain

Miercuri, 22 mai, ora 10:

  • Silviu Craiovan (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Legitimitatea artei non-figurative ca formă de expresie

Joi, 23 mai, ora 10:

  • Stancu Daniel-Cristian (Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București) – Do Digital Communities Extend the Mind into the Web?

Vineri, 24 mai, ora 10:

  • Închiderea conferinței.

 

 „Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com). În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A șaptea ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 20-25 mai, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 20 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 30 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Seminar cercetare DFT „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de  prof. Corneliu Bălan  profesor emerit la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București. Titlul prezentării sale este „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?” Iată un rezumat al comunicării sale:
„Teoria relativității și mecanica cuantică reprezintă o atracție permanentă pentru filosofii științei. Sunt două motive pentru care domeniile menționate au devenit subiecte favorite pentru filosofie (practic ele au creat  filosofia științei ca disciplină independentă de studiu): (i) Experimentele controlate care să confirme teoria sunt foarte dificil de realizat, rezultatele experimentale obținute fiind de regulă neconcludente; (ii)  Aparatul matematic este complicat iar ecuațiile ce modelează fenomenele observabile nu au de regulă soluții exacte. Deci, s-a simțit nevoia unor analize complementare științelor exacte, a unor abordări structurale și epistemologice asupra fenomenelor în cauză. Se poate spune că filosofia a preluat în știință rolul important și necesar al criticii în artă. Nu trebuie să fii fizician pentru a analiza impactul relativității și mecanicii cuantice în mentalul societății, așa cum un critic de artă nu este necesar să fie creator de artă. Când ne apropiem de o parte a științei mai domestică, cum ar fi mecanica fluidelor, lucrurile se schimbă: experimentul este facil și rezultatele teoriei pot fi relativ ușor confirmate sau infirmate (cel puțin așa se vede din exteriorul domeniului). Poate din aceste motive mecanica fluidelor nu a fost un punct de atracție inițial pentru filosofia științei. În ultimele decade situația dinamicii studiilor s-a modificat, mecanica fluidelor devenind un spațiu științific de interes major pentru istoria și filosofia științei. Prezentarea mea sper să convingă auditoriul de acest lucru.”
Conferința se va desfășura miercuri, 20 martie, orele 14.00-16.00, la Sala de Consiliu de la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Întâlniri prezentare și promovare BPD, SFPIC, UNIBUC CONSULT

Printre prioritățile instituționale importante ale Universității din București pentru perioada următoare se numără și:

a)    dezvoltarea competitivității și a capacității interne de a atrage și implementa proiecte de dezvoltare / de cercetare-dezvoltare din fonduri nerambursabile (FSE, PNRR, CE etc.);

b)    identificarea domeniilor de expertiză (și a colegilor / colectivelor care dețin expertiza respectivă) cu potențial de valorificare în proiecte de consultanță pentru clienți externi (consiliere, consultanță, training, studii și analize, alte servicii comerciale pentru instituții publice sau private);

c)    extinderea ofertei de lifelong-learning a UB (cursuri postuniversitare, de conversie profesională, de formare profesională continuă, microprograme etc.)

Pentru a întreprinde acțiuni concrete în vederea atingerii țintelor stabilite, vă propunem o întâlnire la care să participe mai ales (dar nu exclusiv):

  • prodecanii și directorii de departamente;
  • coordonatorii de centre / laboratoare;
  • colegii care sunt interesați să primească formare și sprijin pentru a deveni manageri de proiecte în apeluri viitoare;
  • colegii care dețin expertiză de foarte bună calitate pe domenii în care UB poate oferi servicii de consultanță către beneficiari externi;
  • colegi interesați să dezvolte cursuri de formare continuă de orice fel pentru beneficiari externi (lifelong learning).

 În cadrul acestei întâlniri vă vom prezenta succint oportunitățile pe care le-am identificat pe cele trei direcții de dezvoltare.

Scopul nostru principal este de a intra în contact cu potențiali colaboratori pe care să îi sprijinim să acceseze proiecte, să se implice în activități de consultanță sau să dezvolte programe de formare continuă.

AGENDĂ ȘI CALENDAR ÎNTÂLNIRI

PDF Loading...