Academicianul Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie a UB, invitatul primei ediții a noii serii a „Conferințelor Operei Naționale București”

Prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta este specializat în epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filosofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Profesor emerit, Mircea Flonta este doctor al Universităţii din Bucureşti din anul 1970, cu o teză de epistemologie genetică. Este un remarcabil specialist în epistemologie şi filosofia limbajului. O mare parte a activităţii sale didactice şi de cercetare este dedicată studiului filosofiei. De-a lungul vastei sale cariere a adus contribuţii esenţiale în domeniile filosofiei religiei (cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Lucian Blaga), filosofiei biologiei (mai ales în contextul darwinismului), teoriei cunoaşterii, studiilor kantiene şi filosofiei ştiinţei.

Profesorul Flonta a tradus în limba română un număr mare de texte filosofice fundamentale, inclusiv principalele lucrări ale lui Wittgenstein, precum şi volume de Popper, Hume, Kant şi Einstein. Cele mai recente cursuri ţinute în cadrul Şcolii Doctorale s-au axat pe Prelegerile lui Wittgenstein de la Cambridge şi pe teoria cunoaşterii (relaţia dintre formă şi conţinut, necesar şi contingent).

Lista lucrărilor și articolelor publicate și/sau traduse de profesorul Mircea Flonta poate fi consultată aici.

În anul 2015, la Editura Universității din București – Bucharest University Press a fost publicat volumul „60 de ani in universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta”, un omagiu publicistic adus cadrului didactic de către generaţii întregi de absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Editorii volumului sunt Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Mircea Valentin Mureșan, Cosmin Văduva.

Vineri, 8 noiembrie 2024, prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, va deschide noua serie a „Conferințelor Operei Naționale București”, cu o prelegere intitulată „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:30, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72).

„Ce înseamnă, de fapt, ideea de progres?”, „Care sunt limitele și contradicțiile sale?”, „Se află umanitatea pe cale sigură spre o lume mai bună sau un riscă să intre într-un joc periculos în care pot fi alterate unele valori fundamentale?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările la care filosoful Mircea Flonta invită publicul să reflecteze în prelegerea sa despre progres, beneficiile sale și prețul pe care îl plătim, odată cu avansul tehnologic și social.

Conferința va fi urmată de un dialog moderat de gazda evenimentului, lect. univ. dr. Daniel Nica, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și coordonatorul programului de conferințe al Operei. Prelegerea va fi completată de mai multe momente artistice, susținute de artiștii ONB.

„De-a lungul istoriei, progresul a fost asociat, în mod tradițional, cu îmbunătățirea condițiilor de viață, cu dezvoltarea științei și tehnologiei, precum și cu extinderea libertăților individuale. Cu toate acestea, în lumea contemporană, vocile critice asupra acestui concept au devenit tot mai prezente. Nivelul indiscutabil de progres pare să vină la pachet cu un preț: alienare, distrugerea mediului, degradarea anumitor legături importante dintre oameni, creșterea inegalităților sau scăderea interesului pentru artă, cultură și spiritualitate. Este acesta un preț prea mare sau e doar un cost minor și inevitabil?

Progresul tehnologic ne aduce mai aproape unii de alții, dar uneori ne și desparte. Comunicăm instant, dar nu întotdeauna suntem pregătiți pentru dialog. Avem acces la un fond nemaiîntâlnit de cunoaștere, dar ne pierdem în oceanul de informații superficiale. În ce fel afectează aceste transformări felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți? Oare progresul moral ține pasul cu cel tehnologic sau rămânem în urmă în ceea ce privește esențialul?

Aceasta nu este o dezbatere nouă, dar e mai relevantă ca oricând. Tocmai de aceea, acad. Mircea Flonta ne va provoca la un dialog care să exploreze nu doar foloasele pe care ni le aduce progresul, ci și pierderile și riscurile  mai mici sau mai mari  pe care uneori le trecem cu vederea.

Despre ce fel de viitor vorbim, de fapt? Este acesta un viitor în care confortul sporit va înlocui valorile fundamentale? Este progresul adevăratul motor al fericirii colective, sau doar o iluzie care ascunde vulnerabilități majore ale condiției umane?”, se arată în anunțul conferinței.

Prelegerea „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul” va fi difuzată în direct la TVR Cultural. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Noua serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfășura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România.

Avataruri digitale și robotice, în dezbatere la workshopul: „Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks” – 10 și 11 octombrie 2024

Pe 10 și 11 octombrie 2024, în intervalul 11:00-16:00, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshopul internațional Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks, eveniment în limba engleză, în format fizic, la care participă cercetători recunoscuți pentru activitatea lor interdisciplinară în domenii precum etica tehnologiei, filosofie morală, psihologie morală, inteligență artificială și robotică. Workshopul este organizat în cadrul avataResponsibility, proiect de cercetare finanțat de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC.

Evenimentul este dedicat noilor probleme morale ridicate de utilizarea avatarurilor digitale și robotice în contexte de inovație tehnologică accelerată, precum dezvoltarea modelor lingvistice mari (Large Language Models) și a spațiilor virtuale de tip Metaverse. Avatarurile sub formă de reprezentări digitale sau robotice ale unei persoane, în medii virtuale sau fizice, sunt utilizate în domeniul sănătății, al educației, la locul de muncă sau pentru interacțiuni sociale. Denumite alternativ gemeni digitali/ robotici, clone sau duplicate ale unor persoane reale, avatarurile personale pot fi combinate cu tehnologii de Inteligență Artificială, precum modele lingivistice, pentru a facilita teleoperarea asincron a acestora. Acest lucru generază noi întrebări în privința modului în care recunoaștem calitatea de agent moral a utilizatorilor și atribuim responsabilitate morală pentru acțiuni, fie ele virtuale sau fizice.

Prima zi a evenimentului – joi, 10 octombrie – este deschisă de Paula Sweeney (Universitatea din Aberdeen), recunoscută pentru contribuțiile sale în domenii precum robotică socială și avaturi personale. Acesteia i se vor alătura Stefano Dafarra (Artificial and Mechanical Intelligence, Istituto Italiano di Tecnologia), Alex Dancu (Augmented Human Lab, Singapore), Faez Aghaee (Universitatea din Aarhus) și Mihaela Constantinescu (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București).

Vineri, 11 octombrie, evenimentul continuă cu invitați precum Daniele Pucci (Artificial and Mechanical Intelligence, Istituto Italiano di Tecnologia), coordonatorul sistemului robotic avatar ICUB3,  Kathryn Francis (Universitatea din Keele), Fabio Patrone (Universitatea din L’Aquila) și Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București). Cele două zile ale workshopului se încheie cu o masă rotundă a echipei de proiect avataResponsibility, cercetători ai Centrului de Cercetare în Etică Aplicată: Mihaela Constantinescu (director de proiect), Emilian Mihailov, Constantin Vică, Radu Uszkai, Cristina Voinea, Anda Zahiu și Mihnea Dobre. Dezbaterea va fi dedicată noilor direcții de cercetare în domeniul avatarurilor și al responsabilității morale.

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile. Mai multe detalii despre eveniment și invitați sunt disponibile aici.

Workshopul Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks este organizat în cadrul avataResponsibility, proiect de cercetare finanțat de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC. AvataResponsibility explorează influența utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale și este implementat în perioada 2024-2028 la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Workshopul face parte din seria de evenimente Responsibility Matters.

Susțineri restanțe și reexaminări – septembrie 2024

Restanțele din anul universitar curent se susțin în perioada 02-09 septembrie 2024. Nu se transmit cereri pentru acest tip de restanțe susținute în regim gratuit.

Restanțele din anii anteriori de licență și reexaminările se susțin cu obligația achitării taxei în valoare de 50 lei/disciplină. Cererile însoțite de dovada achitării taxei se transmit până la finalul datei de 05 septembrie 2024 pe adresa de e-mail a secretarei de an.

Reexaminările în vederea măririi notei se susțin tot în perioada 02-09 septembrie 2024. Cererile pentru măriri de note se transmit doar de către studenții integraliști după sesiunea de vară, pe adresa de e-mail a secretarei de an, până la finalul datei de 05 septembrie 2024. Studenții pot solicita reexaminarea în vederea măririi notei la cel mult 6 discipline, din care 3 reexaminări se pot susține gratuit, celelalte 3 se susțin cu obligația achitării taxei în valoare de 50 lei/disciplină.

Achitare taxe restanțe din ani anteriori și reexaminări în vederea măririi notei

Taxele se achită direct la Casieria Universității din București, din Șoseaua Panduri nr. 90, sau într-unul dintre următoarele conturi BCR:

Beneficiar: UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, Cod fiscal: 4505502

Conturi IBAN:

  • RO11 RNCB0076010452620 304 – pentru licență și master – Facultatea de Filosofie
  • RO27 RNCB0076010452620 307 – pentru programele de master de la Catedra UNESCO

BANCA: BCR SECTOR 5

Mențiuni: Tipul taxei / Nume şi prenume student / Programul de studii (licență/master) și Anul de studii.

Depuneri cereri de reînmatriculare, prelungire și reluare studii în anul universitar 2024-2025

În perioada 04 – 14 septembrie 2024 se pot transmite la secretariat, pe adresele secretarelor de an:

  • cereri de reînmatriculare (cazul studenților exmatriculați sau care s-au retras de la studii – în ultimii 5 ani);
  • cereri de prelungire de școlaritate cu 1 sau 2 semestre suplimentare, cu taxă (cazul studenților din anii finali care au rămas cu cel mult  5 examene nepromovate)
  • cereri de reluare de studii (cazul studenților care au întrerupt studiile în anul universitar 2023-2024).

A apărut volumul „Understanding and Conscious Experience: Philosophical and Scientific Perspectives”, editat de Acad. Mircea Dumitru și Lect. Dr. Andrei Mărășoiu

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Lect. Dr. Andrei Mărășoiu, au publicat în calitate de editori volumul Understanding and Conscious Experience: Philosophical and Scientific Perspectives. Lucrarea a apărut la prestigioasa editură Routledge, într-o serie de tradiție, „Routledge Studies in the Philosophy of Science”, care însumează până acum alte treizeci și unu de volume de referință în domeniu.

Link carte