coLABORATORUL de IDEI așteaptă ideea ta până pe 19 octombrie 2022

În perioada 26-30 octombrie 2022, Universitatea din București provoacă studenții, masteranzii și doctoranzii la o experiență unică și îi invită să ia parte la coLABORATORUL de IDEI. Aflat în 2022 la prima ediție, evenimentul va avea loc la Stațiunea Zoologică Sinaia a Universității din București.

Ce crezi că ar atrage candidații spre cele 19 facultăți ale Universității din București? Când ar trebui începută campania de promovare? Care sunt canalele și tacticile de comunicare potrivite pentru campania de admitere la UB?

Dacă ai răspunsuri la aceste întrebări, te poți înscrie pentru șansa de a câștiga un loc la coLABORATORUL de IDEI completând formularul disponibil aici până la data de 19 octombrie 2022.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.

Joi, 13 octombrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS I dr. ION TĂNĂSESCU
Tema:
Brentano și filosofia pozitivă a lui Comte și Mill

Prezentarea va situa volumul Brentano and the Positive Philosophy of Comte and Mill (De Gruyter, 2022, 616 p.) în cadrul creat de următoarele teze ale cercetării Brentano:
1. Brentano ca fondator de școală (Husserl, Meinong, Twardowski …).
2. Psihologia din punct de vedere empiric (1874) ca operă de filosofie a minții.
3. Psihologia empirică și psihologia descriptivă ca psihologii echivalente, expresii ale unuia și aceluiași proiect teoretic.

Pe acest fundal, voi susține următoarele teze:
1. Psihologia empirică și psihologia descriptivă brentaniană sunt două proiecte teoretice distincte – există cel puțin șase argumente în favoarea acestei teze.
2. Psihologia empirică brentaniană nu este doar o operă de filosofie a minții, așa cum este citită de peste un secol, ci și o operă de metodă a științei.
3. Brentano nu trebuie considerat doar ca fondator al școlii sale, ci și ca filosof al sec. XIX, contemporan cu Comte și Mill, de la care a și preluat idei metodologice fundamentale pentru edificarea psihologiei empirice.
În același timp, voi prezenta concis câteva perspective noi propuse în volum referitoare la relațiile dintre cei trei autori în privința teoriei stadiilor, a ideii de progres și declin, a intenționalității, fenomenalismului metodologic etc.

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 10.2022: CONSTANTIN STOENESCU (Universitatea din București),  ALEXANDRU BEJINARIU (Societatea Română de Fenomenologie), „Fenomenalismul metodologic al lui Mill și ideea de conținut descriptiv și intențional la Husserl”

 

 

Programare eliberări carnete și legitimații

Volumul mare de înscrieri de la începutul perioadei dedicate (5 – 31 octombrie a.c.) a condus la imposibilitatea eliberării în termen de trei zile a carnetelor, legitimațiilor, adeverințelor și a altor situații solicitate de studenți. De aceea, a fost necesară următoarea programare pentru anul I de licență și masterat:  

– anul I licență –

Studenții anului I de licență, care au depus Fișa anuală și Contractele până pe 6 octombrie a.c., sunt rugați să vină pentru eliberarea carnetelor/legitimațiilor*, conform următoarei programări:

  • Anul I licență, grupele 350 și 351: miercuri 12 octombrie 2022, între orele 12.00 și 16.00
  • Anul I licență, grupele 352 și 353: joi 13 octombrie 2022, între orele 12.00 și 16.00
  • Anul I licență, grupele 354 și 355: vineri 14 octombrie 2022, între orele 10.00 și 13.00

– anul I masterat –

Studenții anului I de la toate programele de masterat, care au depus Fișa anuală și Contractele până pe 6 octombrie a.c., sunt rugați să vină pentru eliberarea carnetelor/legitimațiilor* în zilele următoare:

  • miercuri 12 octombrie 2022, între orele 12.00 și 16.00
  • joi 13 octombrie 2022, între orele 12.00 și 18.00

_______________________

*Legitimații primesc doar studenții cu vârsta de până în 26 de ani.

Conferința „Back to the future: Bio/neuro/ameliorare”

Vineri, 7 octombrie 2022, de la ora 10, va avea loc conferința Back to the future: Bio/neuro/ameliorare la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Conferința este organizată de Centrul de cercetare în etică aplicată, în cadrul proiectuluI ENHATEC – Etica oamenilor viitorului: dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare (2021 – 2023).

Conferința aduce împreună pe cei mai reprezentativi cercetători români din ariile eticii aplicate, eticii biomedicale și filosofiei științelor cognitive, interesați de proiectele dedicate bioameliorării morale. Întrebările care urmăresc îmbunătățirea morală, de la permisibilitate la consecințele ei, nu doar în plan moral, ci și socio-politic, fără a neglija nici tehnologiile care o fac posibilă, își vor găsi răspunsuri prin prezentările și dialogul interdisciplinar dintre cercetători, dar și cercetători și public.

Conferința se va deschide cu intervenția cercetătoarei Cristina Voinea, de la Centrul de cercetare în etică aplicată, o punere în perspectivă a relației problematice dintre internet și ameliorarea cognitivă. În continuare, Emilian Mihailov, conferențiar la Facultatea de Filosofie și directorul proiectului ENHATEC, va analiza felul în care neuroștiințele oferă metode pentru îmbunătățirea comportamentului moral uman. Al doilea panel urmărește, cu instrumentele filosofiei morale și politice, o serie de probleme născute de proiectele de bioameliorare. Cristian Iftode, conferențiar la Facultatea de Filosofie, va readuce în discuție tehnologiile sinelui și cum acestea contribuie sau nu la ameliorarea motivației umane. Empatia, cu tot potențialul ei de autosubminare, face obiectul prezentării lui Bogdan Olaru, cercetător principal la Academia Română, Filiala Iași. Horațiu Crișan, lector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, va chestiona permisibilitatea bioameliorării într-o cheie contractualistă.

Doru Căstăian, cadru didactic afiliat Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, ne va provoca să înțelegem că proiectul bioameliorării nu are doar efecte benefice, iar profesorul Antonio Sandu, de la Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, va propune o abordare antropologică și morală a ameliorării, ca transcendere artificială a condiției umane. Conferința se va încheia cu o masă rotundă unde dezbaterea se va concentra asupra internetului, neurotehnologiilor și Realității virtuale, tehnologii mediatoare în proiectele de ameliorare morală. Vor explora astfel o etică a viitorului doctorandele Alexandra Zorilă și Anda Zahiu, alături de lectorul Constantin Vică, toți de la Centrul de cercetare în etică aplicată.

Conferința are loc între orele 10 și 18, în amfiteatrul Mircea Florian, etaj I, Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței 204). Participarea este deschisă studenților, cercetătorilor și tuturor celor interesați de o nouă etică pentru oamenii viitorului.

10.00-11.00

  • Cristina Voinea (CCEA) – Internetul și ameliorarea cognitivă
  • Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București) – Ce ne învață neuroștiința despre îmbunătățirea comportamentului moral.

11.00 – 11.15 Pauză

11.15-12.45

  • Cristian Iftode (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București) – Bioameliorare motivațională și tehnologii ale sinelui
  • Bogdan Olaru (Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași) – Empatia și potențialul ei de autosubminare
  • Horațiu Crișan (Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca) – O perspectivă contractualistă scanloniană asupra permisibilității bioameliorării

12.45-15.00 Pauză de prânz

15.00-16.00

  • Doru Căstăian (Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Universitatea Dunărea de Jos din Galați) – Bioameliorare și ireductibilele calitative: ce se poate pierde când se câștigă în plan biologic
  • Antonio Sandu (Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava) – Transcenderea artificială a condiției umane. O abordare antropologică și etică

16.00-16.15 Pauză

16.15-17.15

  • TripTIC: Alexandra Zorilă, Anda Zahiu, Constantin Vică (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București) – Internet, neurotehnologii și realitate virtuală: spre o etică a viitorului.

Modalitatea de desfășurare a activităților didactice sem. I, a.u. 2022-2023

În conformitate cu decizia Consiliului Facultății de Filosofie din data de 14 septembrie 2022, activităților didactice în cadrul Facultății de Filosofie se vor desfășura după cum urmează:

  • la programul de studii de licență: integral prezență fizică;
  • la programele de studii de masterat: integral prezență fizică în perioada 1 octombrie – 13 noiembrie 2022 și 8 ianuarie – 22 ianuarie 2023; integral on line în perioada 14 noiembrie – 23 decembrie 2022. La programele de master organizate de Catedra UNESCO activitățile didactice se vor desfășura în format fizic;
  • dacă există un acord între profesor și studenți, activitățile preconizate a se realiza în format on line la masterat se pot desfășura în format fizic;
  • sesiunea de examene de la ambele niveluri de studii se va desfășura cu prezență fizică.

 

Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences, Editors: Dana Jalobeanu, Charles T. Wolfe

About this book

This Encyclopedia offers a fresh, integrated and creative perspective on the formation and foundations of philosophy and science in European modernity. Combining careful contextual reconstruction with arguments from traditional philosophy, the book examines methodological dimensions, breaks down traditional oppositions such as rationalism vs. empiricism, calls attention to gender issues, to ‘insiders and outsiders’, minor figures in philosophy, and underground movements, among many other topics. In addition, and in line with important recent transformations in the fields of history of science and early modern philosophy, the volume recognizes the specificity and significance of early modern science and discusses important developments including issues of historiography (such as historical epistemology), the interplay between the material culture and modes of knowledge, expert knowledge and craft knowledge.   This book stands at the crossroads of different disciplines and combines their approaches – particularly the history of science, the history of philosophy, contemporary philosophy of science, and intellectual and cultural history. It brings together over 100 philosophers, historians of science, historians of mathematics, and medicine offering a comprehensive view of early modern philosophy and the sciences. It combines and discusses recent results from two very active fields: early modern philosophy and the history of (early modern) science.

Editorial Board
EDITORS-IN-CHIEF
  • Dana Jalobeanu University of Bucharest, Romania
  • Charles T. Wolfe Ghent University, Belgium
ASSOCIATE EDITORS
  • Delphine Bellis University Nijmegen, The Netherlands
  • Zvi Biener University of Cincinnati, OH, USA
  • Angus Gowland University College London, UK
  • Ruth Hagengruber University of Paderborn, Germany
  • Hiro Hirai Radboud University Nijmegen, The Netherlands
  • Martin Lenz University of Groningen, The Netherlands
  • Gideon Manning CalTech, Pasadena, CA, USA
  • Silvia Manzo University of La Plata, Argentina
  • Enrico Pasini University of Turin, Italy
  • Cesare Pastorino TU Berlin, Germany
  • Lucian Petrescu Université Libre de Bruxelles, Belgium
  • Justin E. H. Smith University de Paris Diderot, France
  • Marius Stan Boston College, Chestnut Hill, MA, USA
  • Koen Vermeir CNRS-SPHERE + Université de Paris, France
  • Kirsten Walsh University of Calgary, Alberta, Canada

Source: https://link.springer.com/referencework/10.1007/978-3-319-31069-5