Conferențiar: 
CS I MONA MAMULEA
(I.F.P.A.R.)

Tema:
De ce avem o problemă grea a conștiinței?
De la F. A. Lange la David Chalmers

Comunicarea este structurată în trei părți: (1) prezentarea argumentului lui Du Bois-Reymond (Über die Grenzen des Naturerkennens, 1872) cu privire la incapacitatea fundamentală a științei de a explica experiența subiectivă, în paralel cu argumentul similar al lui Chalmers („Facing up to the problem of consciousness”, 1995); (2) prezentarea experimentului de gândire al celor două universuri fizic identice, propus de Lange (Geschichte des Materialismus, II, ed. a 2-a, 1875), în paralel cu experimentul de gândire similar dezvoltat de Chalmers (The Conscious Mind, 1996); scopul celor două comparații este de a identifica și de a analiza presupozițiile și premisele comune relative la modul în care înțelegem cunoașterea științifică, pe de o parte, și experiența subiectivă, pe de altă parte; (3) formularea unui set de consecințe teoretice care derivă din acceptarea argumentelor de la punctele (1) și (2); încercarea de a oferi un răspuns la întrebarea „de ce avem în continuare o «problemă grea» a conștiinței?”. Ce înseamnă a explica științific conștiința și în ce mod poate fi senzația integrată în descrierea științifică a naturii?

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 10.11.2022: OVIDIU G. GRAMA (I.F.P.A.R.), „Schimbare conceptuală și schimbare semantică”

Conferențiar: 
Prof. univ. dr. CONSTANTIN STOENESCU
(Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)

Tema:
Fenomenalismul metodologic
al lui J. St. Mill

Probabil că John St. Mill este unul dintre filosofii a căror receptare este dominată decisiv de tradiția istorică de interpretare. Scopul prezentării de față este de a scoate la iveală o contribuție a sa mai puțin cunoscută acum, dar care în epocă a stârnit un mare interes printre contemporani: fenomenalismul metodologic, teorie expusă în cartea lui Mill despre Hamilton. Spre deosebire de alte tipuri de fenomenalism, Mill propune o teorie bazată pe ideea posibilităților permanente ale senzației și combină empirismul său radical cu o teorie psihologică asociaționistă și cu principiul epistemologic al relativității cunoașterii.

Conferențiar:
Dr. ALEXANDRU BEJINARIU
(Societatea Română de Fenomenologie)

Tema:
Ideea de conținut descriptiv
și intențional la Husserl

Contribuția mea din volumul Brentano and the Positive Philosophy of Comte and Mill elaborează o lectură nouă a criticii husserliene din Cercetările logice privitoare la principalele teze brentaniene din Psihologia din punct de vedere empiric. În centrul demersului meu se află distincția adesea neglijată în literatura de specialitate între două proiecte ale psihologiei prezente în gândirea lui Brentano: proiectul din 1874 al unei psihologii empirice, pozitive (bazată pe metoda pozitivă a științelor naturii, în formularea lui Comte sau Mill) și proiectul de un deceniu mai târziu al psihologiei descriptive. Din perspectiva acestei distincții mult mai fidele evoluției gândirii lui Brentano, cred că putem înțelege mai bine transformările și inovațiile aduse de Husserl conceptelor fundamentale ale psihologiei empirice în cursul dezvoltării metodei fenomenologice timpurii și rolul esențial pe care îl joacă în acest context distincția husserliană fundamentală dintre noțiunile de conținut real (reell) sau descriptiv și conținut intențional.

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 03.11.2022: MONA MAMULEA (I.F.P.A.R.), „De ce avem o problemă grea a conștiinței? De la F.A. Lange la David Chalmers”