ORAR / TIMETABLE

LANSARE DE CARTE – CORNEL MORARU, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale (Eikon, 2022)

de | apr. 5, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o nouă prezentare de carte, în seria Lansărilor critice, proiect inițiat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Astfel, joi, 6 aprilie, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, CCIIF vă propune o lansare de carte însoțită de un dialog filosofic între prieteni critici și nu numai, plecând de la volumul lui Cornel-Florin Moraru, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale, apărută la Editura Eikon în 2022. Evenimentul va începe la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Dr. Ștefan Bârzu. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam și Lect. Univ. Dr. Constantin Vică.

Prezentarea volumului în viziunea autorului

„Încă de la formarea sa ca disciplină autonomă în secolul al XVIII-lea, estetica s-a dorit o știință ce studiază sistematic un tip aparte de cunoaștere, diferit de cea teoretică, pe care l-am putea numi „cunoaștere sensibilă”, „cunoaștere intuitivă” sau „cunoaștere artistică”. Dar, o dată cu trecerea timpului și cu desprinderea din ce în ce mai netă a conceptului de știință de cel de artă, programul esteticii și obiectul său de studiu să se reconfigureze și, în ultimă instanță, să se schimbe.

Așa se face că, de la o „știință a cunoașterii sensibile”, cum era gândită de către Alexander Baumgarten, sau „sistem al artelor frumoase”, cum era gândită de Charles Batteux, estetica a ajuns să devină, în zilele noastre, mai degrabă un efort rapsodic de înțelegere a practicilor artistice din ce în ce mai diverse și heteronome ale artelor contemporane. O dată cu această schimbare, unitatea metodologică și tematică a esteticii moderne a început să se pulverizeze într-o sumedenie de estetici particulare, cum at fi „estetica cotidianului”, „estetica acceleraționistă”, „estetica organizațională” ș.a.m.d.

Pe de altă parte însă, în măsura în care estetica filosofică, prin schimbarea obiectului său de studiu și a programului inițial, se apropie din ce în ce mai mult, uneori până la confuzie, de discipline precum teoria artelor sau istoria artei contemporane, noi direcții de cercetare apar, din zona științelor, ce preiau programul esteticii moderne, gândită ca știință a cunoașterii sensibile. Aceste noi direcții științifice de cercetare în estetica filosofică constituie tema principală a cărții de față, în care îmi propun să arăt că există o „continuitate în disonanță” între programul esteticii moderne și studiile apărute în ultimele decenii în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, teza principală pe care o argumentez este aceea că, între tratatele întemeietoare ale esteticii moderne și studiile de avangardă din estetica științifică actuală, există o continuitate în ceea ce privește conceptele fundamentale și coordonatele programatice de lucru, chiar dacă cele două categorii de cercetări se află în paradigme diferite de înțelegere a științei.

Pentru a susține această teză, analizez genealogic două dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne – cel de imitație și cel de geniu –, urmărindu-le evoluția de-a lungul istoriei filosofiei și scoțând în evidență constantele conceptuale ce s-au păstrat de-a lungul timpului, indiferent de paradigma hermeneutică în care au fost tratate. Pe această cale, putem trasa un „fir roșu” de-a lungul istoriei, care leagă în mod direct, conceptele fundamentale ale esteticii moderne de tematizările actuale din neuroestetică și estetica inteligenței artificiale, dovedind astfel și descendența celor din urmă din primele.” Cornel-Florin Moraru

Despre autor

Autorul cărții, Cornel-Florin Moraru este doctor în filosofie, filolog clasicist și jurnalist cultural specializat în filosofie și neuroștiințe. Predă filosofia artei, estetică, istoria filosofiei și etică academică la UNArte din București. Ca jurnalist cultural, Cornel este realizatorul emisiunii Izvoare de filosofie, difuzată de Radio România Cultural, singura emisiune dedicată filosofiei din peisajul radiofonic românesc. A activat în ultimii 12 ani ca organizator de concerte și DJ, cu numele de scenă Chesarion. De asemenea, Cornel este membru fondator al Blazing Vibez Soundsystem, crew de DJi specializați în muzica reggae și dancehall din România.

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/publicistica-eseuri/1337-turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane.html

Un interviu complet, relevant pentru prezentarea volumului, poate fi audiat integral accesând site-ul personal al autorului: https://cornelmoraru.ro/project/turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane/

LANSARE DE CARTE – „Antidisforii: rătăcirile unui om de graniță” de Radu-Alexandru Dincă

de | mart. 5, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

În data de 12 Martie 2023, Radu-Alexandru Dincă, absolvent al Facultății de Filosofie și student la MBA tot în cadrul facultății noastre, va lansa primul său volum de poezii, intitulat: „Antidisforii: rătăcirile unui om de graniță”. După discursurile invitaților, Radu va recita câteva dintre poeziile sale și va povesti despre parcursul său în lumea creației literare. Tot în cadrul acestui eveniment se va discuta despre relația dintre creație și vindecare, despre rolul pe care arta îl poate juca în procesul de consiliere. 
Facultatea de Filosofie încurajează prezența la acest eveniment: să îl susținem pe tânărul nostru coleg care va fi masterand începând cu anul viitor și în cadrul programului de Consiliere Filosofică.

Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 3 martie 2023

de | mart. 3, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea, mass-media

Ediția din 3 martie 2023, ora 21.10

Capitalul cultural și capitalismul artistic Reflecții asupra dez-estetizării artelor

Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

LANSARE DE CARTE – ÎN AMINTIREA PROFESORULUI ALEXANDRU BOBOC

de | feb. 22, 2023 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Alexandru Boboc a fost printre cei mai de seamă profesori ai Facultății de Filosofie și, mai mult decât atât, într-o vreme neprielnică iubirii-de-înțelepciune, care și gândea, cum ar fi zis poetul, singur. Aceasta, din 1957 până în 1990, când, o cabală urzită de unul, de altul, folosindu-se de ,,scandalul de la Academie”, cum spunea într-un interviu, decanul de atunci, I-a marginalizat, cu un blând eufemism.

Gheorghe Vlăduțescu

În dorința și tradiția Facultății de Filosofie de a păstra vie memoria celor care au studiat și lucrat în cadrul Facultății de-a lungul a numeroase generații de absolvenți, vă propunem să ne reamintim chipul blând dar dornic mereu de respect față de adevărul filosofic al Profesorului și Academicianului Alexandru Boboc.

Cu acest prilej, va avea loc și lansarea de carte omagială În amintirea Profesorului Alexandru Boboc publicată prin bunăvoința Editurii Paideia.

Sunt invitați nu numai autorii articolelor cuprinse în volum dar și toți cei care, studenți sau colegi fiind, s-au împărtășit din bunăvoința cumpănită filosofic și din cunoștințele extrem de largi ale celui care a fost Profesorul Alexandru Boboc și care doresc poate să împărtășească și celorlalți amintiri și impresii legate de personalitatea Profesorului.

Evenimentul va avea loc Vineri, 3 martie, Orele 12-14, în Amfiteatrul Mircea Florian, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București și va fi coordonat de Prof. dr. Mihaela Pop (pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la adresa mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro)

„Cît de mult ne pot consola filosofii?” de Emilian Mihailov

de | ian. 27, 2023 | Actualitate, Anunturi, Interacțiune cu societatea, mass-media

Emilian Mihailov scrie despre puterea de consolare a filosofiei în cel mai nou dosar Dilema Veche:
În intimitatea scrisorilor oamenii își aleg mult mai atent cuvintele decît în opera publicată. Acesta este unul din motivele pentru care scrierile academice sînt scrise adesea inuman de parcă n-ar fi adresate nimănui. (…) Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă. Vor trebui astfel să lucreze la propria empatie pentru a ști cum să ia durerea cu mîna.