Workshop internațional NIHAI: Responsabilitate în comunicarea dintre oameni și boți conversaționali

Pe 19 și 20 noiembrie 2026, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) organizează workshop-ul internațional „Responsibility in human-AI communication: towards principles for the responsible design and use of conversational agents”, în cadrul proiectului de cercetare „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI). Evenimentul, care se va desfășura în format fizic și integral în limba engleză, va reuni cercetători din Europa și SUA pentru a contura principii etice privind dezvoltarea și utilizarea responsabilă a boților conversaționali de tipul ChatGPT, Gemini, Claude sau Replika..  

Oamenii folosesc deja chatboți în roluri de consilieri, asistenți sau chiar prieteni și terapeuți. În acest context, devine din ce în ce mai important să ne întrebăm ce așteptări putem avea de la aceștia și cine poartă responsabilitatea atunci când chatboții răspândesc informații false sau înșelătoare. Ce principii ar trebui să ghideze dezvoltarea lor responsabilă? Îmbinând perspective din etica inteligenței artificiale, științele cognitive și filosofia dreptului, workshop-ul urmărește să chestioneze fundamentele teoretice și mizele practice ale interacțiunii lingvistice cu boți conversaționali.

Evenimentul beneficiază de participarea unora dintre cei mai respectați cercetători în domeniu, precum Bertram Malle (Universitatea Brown), Paula Sweeney (Universitatea din Aberdeen) și Kamil Mamak (Universitatea Jagiellonă), alături de artiști ce integrează tehnologia în cercetare, precum Marinos Koutsomichalis și Doros Polydorou (Universitatea Tehnologică din Cipru). Acestora li se vor alătura cele patru echipe de cercetare din consorțiul european al proiectului NIHAI, afiliați la Universitatea din Graz, Universitatea din Zürich, Universitatea Jagiellonă din Cracovia și Universitatea din București.

Prima zi a evenimentului este deschisă publicului larg și se va desfășura joi, 19 noiembrie, de la ora 10:00, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței nr. 204). Cea de-a doua zi extinde tema de cercetare cu preocupări din sfera artistică și include workshop-ul interactiv „(A)I do (not?) Care”, cu participare pe bază de invitație, ce va avea loc vineri, 20 noiembrie, începând cu ora 10:30, la sediul CINETic – Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ-Creative din cadrul UNATC (Str. Tudor Arghezi nr. 3b), în contextul conferinței AI in Art Practices and Research 2026.

Accesul în prima zi a evenimentului este deschis studenților, cercetătorilor, cadrelor didactice și tuturor celor interesați de teme de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului de cercetare derulat în consorțiu european „Norms in Language-Based Human-AI Interaction” (NIHAI), ce propune o cercetare aprofundată și interculturală a principiilor de funcționare responsabilă pentru boții conversaționali. Workshop-ul face parte din seria mai largă de evenimente „Responsibility Matters Workshop Series” (RMWS) găzduite de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, care acoperă subiecte legate de responsabilitate în diverse domenii.

Mai multe detalii despre proiect și programul complet sunt disponibile pe pagina oficială a proiectului NIHAI.

Programul evenimentului (în limba engleză)

Etică în Cercetare: Două tutoriale esențiale semnate de colegii noștri Laurențiu Gheorghe și Alexandru Dragomir

Etică în Cercetare

Două tutoriale esențiale semnate de Laurențiu Gheorghe și Alexandru Dragomir

În cadrul proiectului BriGRETE (Bridging the Gap in Research Ethics Training & Education), colegii noștri Laurențiu Gheorghe și Alexandru Dragomir au realizat două tutoriale dedicate tinerilor cercetători și membrilor comisiilor de etica cercetării:

  • un tutorial despre conceptele fundamentale din domeniul argumentării și analizei etice (Ethical Analysis Skills and Ethical Toolbox)
  • un tutorial despre abordarea și protejarea persoanelor și populațiilor vulnerabile în cercetarea științifică (Protection of Vulnerable Populations / Research with Nontraditional Populations)

Aceste materiale, alături de cele realizate de colegii din universitățile partenere, sunt disponibile pe site-ul proiectului: https://www.brigrete.eu 

Colegele noastre, Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu și Dr. Cristina Voinea, membre în echipa proiectului de cercetare NIHAI: Comunicare responsabilă cu boții conversaționali bazați pe modele lingvistice mari (Large Language Models), finanțat prin programul HERA/CHANSE, apelul „Crisis – Perspectives from the Humanities”, adresat consorțiilor europene de cercetare

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București găzduiește proiectul de cercetare NIHAI (Norms of Assertion In Linguistic Human-AI Interaction), finanțat prin programul HERA/CHANSE, apelul „Crisis – Perspectives from the Humanities”, adresat consorțiilor europene de cercetare. Finanțarea de peste 1 milion de euro este oferită pentru o perioadă de 36 de luni (martie 2025 – februarie 2028), în urma unei competiții cu o rată de succes de sub 5%, în care Universitatea din București este singura universitate românească ce are un proiect finanțat.  

Proiectul NIHAI își propune să elaboreze principii etice pentru design-ul responsabil al boților conversaționali (chatbots) ce utilizează modele lingvistice mari (Large Language Models – LLMs), precum ChatGPT, Claude sau Gemini: reguli fundamentate filosofic și empiric, care specifică ce ar trebui și ce nu ar trebui să spună acești boți conversaționali.

Pe măsură ce dezinformarea, știrile false și teoriile conspirației circulă tot mai liber, încrederea în media, știință și guvern se erodează. Această „criză a comunicării” a fost amplificată de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale și se va intensifica și mai mult, pe măsură ce comunicăm tot mai adesea cu și prin intermediul modelelor lingvistice mari.

Pentru a răspunde acestei provocări, cercetătorii din cadrul proiectului își propun să înțeleagă ce așteaptă oamenii în conversațiile cu modele lingvistice mari, cum reacționează când aceste așteptări nu sunt îndeplinite și dacă așteptările și reacțiile lor diferă în funcție de limbi și culturi; în egală măsură, care sunt factorii relevanți ce influențează încrederea în boții conversaționali. Cercetarea este situată la intersecția dintre etică, psihologie, lingvistică, informatică, media și comunicare și utilizează metodologii mixte de investigație, precum filosofia morală experimentală.

Proiectul va fi implementat de un consorțiu european interdisciplinar coordonat de: Markus Kneer Universitatea din Graz, Austria (liderul proiectului); Markus Christen, Universitatea din Zurich, Elveția; Mihaela Constantinescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Izabela Skoczen, Universitatea Jagiellonian, Polonia. Un partener-cheie din industrie este Polaris News, organizație condusă de renumitul jurnalist Hannes Grassegger și axată pe dezvoltarea de instrumente jurnalistice care integrează modele lingvistice mari pentru a susține jurnalismul local independent.

Echipa de proiect

  • Director de proiect (Principal Investigator România): Mihaela Constantinescu, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
  • Cercetător postdoctoral: Cristina Voinea, CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Platforma web: https://talkingtobots.net/

Colega noastră, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, câștigătoarea proiectului educațional (life-long learning) și de cercetare interdisciplinară: SMOC – Sustainable management in cultural organizations

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban a câștigat finanțarea unui proiect educațional (life-long learning) și de cercetare interdisciplinară, SMOC – Sustainable management in cultural organizations, prin Programul de granturi pentru creșterea performanței instituționale și a competențelor în domenii prioritare ale Universității din București. Proiectul se va desfășura pentru 24 de luni și va fi implementat prin Catedra UNESCO pentru Interculturaliate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă. Scopul proiectului este acela de a susține creșterea performanței instituționale și a competențelor în cadrul Universității din București, prin constituirea unui grup de experți din aria științelor umaniste, în vederea dezvoltării unui program de studii postuniversitare în managementul sustenabil al organizațiilor culturale, consolidării parteneriatelor strategice cu UNESCO, respectiv extinderii influenței internaționale a U.B. prin diseminarea cercetărilor de profil în medii de impact științific și a înființării unei academii UNESCO pentru educarea regională a leadershipului cultural în Europa de Est.

Mai multe detalii cu privire la desfășurarea proiectului https://filosofie.unibuc.ro/project/smoc/ 

Colega noastră, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, câștigătoarea finanțării UEFISCDI pentru proiectul de cercetare BIOART – Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics, and Bare Life

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban a câștigat, ca director de proiect, o finanțare UEFISCDI în cadrul competiției „Tinere echipe”, în domeniul științe umaniste. Proiectul de cercetare, BIOART – (en) BIOPOLITICAL ART IN THE POST-HOLOCAUST AGE: PHILOSOPHICAL PERSPECTIVES ON AESTHETICIZED TESTIMONIES, POLITICIZED AESTHETICS AND BARE LIFE;(ro) ARTA BIOPOLITICĂ ÎN ERA POST-HOLOCAUST: PERSPECTIVE FILOSOFICE ASUPRA MĂRTURIILOR ESTETIZATE, ESTETICII POLITIZATE ȘI VIAȚĂ NUDĂ – va fi implementat prin CCIIF – Centrul de cercetare în Istoria și Circulația Ideilor Filosofice, al Facultății de Filosofie, în intervalul 2024-2026.

Din echipa de proiect fac parte și cercetătorii Paul Gabriel Sandu, Cornel Florin Moraru, Ileana Borțun și Ștefan Bârzu.

Menționăm că în cadrul acestei competiții au fost depuse 65 de proiecte pentru domeniul științe umaniste, din care au fost acceptate pentru finanțare numai 10. Finanțarea este susținută prin Programul 5.2 – RESURSE UMANE – Subprogram Start în Cercetare Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE 2023). 

Mai multe detalii cu privire la desfășurarea proiectului https://filosofie.unibuc.ro/project/bioart/ 

Colega noastră, Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, premiată în cadrul Galei „Gândit în România”

Marți, 14 noiembrie 2023, ora 19.00, în cadrul Ediției a II-a a galei „Gândit în România”, colega noastră, Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu, a fost premiată pentru obținerea finanțării de 1,5 milioane de euro de la European Research Council / ERC HORIZON pentru cercetarea utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale, adică proiectul avataResponsibility.

Evenimentul GÂNDIT ÎN ROMÂNIA, Ediția a II-a – George Emil Palade, a avut loc la Ateneul Român, pe data de 14.11.2023, începând cu ora 19.00, și a adus pe scena Ateneului Român marile personalități ale creativității culturale și științifice românești, ale succeselor în business din inovație, ale campionilor minții românești în general.
Mai multe informații despre proiectul avataResponsibility găsiți aici https://filosofie.unibuc.ro/erc-starting-grant-avataresponsibility-influenta-avatarurilor-bazate-pe-inteligenta-artificiala-asupra-comportamentului-moral-individual-si-colectiv/