Seminar cercetare DFT „Kant on duty and supererogation: a debate”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Nora Grigore, cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile aici: https://orcid.org/0000-0002-4035-5282 Conferința sa de lunea aceasta se intitulează „Kant on duty and supererogation: a debate”. Iată un rezumat al acesteia:
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.
Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.
Conferința se va desfășura luni, 20 mai, orele 16.00-18.00, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Prof. Eric S. Nelson va susține conferința cu titlul: Nothingness, Emptiness, and the Clearing: Heidegger in Intercultural Perspective.

În data de 27 mai, începînd cu ora 10, în Sala Constantin Noica, Eric S. Nelson va susține conferința cu titlul: Nothingness, Emptiness, and the Clearing: Heidegger in Intercultural Perspective.

Eric S. Nelson este profesor de filosofie la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Este autorul cărților Heidegger and Dao: Things, Nothingness, Freedom (Bloomsbury, 2023), Daoism and Environmental Philosophy (Routledge, 2020), Levinas, Adorno, and the Ethics of the Material Other (SUNY Press, 2020), and Chinese and Buddhist Philosophy in Early Twentieth-Century German Thought (Bloomsbury, 2017). A publicat numeroase articole și capitole de carte despre filosofia germană, evreiască, chineză și interculturală. A editat Interpreting Dilthey: Critical Essays (Cambridge University Press, 2019) și a coeditat The Bloomsbury Companion to Heidegger (Bloomsbury, 2013/2016), Between Levinas and Heidegger (SUNY Press, 2014), Rethinking Facticity (SUNY Press, 2008), Anthropologie und Geschichte: Studien zu Wilhelm Dilthey (Königshausen & Neumann, 2013), și Addressing Levinas (Northwestern University Press, 2005).

Colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărăşoiu, participă la dezbaterea din cadrul seriei de întâlniri „Interpretări ale realității”

Miercuri, 15 mai 2024, colegul nostru, lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu, va participa la seria de întâlniri „Interpretări ale realității”. Evenimentul va fi găzduit de Cărturești Carusel (Strada Lipscani nr. 57, București) și va avea loc începând cu ora 19:00.

Seria de întâlniri „Interpretări ale realității” este un program de evenimente care își propune să clarifice anumite idei și concepte din știința contemporană care influențează modul în care ne proiectăm viitorul și ne pregătim pentru el. Seria își propune să exploreze perspective despre cum va arăta viitorul într-o lume hyper conectată și super tehnologizată, aducând împreună pasionații de știință, inginerie, biologie, biodiversitate, astrofizică, neuroplasticitate, neuroștiință, filosofie, științei chimie – indiferent dacă sunt amatori sau profesioniști în domeniu.  

Evenimentul va fi transmis live pe pagina Cărturești Carusel și accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Pornind de la o discuție despre volumul „Frontierele cunoașterii”, de A. C. Grayling, apărut în 2023, la Editura Trei, în traducerea lui Bogdan Ghiurco, invitații vor aborda teme precum: relevanța dezvoltării tehnologice și a interpretării istorice pentru înțelegerea lumii în care trăim, stimularea gândirii critice și etica contemporană, analiza modurilor în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor.

Lect. univ. dr. Andrei Mărășoiu are un doctorat despre înțelegere (o temă la intersecția dintre minte, limbaj și cunoaștere). Preocupările lui includ filosofia științei, epistemologia, filosofia minții și a științelor cogniției. 

Totodată, vor vorbi și Alina Pavelescu, absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București, istoric și arhivist, director adjunct la Arhivele Naţionale ale României. Are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. Va lua cuvântul și Vasile Decu, jurnalist de știință, colaborator PressOne, traducător și autor al newsletterului Biblioteca Exploratorilor, dedicat nonficțiunii, iar discuția va fi moderată de Dan Petre, doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. 

C. Grayling adoptă o abordare interdisciplinară unică în acest volum, aducând împreună domenii aparent diferite precum știința, istoria și psihologia și oferă o perspectivă comprehensivă asupra cunoașterii umane și a procesului său de dezvoltare și se angajează și în explorarea limitelor acestora. Cartea oferă o privire în profunzime asupra modului în care societatea și valorile ei influențează procesul de acumulare și interpretare a cunoștințelor, iar prin intermediul analizelor detaliate și a provocărilor aduse cititorului, încurajează dezvoltarea gândirii critice. Cartea poate servi ca un ghid util pentru cei interesați să-și extindă perspectiva asupra lumii și să-și pună în discuție propriile convingeri. A. C. Grayling, cunoscut și ca Anthony Grayling, este filosof, scriitor și academician britanic renumit pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul filosofiei și al gândirii critice. A studiat la Universitatea din Oxford și a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea din Oxford. Este autorul a numeroase cărți care acoperă o gamă largă de subiecte, de la filosofie și etică la istorie și literatură și este cunoscut publicului pentru stilul său accesibil și capacitatea sa de a explora concepte complexe într-o manieră provocatoare. Pe lângă activitatea sa de scriitor, a fost implicat și în educație, fiind fondatorul și fostul director al New College of the Humanities din Londra. 

Mai multe informații despre eveniment pot fi găsite accesând acest link.

Apel la contribuții: conferința studențească “Dreaming minds – new perspectives on the relation between dreams and consciousness”, termen 13 mai 2024

În perioada 18 – 19 mai 2024 va avea loc conferința “Dreaming minds – new perspectives on the relation between dreams and consciousness ”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.

Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie.

Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea relației dintre visare și conștiință. Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.

În baza progreselor din neuroștiință și psihologie în ceea ce privește fenomenul visării, ne propunem să explorăm modul în care aceste descoperiri ar putea influența teoriile conștiinței, atât în ceea ce privește omamenii, cât și animalele non-umane.

Teme principale:

  • Relația dintre vis și imaginație;
  • Subiectivitatea și visul;
  • Teorii ale conștiinței animalelor non-umane și relația cu visele;

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 13 mai 2024 la adresa de e-mail dreamingmindsconference@gmail.com.Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 14 mai  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.

Mai multe detalii despre eveniment  aici https://philevents.org/event/show/123018

Acad. Mircea Dumitru va conferenția la Nancy cu tema „La philosophie de la science sans histoire de la science est vide, et l’histoire de la science sans philosophie de la science est aveugle. La science entre théories et modèles; perspectives philosophiques et historiques” în 13 mai 2024

Programme:

Lundi 13 mai : Philosophie des sciences — Histoire des sciences : quelles relations ?

12h30  Accueil

13h30  Jacques Dubucs (Paris) : Trois degrés de l’historicisme

14h15   Jean-Jacques Szczeciniarz (Paris) : Cinq relations entre Histoire et Philosophie des Sciences (identité, contradiction, contrariété, exclusion, incompatibilité, indifférence mutuelle (immédiate, ou construite))

15h      Pause

15h15   Mircea Dumitru (Bucarest) : La philosophie de la science sans histoire de la science est vide, et l’histoire de la science sans philosophie de la science est aveugle. La science entre théories et modèles; perspectives philosophiques et historiques

16h00  Laurent Loison (Amiens) : Les relations entre philosophie des sciences et histoire des sciences: une appréciation depuis l’histoire

16h45  Pause

17h00  Gilles Dowek (Paris) : titre à définir

17h45  Table ronde animée par Andrew Arana (Nancy), Gerhard Heinzmann (Nancy), Baptiste Mélès (Nancy), Anna Zielinska (Nancy)

19h30  Dîner / Buffet

 

Mardi 14 mai : Passé et Présent de la Philosophie des Sciences en France dans un contexte international

09h30  Pierre Wagner (Paris) : Réflexion sur l’avenir de la philosophie des sciences (conférence plénière)

10h30  Thierry Martin (Besançon) : Philosophie des sciences et histoire des sciences chez Cournot

11h15   Pause

11h30   Charles Braverman (Metz) : Ampère et le concept du progrès

12h15   Déjeuner / Buffet

14h00  Matteo Vagelli (Paris) : L’épistémologie régionaliste de Bachelard et Canguilhem et le tournant pluraliste en histoire et philosophie des sciences

14h45  Sophie Roux (Paris) : Histoire et histoire des sciences selon Gilles-Gaston Granger

15h45  Pause

16h00  Hourya Sinaceur (Paris) : Les mathématiques, modèle ou organon pour la philosophie ?

16h45  Table ronde animée par Nadine de Courtenay (Paris), Karine Chemla (Paris), Christophe Eckes (Nancy) et Laurent Rollet (Nancy)

Manifestation organisée par Karine Chemla, Nadine de Courtenay, Gerhard Heinzmann et Laurent Rollet : Archives Henri Poincaré – CNFHPST – SPHERE

Seminar cercetare DFT  „Understanding causation in virtual reality”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Daniel Raffini, postdoctorand la Sapienza Universita di Roma, preocupat de teme la intersecția dintre metafizica realității virtuale și etica tehnologiilor imersive. Mai multe detalii despre publicațiile sale recente sunt disponibile la https://research.uniroma1.it/researcher/75ef27b7d7b6cfbdb1e43c4ffc08f35dc4aec606b3c213939646353a 
Prelegerea sa, ce vă avea loc în cadrul programului hibrid intensiv „Understanding causation in virtual reality”, organizat de Facultatea de Filosofie a UB prin rețeaua CIVIS, este intitulată „The Ethics of Metaverse”. Conferința se va desfășura online marți, 7 mai, orele 18.00-20.00. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau scrieți-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro Mai multe detalii despre programul intensiv sunt disponibile la https://civis.eu/en/learn/civis-courses/understanding-causation-in-virtual-reality