Colocviul internaţional „Trasee alternative întru istoria creştinismului. Perspective istorice şi filosofice / Sentieri alternativi nella storia del cristianesimo. Prospettive storiche e filosofiche”, Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, miercuri 11 septembrie 2024

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Umaniste al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu Facultatea de Teologie Romano–Catolică a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Teologie Valdeză din Roma, organizează Colocviul internaţional „Trasee alternative întru istoria creştinismului. Perspective istorice şi filosofice / Sentieri alternativi nella storia del cristianesimo. Prospettive storiche e filosofiche”, manifestare cultural–ştiinţifică ce va avea loc în Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Lucrările colocviului vor fi împărţite în două sesiuni care vor reuni patru şi, respectiv, şase comunicări, fiecare fiind urmată de discuţii. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunile Veneto şi Friuli Venezia Giulia.

În 2023 s-au împlinit treizeci de ani de la înfiinţarea, la Veneţia, a primului Consiliu Local al Bisericilor Creştine din Italia. Celebrarea acelui consiliu ecumenic a constituit un imbold pentru organizarea acestui Colocviu internaţional. Prima parte a Colocviului va fi dedicată urmăririi şi documentării acelor trasee alternative ale creştinismului care au reuşit să-şi croiască un drum în interiorul istoriei Marii Biserici. O mărturie în acest sens va fi prezentată de către moderatorul primei sesiuni, dr. Marius Bogdan Corbu, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică; în conformitate cu proiectul său de cercetare „Biserica valdeză din Veneţia: un caz de proto-protestantism în lagună”, acesta va vorbi despre mărturia valdezilor în calitate de creştini minoritari şi chiar persecutaţi vreme de multe secole. Aceasta este istoria unui creştinism alternativ la catolicismul majoritar din Peninsula Italică, confesiune ce îşi are rădăcinile într-o perioadă mai veche decât Reforma protestantă, mişcarea valdeză împlinind anul acesta 850 de ani de istorie.

A doua secţiune a manifestării cultural–ştiinţifice va fi dedicată analizei binomului credinţă/raţiune, prin urmare se va ocupa de relaţia dintre filosofie şi teologie, urmărind diferitele drumuri care au dus la întâlnirea acestor discipline – pornind de la antichitatea clasică, continuând prin mistica renană şi modernismul timpuriu, şi ajungând în cele din urmă la teologia contemporană. Această secţiune va fi moderată de Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, în continuitate cu proiectul său de cercetare: „Fără de început şi sfârşit. Pentru o fenomenologie a eternului pornind de la Emanuele Severino”.

Lucrările Colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, nu doar cu convingerea că obiectivele stabilite vor fi atinse, ci şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi. Colocviul internaţional, al cărui ideatori şi organizatori sunt Marius Bogdan Corbu şi Chris Octavian Ioniţă, bursieri “Nicolae Iorga”, face parte din activităţile de diseminare culturală şi ştiinţifică, înscriindu-se în rândul manifestărilor de specialitate ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturii române în Italia.

Cea de-a unsprezecea conferință a Societății Europene pentru Istoria Științei (ESHS 2024)

Colegii noștri, Prof. Dana Jalobeanu și Prof. Constantin Stoenescu, participă la congresul Science, Technology, Humanity, and the Earth, a XI-a conferință a Societății Europene pentru Istoria Științei (ESHS 2024). Evenimentul are loc la Barcelona în perioada 4-7 septembrie.

Profesorul Constantin Stoenescu va susține comunicarea intitulată “Hacking’s styles of reasoning and Kuhn’s lexicons. A comparative look”, ȋn timp ce Dana Jalobeanu, președintele actual al Societății Europene de Istorie a Științei, coordonează desfășurarea întregului eveniment. Cei doi profesori predau în cadrul singurului masterat de cercetare în filosofie din Romania, programul în limba engleză „Analytic Philosophy”. Mai multe detalii despre acesta aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/

Congresul are un dublu aspect. Pe de o parte, adâncește întrepătrunderea dintre istoria și filosofia științei, explorând felul în care dezvoltări tehnologice au permis cadre conceptuale noi în care putem concepe lumea. Însă tema din acest an vizează științele pământului și are, ca atare, o deschidere spre comunicarea științei către publicul larg și efortul de a include rezultatele științifice cele mai noi în dezbaterea publică. Astfel, tema congresului se deschide către cursuri precum „Etica științei”, „Etica tehnologiilor”, „Etica mediului și a dezvoltării durabile”, predate de specialiști ai facultății în cadrul masterului „Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații” (EASAO), despre care puteți afla mai multe aici: https://filosofie.unibuc.ro/masterat-in-etica-aplicata-in-societate-afaceri-si-organizatii/

Înscrierile la admitere pentru toate programele masterale ale Facultății de Filosofie se încheie pe 15 septembrie. Procedura de înscriere este accesibilă, și poate fi realizată în întregime online. Mai multe detalii puteți găsi aici: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-master/

La ESHS 2024 participă 556 de vorbitori veniți din toate colțurile lumii: Argentina, Australia, Canada, China, Uniunea Europeană, India, Japonia, Mexic și Statele Unite. Iată detaliile despre eveniment: https://eventum.upf.edu/94068/detail/science-technology-humanity-and-the-earth-11th-eshs-conference-4-7-september-2024.html

Colegul nostru, Conf. univ. dr. Sorin Costreie, ales în funcția de președinte al rețelei UNICA

Colegul nostru, Conf. univ. dr. Sorin Costreie, a fost ales astăzi, 15 iunie 2023, președinte al Network of Universities from the Capitals of Europe – UNICA. Astfel, profesorul Costreie devine primul președinte al UNICA care provine dintr-o țară din Europa Centrală și de Est, dar și primul președinte din România al unei alianțe universitare europene.

Alegerea a avut loc în cadrul Adunării Generale a Network of Universities from the Capitals of Europe – UNICA și a Seminarului Rectorilor cu tema „The way forward: Exploring the paths towards the future of European Higher Education”, desfășurate în perioada 14 – 16 iunie 2023 la Bruxelles. Mandatul de președinte al Network of Universities from the Capitals of Europe – UNICA este de 2 ani, începând cu 1 iulie 2023 și până pe 30 iunie 2025.

Conf. univ. dr. Sorin Costreie a fost ales pentru prima oară în Comitetul Director al UNICA în 2019 în cadrul întrunirii care a avut loc la King’s College din Londra și reales, în 2021, în cadrul unui eveniment desfășurat online.

Seminarul Rectorilor cu tema „The way forward: Exploring the paths towards the future of European Higher Education” a adus în atenția participanților cele mai importante oportunități ale spațiului european de învățământ superior și de cercetare ca urmare a Inițiativei Universităților Europene.

Universitatea din București mai este reprezentată la nivelul rețelei UNICA și de prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB, care coordonează Grupul de lucru EduLAB din cadrul Network of Universities from the Capitals of Europe.

Conf. univ. dr. Sorin Costreie este prorector pentru Rețele universitare și Relații publice al Universității din București din 2017 fiind, anterior, prodecan al Facultății de Filosofie a UB, în perioada 2016 – 2017. Profesorul Costreie este specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii și logică filosofică, fiind conferențiar la Facultatea de Filosofie a UB, Departamentul de Filosofie Teoretică. Conf. univ. dr. Sorin Costreie este doctor în filosofie al Universității din București din 2007. Interesele sale de cercetare acoperă și logica, filosofia științei, metafizica, epistemologia, gândirea critică și istoria filosofiei, în special începuturile filosofiei moderne și a celei analitice. A desfășurat activități de cercetare în Italia, Germania, Spania, SUA și Canada. A publicat diverse studii și lucrări în volume și reviste internaționale editate de către Springer, Kluwer, Taylor&Francis, Elsevier și Oxford University Press.

Network of Universities from the Capitals of Europe – UNICA este o rețea alcătuită din 56 de universități din 41 de capitale ale Europei, ce numără peste 1,5 milioane de studenți. Universitatea din București a aderat la UNICA în anul 1993.

Mai multe detalii cu privire la întâlnirile UNICA din 2023 pot fi consultate aici.

Sursa: https://unibuc.ro/prorectorul-universitatii-din-bucuresti-conf-univ-dr-sorin-costreie-ales-in-functia-de-presedinte-al-retelei-unica/ 

Emilian Mihailov, colaborator al Oxford Moral Psychology Lab

Emilian Mihailov, conferențiar universitar al Facultății de Filosofie și director al Centrului de cercetare în etică aplicată, a fost invitat să devină colaborator al nou înființatului Oxford Moral Psychology Lab. Laboratorul de cercetări interdisciplinare își propune să dezvolte proiecte de psihologie experimentală care au potențialul de a contribui la dezbaterile filosofice din etică. Pentru mai multe detalii accesați pagina: https://moralpsychlab.web.ox.ac.uk/home?fbclid=IwAR27f7al4zrujKhN7BhDjG0WN8-pNHlva-Z_a_4DP3ljAmuVRMWD48p5h4s
Emilian Mihailov coordonează în prezent proiectul de cercetare exploratorie ‘Etica oamenilor viitorului: dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare’ (http://enhatec.ccea.ro).

Conferința-eveniment “On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy”

Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române vă invită la o conferință-eveniment intitulată “On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy”.

Evenimentul este deschis cu o adresă a acad. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, director al Institutului “Constantin Rădulescu-Motru”, profesor şi director al Şcolii Doctorale de Filosofie a Universității din București.

Conferențiarii includ profesori îndrăgiți ai Facultății de Filosofie, între care acad. prof. univ. dr. Mircea Flonta, acad. prof. univ. dr. Ilie Pârvu, prof. Constantin Stoenescu, prof. Dana Jalobeanu, şi alţi colegi.  

Programul conferinței include şi alte personalități de marcă ale comunității academice, cum ar fi profesorii Sandu Popescu (Royal Society, University of Bristol), Michael Potter (University of Cambridge), Graham Priest (City University of New York), David Rosenthal (City University of New York), Vasso Kindi (National and Kapodistrian University of Athens), Paul Hoyningen-Huene (Leibniz Universität Hannover) şi mulți alții.

O motivare detaliată a punctului de plecare al conferinței poate fi găsită aici: http://www.institutuldefilosofie.ro/e107_files/downloads/Viata%20stiintifica/On%20the%20Objectivity%20of%20Scientific%20Knowledge%20CALL%202022.pdf

Conferința este organizată de acad. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, acad. prof. univ. dr. Ilie Pârvu şi cercetător dr. Marius Drăghici. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la adresa: http://www.institutuldefilosofie.ro/news.php?extend.161