Conferința-eveniment “On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy”

Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române vă invită la o conferință-eveniment intitulată “On the Objectivity of Scientific Knowledge. Models and Theoretical Representations of Structure and Progress in Science. Thomas Kuhn’s Legacy”.

Evenimentul este deschis cu o adresă a acad. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, director al Institutului “Constantin Rădulescu-Motru”, profesor şi director al Şcolii Doctorale de Filosofie a Universității din București.

Conferențiarii includ profesori îndrăgiți ai Facultății de Filosofie, între care acad. prof. univ. dr. Mircea Flonta, acad. prof. univ. dr. Ilie Pârvu, prof. Constantin Stoenescu, prof. Dana Jalobeanu, şi alţi colegi.  

Programul conferinței include şi alte personalități de marcă ale comunității academice, cum ar fi profesorii Sandu Popescu (Royal Society, University of Bristol), Michael Potter (University of Cambridge), Graham Priest (City University of New York), David Rosenthal (City University of New York), Vasso Kindi (National and Kapodistrian University of Athens), Paul Hoyningen-Huene (Leibniz Universität Hannover) şi mulți alții.

O motivare detaliată a punctului de plecare al conferinței poate fi găsită aici: http://www.institutuldefilosofie.ro/e107_files/downloads/Viata%20stiintifica/On%20the%20Objectivity%20of%20Scientific%20Knowledge%20CALL%202022.pdf

Conferința este organizată de acad. prof. univ. dr. Mircea Dumitru, acad. prof. univ. dr. Ilie Pârvu şi cercetător dr. Marius Drăghici. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la adresa: http://www.institutuldefilosofie.ro/news.php?extend.161

Conf. univ. dr. Dana Jalobeanu va ține The Presidential Lecture la European Society For The History of Science (ESHS)

Plenary Lectures

The Tenth Conference of the European Society for the History of Science (ESHS) will take place in Brussels (Belgium), from 7 to 10 September 2022. The theme will be Science Policy and the Politics of Science. The venue in and of itself supports the theme of the conference. Since the foundation of the Royal Academy of Science, Letters, and Fine Arts of Belgium in 1772, Brussels has been the home and venue of significant scientific institutions, from the Solvay Conferences in Physics and Chemistry to the European Commission and Research Council, which have shaped the present state of the sciences as well as their impact on our world. From a historiographical perspective, this will be an opportunity to showcase new histories of scientific institutions and modes of knowledge, networks, and nodes.

Brussels, Capital of Europe

The National Committee for Logic, History and Philosophy of Science, the Université libre de Bruxelles, and the Vrije Universiteit Brussel are proud to announce the launch of the ESHS 2022 Conference in Brussels. The Belgian capital is a cosmopolitan city that plays a leading role as Europe’s political centre and hosts many international organisations. In addition, Brussels has a wealth of outstanding museums and is home to higher education and cultural heritage institutions that preserve collections of interest for the history of science.

Source: https://eshsbrussels2022.com/ 

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, alcătuită din conf. univ. dr. Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, și lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a avut o întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov. La întâlnire au mai participat, în calitate de reprezentanți ai Facultății de Istorie și Filosofie a USM, conf. univ. dr. Dumitru Dodul, director al Departamentului de Filosofie și Antropologie și lect. univ. Alexandru Lupușor.

În cadrul discuției, au fost abordate atât proiectele de colaborare dintre cele două instituții aflate deja în desfășurare, cât și cele care urmează a fi demarate.

O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de consolidare și de diversificare a activităților în cadrul programului de master cu diplomă dublă Istoria și circulația ideilor filosofice (Universitatea din București) și Filosofii contemporane (Universitatea de Stat din Moldova).

Participanții la discuții au subliniat importanța transferului de experiență și bune practici în instruirea specialiștilor în domeniul filosofiei și oportunitatea participării și dezvoltării în comun a unor proiecte desfășurate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte ale cooperării care, transpuse în obiective și acțiuni concrete, au scopul de a contribui la implementarea agendei comune.

Vizita face parte dintr-o serie de întâlniri periodice menite să contribuie la întărirea legăturilor dintre Universitatea din București și Universitatea de Stat din Moldova. Astfel, în perioada 29-30 iunie 2021, o delegație a Universității din București a realizat o vizită oficială la Universitatea de Stat din Moldova. Întrevederea a venit în continuarea unei îndelungate tradiții de colaborare între cele două instituții de învățământ și ca răspuns la vizita pe care rectorul Universității de Stat din Moldova, prof. univ. dr. Igor Şarov, a făcut-o la Universitatea din București în perioada 27-29 ianuarie 2021

Sursa: https://unibuc.ro/o-delegatie-a-facultatii-de-filosofie-a-universitatii-din-bucuresti-intrevedere-cu-rectorul-universitatii-de-stat-din-moldova-conf-univ-dr-igor-sarov/ 

ANDREI ROȘCA, MASTERAND ICIF: EXPERIENȚA UNEI MOBILITĂȚI ERASMUS LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Conf. dr. Dumitru DODUL, Directorul Departamentului de Filosofie și Antropologie (USM, Chișinău), împreună cu Andrei ROȘCA, student în anul II la programulde Master Istoria și Circulația Ideilor Filosofice

Studenții internaționali aleg Universitatea de Stat din Moldova pentru studiile în cadrul mobilităților academice. Printre ei se numără și Andrei Roșca, masterand de la Universitatea din București, România, care s-a aflat în mobilitate academică la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, prin „Erasmus+ Program”. Or, șansa perioadei petrecute la Chişinău provine din colaborarea pe care Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti o are cu Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, prin programul de studii de masterat „Istoria și Circulația Ideilor Filosofice”. Despre experiențele frumoase trăite la noi în țară, precum și despre stagiul de la USM ne povestește cu melancolie.

Andrei Roșca: „În această tensiune, tensiunea proiectului meu, semestrul petrecut la Universitatea de Stat din Moldova a fost materializarea unui gând personal, care, îmbinând aspectele profesionale și personale, mi-a oferit șansa de a experimenta ceea ce simt recurent și la București – calmul din mijlocul furtunii. Impulsionat de curiozitate, am aplicat la înscrierea din vara anului 2020 și pentru opțiunea dublei specializări, ce implica un semestru petrecut la Universitatea de Stat din Moldova. În acest cadru, în septembrie 2021, am venit la Chișinău pentru parcurgerea semestrul al III-lea. Izbit încă de la început, din pricina noutății, de felul în care se desfășurau cursurile la USM, acomodarea, nu foarte lungă, mi-a oferit prilejul de-a sesiza și îndeplini diverse cerințe academice și administrative. Astfel, cu lecturi în parcuri, anticamere și coridoare de instituții publice, axat, aproape pragmatic, pe studiu, perioada petrecută la Chișinău mi-a oferit un spectru de experiențe, circumscris dedicării pentru cercetare.

Ca atare, în cele cinci luni în care m-am aflat în Republica Moldova, prin adâncirea în studiu, am avut șansa de a sesiza o parte din cultura orașului, de a avea întâlniri plăcute cu diverse persoane (inclusiv în experiența de la cămin). De la profesori și până la funcționari publici, de la colegii de facultate și până la cei de cămin, fiece întâlnire a adus cu sine o fundamentală experiență culturală.

În privința cadrelor didactice, cursurile de la USM au fost mediul propice de diseminare a unor noi perspective de abordare și de cercetare. Chestionările filosofice, fundamentale ca atare, au fost, în acest context, conjugate cu abordările diferite propuse de fiecare profesor în parte – personale, dar și obiective, ce mi-au prilejuit nu doar furnizarea de informații, ci și o manieră de gândire, de abordare, de cercetare, de chestionare. Iar aceasta, finalmente, este miza filosofiei: de a trezi în celălalt nevoia întrebării, de a-l face pe celălalt să simtă caracterul vital al întrebării de adâncime. De fapt, într-un spectru de problematizare larg și divers, pe fondul dialogului, esențial mai ales într-o astfel de comunicare, am căutat și – cel mai important – am fost invitat să o fac, mai ales prin participări – nu doar pasive – la conferințe; am fost plasat, deopotrivă, în liminalitatea și centralitatea diferitelor dileme existențiale. Fundamental, în acest spectru, este faptul că astfel de întrebări nu rămân închise sau risipite în săli de cursuri, notițe, cărți, semnalul de recreație. Astfel de întrebări m-au urmat și le-am abordat în Valea Morilor, pe strada Al. Pușkin, pe bl. Ștefan cel Mare și Sfânt, la „Migrații”, lângă V. Micle și M. Eminescu, lângă L. Tolstoi, la colțuri de străzi, în camera de cămin (și până acolo).

Nefiindu-mi o povară solitudinea – resimțind-o adesea chiar ca pe o necesitate spirituală – și pentru că, încă o dată, studiul nu se încheia în curtea facultății, perioada de recreere era perioada de reflectat asupra problemelor ridicate în cadrul cursurilor. Perioada de răgaz. Perioadă în care mi-am apropriat gânduri și lecturi ce, fundamental, mi-au istovit și vindecat sufletul – nectar și cucută deopotrivă. Problematizări sociale, ce, cultural, dau seama de problematizarea existențială pe care omul (cu precădere contemporan) caută să o rezolve. De la resorturile chestionărilor sociale și până la miza existențială pe care o are simbolul, de la presiunea ontologică și până la indiferența față de aceasta, în derivă și întru-mi propriile repere, debusolat și axat, concentrat, am profitat de fiece secundă pentru a-mi obloji sufletul. În Chișinău. Ca și în București, de altfel. M-am destăinuit orașului, iar răspunsul său, în vacarmul cotidian, a fost liniștea neconcludentă a apusului pe care o contemplam pe banca de lângă cămin. Liniștea ce se așternea peste o zi ambiguă, în care activitatea orașului și scopurile mele se îmbinau într-o manieră non-calitativă. Doar pragmatică.

Dimensiunea academică, pentru care nu-mi pot exprima îndeajuns recunoștiința, este înscrisă în dimensiunea existențială – Proiectul meu. Iar o astfel de experiență, experiența unei mobilități, este cea care prilejuiește asemenea gânduri, dezvoltându-mă academic și cizelându-mă spiritual. Cu gânduri melancolice, Chișinău nu va mai fi doar o destinație turistică. Va fi locul unei părți importante din proiectul meu”.

Sursă: https://usm.md/?p=8409