Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat la Conferințele Operei Naționale București

Pe 8 mai 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o nouă ediție din SCENA GÂNDIRII – Conferințele Operei Naționale București. Evenimentul, desfășurat sub titlul „NOUA DEZORDINE A FERICIRII” îl va avea ca invitat pe Cristian Iftode, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

E greu de găsit un subiect mai obsedant, dar totodată mai alunecos decât fericirea. Pascal ne-a semnalat de mult caracterul eluziv al fericirii: „Astfel, noi nu trăim niciodată, ci doar sperăm să trăim, și tot pregătindu-ne să fim fericiți, e limpede că nu vom fi niciodată.”

La contradicțiile felului în care concepem și căutăm fericirea, timpurile moderne adaugă noi provocări și tensiuni. Democratizarea fericirii, ca aspirație legitimă a tuturor oamenilor, a condus la noi mutații de sens. În felul acesta, fericirea a devenit tot mai mult fie o fugă în afara noastră, printre distracții superficiale, fie o ficțiune intimă, de care te rușinezi să vorbești în public. În acest timp, despre dezideratul împlinirii de sine se vorbește tot mai mult în cheie antreprenorială, ca despre o afacere ce poate fi sintetizată în zece pași sau secrete esențiale.

Dar cum ar trebui să gândim fericirea? Ca o stare pur subiectivă, ca îndeplinire a tuturor dorințelor sau ca desăvârșire a înzestrărilor noastre fundamentale? Este fericirea extaz sau împlinire de sine; drog escapist sau curaj de a fi tu însuți? Constă în mari succese publice ori în seninătate în fața eventualelor eșecuri ? Este fericirea independența totală a înțeleptului antic sau povestea unei iubiri împlinite? Care e locul suferinței în căutarea unei vieți cu adevărat fericite? Nu cumva fericirea e o iluzie?

Acestea sunt numai câteva dintre întrebările la care invitatul lunii aprilie va răspunde în cadrul evenimentului moderat de Daniel Nica, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București.

Prelegerea și dialogul vor fi însoțite de momente muzicale, asigurate de artiștii Operei Naționale București, mezzo-soprana Oana Andra și baritonul Vicenţiu Ţăranu, acompaniați la pian de Ioana Maxim.

Evenimentul va fi va fi transmis în direct de către TVR Cultural.

Ce este SCENA GÂNDIRII?

SCENA GÂNDIRII înseamnă dialog, cunoaștere și emoție. Această serie de întâlniri lunare aduce în fața publicului importante personalități intelectuale, artistice și academice ale zilelor noastre. Temele discutate acoperă o multitudine de domenii: de la muzică la literatură, de la filosofie la teatru și istorie. Deşi subiectele de discuţie sunt dintre cele mai diverse, toate au în comun aceeași dorință: de a formula întrebări incitante şi de a oferi răspunsuri relevante la cele mai însemnate provocări ale condiției umane, ale culturii naționale și universale.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

 

Sursa: radioromaniacultural.ro

Conferința „Știrile pot fi false. Dezinformarea este doar reală”: 26 aprilie 2024

A doua conferință Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, va aduce în dezbatere fenomenul fake-news care s-a amplificat în era digitală.

Conferința poate fi urmărită integral live pe Facebook (link aici: https://fb.me/e/4TgLt5YEW) și pe YouTube (link aici: Language Matters – Comunitate de analiză debunking – YouTube)

Dacă vrei să intri în cercul de mentorat al tinerilor ambasadori Language Matters, te rugăm să te înscrii în formularul din link.

„Știrile pot fi false. Dezinformarea este doar reală” este titlul dezbaterii organizate la Facultatea de Filosofie a Universității din București, vineri, 26 aprilie, de la ora 12.00, iar invitații Danei Deac vor fi jurnalista Codruța Simina, fondatoarea Misreport, și Gabriel Cîrlig, expert în securitate cibernetică.

Sursă: languagematters.ro

Seminar cercetare DFT „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dl. Bogdan Dumitrescu, doctorand al Departamentului de Filosofie Teoretică.
O sursă timpurie a cercetărilor pe care le va prezenta poate fi regăsită aici:https://www.youtube.com/watch?v=caYW2AvoDgwConferința sa de vinerea aceasta se intitulează „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”. Iată un rezumat al acesteia:
„In the more recent analytic philosophy of time there has been too little attention toward the idea that some metaphysical theories of time may conflict with free will. While the problem of logical fatalism has been a popular subject in the philosophy of time, much less attention has been given to the relationship between the metaphysics of time and free will. Authors such as Nathan Oaklander (1998), Carl Hoefer (2002) and Jennan Ismael (2016) have defended the idea that eternalism (or the B-theory) does not pose a threat to human free will, but it would seem that their account of freedom is more in line with the traditional compatibilist view of free will.
It is possible that certain other conceptions of free will may be under threat by certain metaphysics of time. For example, when agents make decisions, they typically suppose that there is some sense in which the future is open to possibilities. Libertarian free will (the ability to do otherwise) requires an agent to have (at the moment of choice) multiple alternate possibilities from which to choose. But if eternalism (or the B-theory of time) is true, then it would seem, at least prima facie, that the future is not open to possibilities. Eternalism, after all, is the thesis that all events (including past and future events) are equally real. Future events are just as real as past and present events according to this theory of time. This could imply that the future is metaphysically closed and fixed. To the libertarian, this may mean that the only choice available to any agent is the one that is already part of the actual future. One can thus believe that eternalism is incompatible with libertarian free will.
As Niall Shanks (1994) argued, libertarian free will seems to be incompatible with such a theory of time. To Shanks, a theory of time in which future events and objects are ontologically equal to past and present ones is inhospitable to libertarian free will. He claimed that one of the reasons for this is because the agent lacks existential control: the ability to bring events and objects into existence.
Recently Ben Page (2022) has argued that the incompatibility between eternalism and libertarian free will is merely apparent. The two may indeed be compatible. In this paper I argue, contrary to Ben Page (2022), that a strong case can be made for the thesis that eternalism is not compatible with libertarian free will. I briefly survey the A- and B-theories of time, present Shanks’ (1994) argument and defend my own argument for the thesis that eternalism and libertarian free will are incompatible. I then respond to possible objections in order to defend the thesis.”
Conferința se va desfășura vineri, 26 aprilie, orele 16.00-18.00, la sala de consiliu de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Emilian Mihailov va modera dezbaterea despre etica Inteligenței Artificiale la Palatul Parlamentului

În perioada 24 – 25 aprilie,. la Palatul Parlamentului, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență organizează cea de a treia ediție a Conferinței Internaționale „Outlook on Resilience. The Dawn of AI”. Evenimentul se bucură de prezența unor oficialități de rang înalt din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor UNESCO NATO Centrul European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică Agenția Europeană de Apărare Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu din cadrul Comisiei Europene CRDF Global Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall etc. La nivel național vor participa experți din: Serviciul de Telecomunicații Speciale Directoratul Național de Securitate Cibernetică Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării Camera Deputaților Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică etc.
Conf. Univ. Dr. Emilian Mihailov va modera panelul despre etica AI: https://resilienceamidstchallenges.com/agenda/ethic_legal_considerations/. Integrarea inteligenței artificiale (IA) în guvernare ridică întrebări semnificative cu privire la impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi. Exemple în acest sens sunt analizele predictive bazate pe IA în cadrul forțelor de ordine și utilizarea chatboturilor în serviciile guvernamentale. În timp ce analizele predictive îmbunătățesc alocarea resurselor pentru forțele de ordine trebuie abordate preocupările etice precum părtinirea în date și confidențialitatea. În mod similar deși chatboturile cu IA cresc eficiența în cazul întrebărilor de rutină apar provocări în gestionarea problemelor complexe și asigurarea confidențialității necesitând o proiectare și o monitorizare atente. Acest panel își propune să exploreze aceste aspecte complexe să propună soluții și să evalueze gradul nostru de pregătire pentru consecințele etice ale IA în guvernare.

International Online Conference Kant 300: April 22-26 2024

Since 2024 marks the 300th anniversary of Kant’s birth rather than the publication of any specific fundamental works, the conference does not have a specific topic. It welcomes scholars whose relevant articles, essays, and/or books are published in interdisciplinary subject areas, as well as in the historical-exegetical and/or theoretical-reconstructive fields. These may include but are not limited to cognitive science, metaphysics, epistemology, general philosophy of science, analytical philosophy, philosophy of mathematics, frame-theory program, ethics, or moral philosophy.

PDF Loading...
PDF Loading...

Atelierului CIVIS intensiv „Understanding causation in virtual reality”, 25-29 martie 2024

Între 25 și 29 martie 2024 a avut loc componenta fizică a atelierului CIVIS intensiv Understanding causation in virtual reality la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Mai multe detalii despre acest „blended intensive programme” (BIP) puteți găsi aici: https://civis.eu/en/learn/civis-courses/understanding-causation-in-virtual-reality

La eveniment au participat studenți de la universități partenere CIVIS, cât și de la Universitatea din București. Printre profesorii și formatorii care predau la acest program se numără colegi de la Facultatea de Filosofie: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, conf. univ. dr. Sorin Costreie, conf. univ.  dr. Constantin Vică, lector dr. Andrei Mărășoiu, lector dr. Alexandru Dragomir, asist. Anda Zahiu, drd. Sandra Brânzaru. Dar au susținut prelegeri şi colegi de la Universitatea Națională de Știință şi Tehnologie Politehnica București (lector dr. Mircea Toboşaru), cât şi de la alte universități partenere CIVIS: prof. dr. Neil McDonnell (University of Glasgow), lector Micah Thomas Pimaro Jr. (University of Calabar, Nigeria), iar de la Tilburg University a avut o prezentare online lect. dr. Nathan Wildman. Mai multe despre laboratorul ARC-XR al prof. McDonnell puteți afla aici: https://www.gla.ac.uk/research/arc/xr/

Scopul acestui program intensiv hibrid este de a explora modalități de înțelegere a cauzalității în realitatea virtuală – modul în care obiectele interacționează între ele și rolul cauzalității în felul cum ne raportăm la lumile virtuale. Cauzalitatea este esențială atât în înțelegerea realității fizice, cât și a realității virtuale; ea influențează dezbaterile privind acțiunea, autonomia și răspunsurile utilizatorilor ca agenți în realitatea virtuală. Percepția cauzală este foarte importantă pentru înțelegerea interacțiunii utilizatorului și a experiențelor pe care le au utilizatorii în VR. Cu toate acestea, există puține lucrări în literatura de specialitate care să se axeze atât pe cauzalitate, pe filosofia tehnologiei, cât și pe percepția cauzală. Cursurile (față-în-față şi, respectiv, online) au în vedere și dezbaterile din metafizică, epistemologie, filosofia percepției, filosofia tehnologiei și filosofia minții. Principalul rezultat al programului va fi o mai bună înțelegere a naturii experiențelor noastre în VR și a mecanismelor care le subîntind. Componenta online a acestui program intensiv este dedicată parcurgerii lucrării „Reality+” scrise de cunoscutul David Chalmers: https://consc.net/reality/

În termenii competențelor dobândite, programul oferă studenților oportunitatea de a înțelege, reflecta și de a utiliza în mod etic dispozitivele și aplicațiile VR. În acest sens, profesorii și formatorii prezintă studenților cele mai recente concepte, teorii, principii și metode fundamentale de cercetare în realitatea virtuală, oferindu-le o pregătire valoroasă pentru cariere în domenii legate de VR. Nu în ultimul rând, cursul ne invită la game-ificarea învățării, ilustrând concepte teoretice abstracte (cum ar fi obiecții la metafizicile contemporane ale cauzalității) prin elemente simple ca jocul cu piesele de remi. Câteva mostre de asemenea ilustrații extrase direct din seminar puteți găsi pe pagina profesorului McDonnell: https://padlet.com/neil_mcdonnell/civis-r9wyrhd4is9598t9

Proiectul acestui curs intensiv s-a născut din convergența inițiativelor de cercetare ale studenților doctoranzi ai Facultății de Filosofie, masteranzi ai programului „Mind the Brain” în științele cogniției de la Filosofie și, respectiv, studenți de licență ai programului în științele cogniției de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UB. Mai multe detalii despre programul masteral „Mind the Brain” puteți afla aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/ sau contactându-l pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro