În perioada 25-29 noiembrie 2024, Universitatea din București și Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) organizează a treia ediție a conferinței anuale de comunicare a rezultatelor cercetării din cadrul Universității din București. Aceasta se va desfășura în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Panduri (Șos. Panduri nr. 90, București, clădirea FSAS, etajul I).

Domeniile discutate în cadrul acesteia vor fi în concordanță cu temele celor cinci hub-uri CIVIS, anume: climă, mediu și energie; societate, cultură, patrimoniu; sănătate; orașe, spații și mobilități; transformări digitale și tehnologice.

În cursul zilei de astăzi, 28 noiembrie 2024, înregistrarea participanților începe în intervalul orar 14:15-14:30. Profesorii Andrei Ionuț Mărășoiu, Mircea Dumitru și Alexandru Dragomir reprezintă Facultatea de Filosofie a Universității din București prezentând proiectul Vicious coordination, epistemic bubbles and the slide into conspiracy theories în secțiunea ,,Transformări digitale și tehnologice’’, ce va avea loc în intervalul orar 15:30-17:15 alături de alte proiecte de cercetare din aceeași arie, urmând ca mai târziu să fie discutate lucrări din domeniul ,,Sănătate (II)’’ pentru orele 17:35-18:45 și domeniul ,,Climă, mediu energie (II)’’ pentru intervalul 18:45-20:10.

Pentru ziua de vineri, 29 noiembrie 2024, înregistrarea participanților începe între  12:45-13:00. Între 13:00 și 14:30, panelul discutat va fi ,,Cercetare pentru societate și știință participativă (II)’’, după care, între 14:30 și 15:40 cel de ,,Societate, cultură, patrimoniu (III): 160 de ani de la înființarea Universității din București și a 330 de ani de continuitate a învățământului superior la București’’, avându-l ca moderator pe Constantin Vică, prorector Internaționalizare și Relații Publice, Universitatea din București. Acest panel va fi precedat de ,,Climă, mediu, energie (III)’’ între 15:40 și 17:35, iar ultimul panel ,, Societate, cultură, patrimoniu (IV): tendințe actuale și abordări interdisciplinare’’ va urma după o pauză de cafea desfășurată între 17:35-17:50, începând la 17:50, programat să se finalizeze la 19:55.

Mai multe informații despre primele două ediții ale conferinței anuale de comunicare a rezultatelor cercetării la UB sunt disponibile aici și aici.

În data de 29 noiembrie 2024 se va desfăşura atelierul „Keeping It Real in VR: empathy, therapy, virtual objects and actions”, organizat de Universitatea din Antwerp, Belgia.

Tematica atelierului este bazată pe statutul „virtualității” în Realitatea Virtuală,  se vor explora probleme precum dezvoltarea empatiei, interacţiunea cu obiecte virtuale, acţiunea în mediul virtual, sentimentul de întrupare (embodiement) în terapiile din mediul virtual.

Participanții sunt cercetători de pe cuprinsul UE, Volha Saroka (Maria Curie-Sklodowska University, Polonia), Federico Fantelli (University of Antwerp, Belgia), Thomas van Es (University of the Basque Country, Spania), Zuzanna Rucińska (University of Antwerp, Belgia).

Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București va participa drd. Sandra Brânzaru, care va susține o comunicare cu titlul “Empathy and virtual reality – enhancement or myth”. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la link-ul  https://philevents.org/event/show/127362 sau https://www.uantwerpen.be/en/research-groups/philosophical-psychology/events/upcoming/keepingitreal/

Joi, 14 noiembrie 2024, de la ora 18:00, doamna Sandra-Cătălina Brânzaru, doctorand al Facultății de Filosofie (Universitatea din București) va susține conferința “Knowing what it is like from VR experiences – what exactly does one get to know?”, eveniment găzduit de Centrul de Filosofie Aplicată și Departamentul de Filosofie al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Evenimentul se va desfășura în limba română. Iată, însă, un rezumat în limba engleză:

‘It seems that the kind of knowledge that one has in relation to what it is like to go through something is tightly related to the experience that one has of going through something (to know what it is like to Φ only if one has had the experience of Φ-ing). VR empathy simulations are often considered to enhance the user’s empathy (ability) and/or induce prosocial behaviour in the physical, non-virtual environment. Either way, the idea seems to be that such VR apps lead, to some degree, to a transformative experience. I aim to critically examine such claims. Experimental results are mixed, some people might be more empathetic after having a VR empathy simulation experience, some may not. According to Paul (2014) a TE would encompass both an epistemic (grasping knowledge unreachable prior to the TE) and a personal dimension (changing values, core beliefs, self-conception). The problem I try to tackle is if it is actually the case that a person gains knowledge of “what the experience is like” in a VR simulation.’