ORAR / TIMETABLE

Conferinţa internaţională New Work on TOM 2 – interacting with LLMs: 20-21 martie 2025

de | mart. 17, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

În intervalul 20-21 martie 2025, se va desfăşura conferinţa internaţională New Work on TOM 2 – interacting with LLMs, organizată de Facultatea de Filosofie (drd. Sandra-Cătălina Brânzaru, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Filosofie; CELFIS; ICUB) și cu ajutorul studenţilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, programul de Științe Cognitive (Sebastian Andrei Ioniţă şi Selahattin-Can Petre-Akbulut). Scopul conferinţei este să reunească studenți și cercetători în filosofia minții, epistemologie, științele cogniţiei, filosofia tehnologiei pentru a explora cum interacționăm cu modelele lingvistice mari (cum ne interpretează LLM-urile comportamentul comunicativ și cum interpretăm comportamentul comunicativ al LLM-urilor), cu accent pe (dar fără a se limita la) rolul actelor de vorbire în interacțiunile sociale.

Conferința face parte dintr-un ciclu de evenimente asociate proiectului „The effects of LLM interaction on TOM in virtual and digital environments” (nr. 10504/25.10.2024) găzduit de ICUB și reunind profesori, doctoranzi, cercetatori și asistenți de cercetare de la patru facultați ale Universității: Filosofie, Psihologie și Științele Educației, Litere și Biologie.

La eveniment vor participa cercetători şi studenţi din UK, România, Ungaria, Italia, Canada, Brazilia, UK şi Olanda: Yikunoamlak Mesfin (University of Szeged), Rareş Mihnea Iosifescu (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei), Shaoyu Han (Durham University), Bianca Savu (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), Corina Stavila (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), Jeremie Garceau (University of Quebec in Trois-Rivières), Luca di Vincenzo (Sapienza University of Rome), Yan Xu (Durham University), Merel Semeijn (University of Groningen), Marco Fenici (Università Telematica Pegaso). Vor susţine prelegeri invitate Neri Marsili (Universidad Nacional de Educación a Distancia), Gheorghe Ştefanov (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), Iwan Williams (University of Copenhagen), Alexandru Nicolae (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere şi Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”)

Evenimentul va fi unul hibrid, prezentatorii vor susţine prezentări față în față sau în regim online. Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute. Programul conferinței este disponibil pe pagina evenimentului https://philevents.org/event/show/132170

Cei care doresc să participe în public, fie faţă în faţă, fie online, se pot înregistra la adresa tomnlanguagegmail.com, până în data de 19 martie 2025.

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Prof. dr. Cristian Iftode, invitații lui Daniel Nica la Dezbaterile VERSUS de la Institutul Cultural Român în 08 aprilie 2025

de | mart. 15, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

Dezbaterile VERSUS, organizate de profesorul Daniel NIca la Institutul Cultural Român, continuă! Pe 8 aprilie, vom discuta despre un subiect fundamental al filosofiei: Adevărul. Sub titlul „Un adevăr vs Mai multe adevăruri”, profesorii Mircea Dumitru și Cristian Iftode – un filosof analitic și unul continental – vor încerca să răspundă la întrebarea: Adevărul este unic sau există mai multe adevăruri? O discuție ce promite să adâncească înțelegerea noastră despre acest concept esențial. Vă așteptăm cu drag să fiți alături de noi!

VIRAL-D. Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

de | mart. 10, 2025 | Actualitate, Anunturi, CCEA, Conferences, Conferinte

VIRAL-D

Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D – un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. Conferințele au loc în fiecare joi, de la ora 16.00, la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (amfiteatrul Mircea Florian, etaj 1, Splaiul Independenței 204). Programul detaliat poate fi consultat mai jos.

Într-o perioadă în care platformele online și algoritmii care dau prioritate conținutului viral pot amplifica indignarea morală și potența polarizarea socială, VIRAL-D își propune să identifice resurse științifice, alături de posibile soluții, pentru protejarea integrității democrației și a relevanței discursului public. Rețelele sociale și algoritmii modelează intens viața democratică, acțiunea colectivă și dezbaterea publică, iar VIRAL-D va explora complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online și reliefând consecințele reale asupra democrației.

Proiectul reunește specialiști în etică aplicată, filosofie, științe politice, psihologie, informatică, sociologie și științele comunicării de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Glasgow, Academia Română, Universitatea Politehnica București și, mai ales, Universitatea din București. Printre invitații săptămânali se regăsesc rectorul UB, sociologul Marian Preda, și vicepreședintele Academiei Române, filosoful și logicianul Mircea Dumitru, care va deschide seria conferințelor.

În cadrul discuțiilor VIRAL-D, participanții vor explora teme precum rolul algoritmilor utilizați de rețelele sociale în amplificarea indignării morale și a dezinformării, implicațiile propagandei computaționale asupra opiniei publice, felul în care supraîncărcarea informațională și „camerele de ecou” contribuie la fragmentarea spațiului public, la clivaje sociale și la erodarea încrederii în instituții, dar și modalitățile prin care actorii statali sau non-statali pot influența campaniile de dezinformare, prin tehnologii autoritare, de tipul platformelor sociale centralizate. De asemenea, se va discuta despre reputația expertizei științifice în dezbaterile publice, despre efectele re-oralizării digitale asupra convingerilor moral-politice și despre modul în care dinamica digitală actuală modelează procesele democratice și coeziunea socială.

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, e dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele lor – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council, avataResponsibility, și două proiecte europene Horizon, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației digitale contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Prin seria de conferințe VIRAL-D, Universitatea din București își reafirmă angajamentul de a încuraja dezbaterea și cooperarea în înțelegerea provocărilor societății actuale, contribuind la formarea cadrului de reflecție și analiză al impactului tehnologiilor digitale asupra democrației, într-un context în care persoanele, cetățenii, dar și procesele electorale din România sunt tot mai sensibile la influențele mediului online.

Participarea este deschisă tuturor celor interesați de studiul aplicat, argumentat și științific, al impactului tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale asupra democrației și societății românești: studenți, cercetători, organizații neguvernamentale, jurnaliști etc. Pentru informații privind fiecare întâlnire, vă invităm să accesați săptămânal paginile de Facebook, Instagram și site-ul CCEA.

Programul conferințelor (toate încep la ora 16.00)

13.03.2025:
Mircea Dumitru (Academia Română, Vicepreședinte al Academiei Române)
Știință, adevăr, democrație. O relație tensionată?

20.03.2025:
Camil Pârvu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București)
Asimetrii epistemice, polarizare politică și paradoxul democratizării digitale a expertizei

27.03.2025:
Cristina Voinea (Universitatea din Oxford)
Rețelele sociale și criza morală a democrației

03.04.2025:
Bogdan Oprea (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București)
Aceasta nu este manipulare! Despre tehnologiile digitale și cum au perturbat alegerile prezidențiale din 2019 și 2024

17.04.2025:
Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București)
Micro-momente, macro-efecte: temporalitățile digitale ale discursului public

08.05.2025:
Marian Preda (Facultatea de Sociologie, Rector al Universității din București)
Riscuri, inechități și clivaje în democrația de supraveghere digitală

15.05.2025:
Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății

29.05.2025:
Mona Simion (Universitatea din Glasgow)
Dogmatism și dezinformare

05.06.2025:
Constantin Vică & Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare

Conferința internațională „LLMs and their intuitions”: 8-9 martie 2025

de | mart. 4, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

În intervalul 8-9 martie 2025, se va desfăşura conferinţa internaţională LLMs and their intuitions, organizată de Facultatea de Filosofie (drd. Sandra-Cătălina Brânzaru, Şcoala Doctorală a Facultăţii de Filosofie; CELFIS; ICUB) și cu ajutorul studenţilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, programul de Științe Cognitive (Gina Paraschiv, Rareş Iosifescu). Scopul conferinţei este să reunească studenți și cercetători în filosofia minții, epistemologie, științele cogniţiei, filosofia tehnologiei pentru a explora afirmațiile recente conform cărora modelele mari de limbaj ar putea dezvolta intuiții. Conferința face parte dintr-un ciclu de evenimente asociate proiectului „The effects of LLM interaction on TOM in virtual and digital environments” (nr. 10504/25.10.2024) găzduit de ICUB și reunind profesori, doctoranzi, cercetatori și asistenți de cercetare de la patru facultați ale Universității: Filosofie, Psihologie și Științele Educației, Litere și Biologie.

Vor susţine prezentări cercetători şi studenţi din Austria, România, SUA, Italia, Argentina, Brazilia, UK, Crimeea: Johannes Brinz (Universität Osnabrück), Raluca Rusu (Universitatea din București), Paul Athes (Universitatea Babeş-Bolyai), Matteo Da Pelo (Università degli Studi di Cagliari), Mihai Alexandru Bîclea (Universitatea din București), Leonhard Bauer (Universität Wien), Morgan Holdsworth (University of Nottingham), Mariela Destéfano (National Scientific and Technical Research Council), Britt Currie (University of Illinois Urbana-Champaign), Evandro Barbosa şi Thaís Alves Costa (Federal University of Pelotas, Brazil), Alexandru Dancu (Universitatea din București, CCEA), Gina Paraschiv (Universitatea din București), Cătălin Teoharie (Universitatea din București), Alexandra Zorilă (Universitatea din București, ICUB, CCEA), Alexandru Dragomir (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, ICUB, CCEA), Nadezhda Zudilina (V.I. Vernadsky Crimean Federal University), Lorenzo De Stefano (Università Federico II of Naples), Elmo Feiten (Pennsylvania State University), Ioan Muntean (University of Texas, Rio Grande Valley & University of Illinois, Urbana-Champaign). Vor susţine prelegeri invitate Marianna Bergamaschi Ganapini (Union College, SUA) şi Andrei-Ionuţ Mărăşoiu (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie, ICUB & CELFIS)

Evenimentul va fi unul hibrid, prezentatorii vor susţine prezentări față în față sau în regim online. Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute. Programul conferinței este disponibil pe pagina evenimentului https://philevents.org/event/show/131978

Cei care doresc să participle în public, fie faţă în faţă, fie online, se pot înregistra la adresa humanandllmintuitiongmail.com, până în data de 6 martie 2025.

Conferința „Gândire critica vs gândire conspiraționistă”: 06 martie 2025

de | mart. 4, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

Subiecte precum fake news și conspiraționism sunt tot mai prezente în discuțiile din media și suntem încurajați să ne facem propriul ‘research’ și să ne folosim de gândire critică pentru a trage concluziile corecte. Ce califică o teorie drept o teorie a conspirației și ce îi determină pe oameni să ajungă la concluzii diferite, pornind de la aceleași date ale problemei? Este totuși gândirea critică un instrument suficient pentru a ne proteja de teoriile conspiraționiste?

Împreună cu Conf. Univ. Dr. Sorin Costreie, Prof. Univ. Dr. Rodica Ianole și Conf. Univ. Dr. Manuela Ungureanu, vom dezbate aceste întrebări, explorând impactul gândirii critice asupra teoriilor conspiraționiste, mecanismele comportamentale și cognitive care le susțin și limitele dintre scepticismul sănătos și gândirea conspiraționistă.

Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy: The losers of the Scientific Revolution

de | mart. 4, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Call for papers, Conferences, Conferinte

Call for applications: Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy

The losers of the Scientific Revolution

Technical University Nuremberg (UTN), Department of Liberal Arts and Sciences

Nuremberg, 30 June-July 5, 2025

The Princeton-Bucharest-Nuremberg Seminar in Early Modern Philosophy is organized by Dana Jalobeanu (UTN/University of Bucharest), Daniel Garber (Princeton University) and Rodolfo Garau (University of Hamburg).

Invited speakers include: Roger Ariew (University of South Florida), Scott Mandelbrote (University of Cambridge), Gideon Manning (Mount Sinai College), Claudia Dumitru (Yale University), Oana Matei (Western University Vasile Goldis), Mihnea Dobre (University of Bucharest), Gyburg Ulhman (UTN). (More may be added.)

Early modern philosophy still has its winners and its losers. Even if historiographic categories have changed so many times, even if we do not speak about ‘The Scientific Revolution’ anymore, it is quite difficult to escape classifying early modern thought along the lines of ‘winners’ and ‘losers.’ After all, Descartes won his battle against the Aristotelians, mechanical philosophy defeated vitalism, Newton’s cosmology ‘won’ in front of persistent resistance from the proponents of ‘vortex theories’. Historians of the Royal Society still talk about Thomas Hobbes and Henry Power in terms of ‘losers’ with respect to their more successful (or better connected) colleagues, while Newton is depicted as the winner in the debates with Hooke and Leibniz.

Seventeenth century thought has all sorts of losers: Paracelsians and Galenists, Rosicrucians and die-hard Humanists, Aristotelians and Neoplatonists, vitalists, adepts of traditional medicine, Ptolemaic astrologers, chiliasts, proponents of natural magic etc. What can they teach us about the scientific revolution? This is what we are set to find out in a week-long, intensive research seminar.

This will be the 23rd edition of the Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy, the international summer meeting of scholars interested in various aspects of early modern thought. The seminar has been held almost every summer since 2001, in various locations in Transylvania, in Bucharest and in Hamburg. Now, the seminar has moved to UTN Nuremberg. We will spend a week together, listening to talks and presentations, taking part in debates and reading groups, in a friendly and stimulating environment. The seminar is an intensive event. Participants are expected to arrive on Sunday (June 29) and leave no earlier than Saturday evening (July 4th). There is no participation fee, but each participant will have to cover her/his accommodation and travel expenses. There will be some travel grants for students, covering the costs of accommodation in shared (double) rooms.

We seek talks and proposals for talks and reading groups bearing on figures of the seventeenth century which were classified by historians on the losing side of the Scientific Revolution. One could, for example, focus on some figure or some group of figures who aspired to revolutionize some area of natural philosophy, but didn’t succeed. Or one could write about a controversy between two figures, one of whom never made it into the canon of important authors in the period. Or one could write about some field, such as astrology, that has since disappeared. Please submit a proposal of roughly 250 words, together with a short CV, to Dana Jalobeanu by April 1, 2025 (dana.jalobeanu@gmail.com). If you want to apply for a travel grant, please enclose a letter of motivation. Notification of acceptance by April 5, 2025.

Philos-L „The Liverpool List” is run by the Department of Philosophy, University of Liverpool https://www.liverpool.ac.uk/philosophy/philos-l/ Messages to the list are archived at http://listserv.liv.ac.uk/archives/philos-l.html. Recent posts can also be read in a Facebook group: https://www.facebook.com/PhilosL/ Follow the list on Twitter @PhilosL. Follow the Department of Philosophy @LiverpoolPhilos To sign off the list send a blank message to philos-l-unsubscribe-request@liverpool.ac.uk.