ORAR / TIMETABLE

Seminar cercetare DFT „AI Systems and Creativity: Why Not?”

de | oct. 30, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea prezentare din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS aparține drd. Sandra Brânzaru. Titlul prezentării sale este „AI Systems and Creativity: Why Not?„. Iată și rezumatul:

„The recent development in technology, as well as the wide spread of AI tools (chatbots, large language models and tools such as ChatGPT or Midjourney) have raised several concerns with regards to the future of (especially creative) work, education (use of AI tools and plagiarism detection, use of robots in classrooms), healthcare (therapy chatbots), as well as childcare and eldercare (social robots).

Creativity applies to different fields, such as art, science, sports, engineering, and research. It is also commonly found in daily activities such as cooking, joking, and cleaning. Most activities can be done in a creative way. So far, it has been traditionally assumed that art can only be created by human agents, which is why, perhaps as a design challenge, new AI tools such as Midjourney, DALL–E, CANs (Creative Adversarial Networks) and GANs (Generated Adversarial Networks) have been used to produce content such as photos, music, poetry, texts used in advertising, journalism, science and even in research projects or art projects. Recently, the fear that AI might replace artists, translators and even researchers, has become a pressing issue.

I argue that no putative criteria or any single putative criterion distinguishes AI from human creativity in a justified way. In this article I survey the most popular ones and find them controversial, lacking or both. In light of this, I believe that the impact of AI creativity on our lives and the policies suited for them ought to be reassessed open-mindedly.”

Alte contribuții timpurii ale autoarei sunt disponibile aici: https://filosofieteoretica.wordpress.com/2023/05/10/sandra-catalina-branzaru-what-is-it-like-to-read-a-fictional-mind/ , aici: https://www.youtube.com/watch?v=Qh0ZJeSyFTg și aici: https://www.srfa.ro/rrfa/2023/10/02/sandra-catalina-branzaru-llinas-suau-exploring-peter-goldies-coreconcerns-a-review-of-art-mind-and-narrative/ 

Comunicarea acesteia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral „Mind the Brain„. Aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, psihologie, antropologie, științele vieții, științele medicale, neuroștiințe, lingvistică, digital humanities, științele comunicării, și altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/

Prezentarea se va desfășura hibrid vineri, 1 noiembrie 2024, orele 16.00-18.00, în sala „Constantin Noica” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Detalii Zoom: https://us06web.zoom.us/j/89838541366?pwd=5zYSXFEChaloruLuHwYbbb9I4F9DOK.1  Meeting ID: 898 3854 1366    Passcode: 024691  Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” și https://philevents.org/event/show/127766  

Vizita delegației de la University of Calabar, Nigeria, la Facultatea de Filosofie a Universității din București

de | oct. 19, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, UNESCO Chaire

În perioada 7-11 octombrie 2024, Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București a avut onoarea de a primi vizita unei delegații de la Department of Philosophy, Faculty of Arts, University of Calabar, Nigeria. Vizita a marcat un moment important de colaborare internațională și dialog intercultural, cu scopul de a consolida legăturile academice dintre cele două instituții.

Delegația, condusă de Prof. dr. Dorothy Oluwagbemi-Jacob, i-a inclus pe Dr. Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Rev. Fr. Dr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe și Dr. Eyimba Maduka. Aceștia au fost primiți la Facultatea de Filosofie în data de 8 octombrie 2024 de către decanul facultății, Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, alături de Conf. univ. dr. Constantin Vică, Prorector pentru Internaționalizare și Relații Publice, Conf. univ. dr. Valentin Sorin Costreie, coordonator al Alianței CIVIS, Conf. univ. dr. Emanuel Mihail Socaciu, Prodecan, Lect. univ. dr. Andrei Ionuț Mărășoiu, Prodecan și Dr. Lilian Ciachir, Coordonator al Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă.

Pe parcursul vizitei, delegația de la University of Calabar a beneficiat de sprijinul Dlui Micah Thomas Pimaro, Jr., doctorand al Școlii Doctorale în Filosofie a Universității din București și asistent la Departamentul de Filosofie al Universității din Calabar, care a facilitat interacțiunea dintre cele două instituții.

Un moment central al vizitei l-a constituit participarea delegației la conferința internațională „African Perspectives in the Foundations of Social Science”, desfășurată în zilele de 8-9 octombrie 2024, organizată de Facultatea de Filosofie și Institutul de Studii Africane. Conferința a oferit o platformă de schimb academic între cercetătorii africani și europeni, subliniind angajamentul celor două instituții pentru promovarea dialogului intercultural și interdisciplinar.

Această vizită evidențiază eforturile Facultății de Filosofie și ale Institutului de Studii Africane de a întări cooperarea academică internațională și de a contribui la dezvoltarea unei comunități academice globale mai conectate și incluzive.

Academicianul Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie a UB, invitatul primei ediții a noii serii a „Conferințelor Operei Naționale București”

de | oct. 17, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, mass-media, Scoala Doctorala

Prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta este specializat în epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filosofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Profesor emerit, Mircea Flonta este doctor al Universităţii din Bucureşti din anul 1970, cu o teză de epistemologie genetică. Este un remarcabil specialist în epistemologie şi filosofia limbajului. O mare parte a activităţii sale didactice şi de cercetare este dedicată studiului filosofiei. De-a lungul vastei sale cariere a adus contribuţii esenţiale în domeniile filosofiei religiei (cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Lucian Blaga), filosofiei biologiei (mai ales în contextul darwinismului), teoriei cunoaşterii, studiilor kantiene şi filosofiei ştiinţei.

Profesorul Flonta a tradus în limba română un număr mare de texte filosofice fundamentale, inclusiv principalele lucrări ale lui Wittgenstein, precum şi volume de Popper, Hume, Kant şi Einstein. Cele mai recente cursuri ţinute în cadrul Şcolii Doctorale s-au axat pe Prelegerile lui Wittgenstein de la Cambridge şi pe teoria cunoaşterii (relaţia dintre formă şi conţinut, necesar şi contingent).

Lista lucrărilor și articolelor publicate și/sau traduse de profesorul Mircea Flonta poate fi consultată aici.

În anul 2015, la Editura Universității din București – Bucharest University Press a fost publicat volumul „60 de ani in universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta”, un omagiu publicistic adus cadrului didactic de către generaţii întregi de absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Editorii volumului sunt Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Mircea Valentin Mureșan, Cosmin Văduva.

Vineri, 8 noiembrie 2024, prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, va deschide noua serie a „Conferințelor Operei Naționale București”, cu o prelegere intitulată „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:30, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72).

„Ce înseamnă, de fapt, ideea de progres?”, „Care sunt limitele și contradicțiile sale?”, „Se află umanitatea pe cale sigură spre o lume mai bună sau un riscă să intre într-un joc periculos în care pot fi alterate unele valori fundamentale?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările la care filosoful Mircea Flonta invită publicul să reflecteze în prelegerea sa despre progres, beneficiile sale și prețul pe care îl plătim, odată cu avansul tehnologic și social.

Conferința va fi urmată de un dialog moderat de gazda evenimentului, lect. univ. dr. Daniel Nica, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și coordonatorul programului de conferințe al Operei. Prelegerea va fi completată de mai multe momente artistice, susținute de artiștii ONB.

„De-a lungul istoriei, progresul a fost asociat, în mod tradițional, cu îmbunătățirea condițiilor de viață, cu dezvoltarea științei și tehnologiei, precum și cu extinderea libertăților individuale. Cu toate acestea, în lumea contemporană, vocile critice asupra acestui concept au devenit tot mai prezente. Nivelul indiscutabil de progres pare să vină la pachet cu un preț: alienare, distrugerea mediului, degradarea anumitor legături importante dintre oameni, creșterea inegalităților sau scăderea interesului pentru artă, cultură și spiritualitate. Este acesta un preț prea mare sau e doar un cost minor și inevitabil?

Progresul tehnologic ne aduce mai aproape unii de alții, dar uneori ne și desparte. Comunicăm instant, dar nu întotdeauna suntem pregătiți pentru dialog. Avem acces la un fond nemaiîntâlnit de cunoaștere, dar ne pierdem în oceanul de informații superficiale. În ce fel afectează aceste transformări felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți? Oare progresul moral ține pasul cu cel tehnologic sau rămânem în urmă în ceea ce privește esențialul?

Aceasta nu este o dezbatere nouă, dar e mai relevantă ca oricând. Tocmai de aceea, acad. Mircea Flonta ne va provoca la un dialog care să exploreze nu doar foloasele pe care ni le aduce progresul, ci și pierderile și riscurile – mai mici sau mai mari – pe care uneori le trecem cu vederea.

Despre ce fel de viitor vorbim, de fapt? Este acesta un viitor în care confortul sporit va înlocui valorile fundamentale? Este progresul adevăratul motor al fericirii colective, sau doar o iluzie care ascunde vulnerabilități majore ale condiției umane?”, se arată în anunțul conferinței.

Prelegerea „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul” va fi difuzată în direct la TVR Cultural. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Noua serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfășura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România.

DOC Talk cu Carla Tănasie și Sorin Costreie: Umanizarea medicinei, un obiectiv greu de atins

de | oct. 16, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Comunicarea medic-pacient este esențială pentru succesul tratamentului și pentru bunăstarea generală a pacientului.

La podcastul DOC Talk, jurnalista Carla Tănasie l-a avut invitat pe această temă pe Sorin Costreie, profesor la Universitatea București.

„40% din vindecarea unui pacient rezidă din relația medic-pacient. Noi, ca societate, ne străduim să mai împingem 2,4% prin tehnologie, prin pastile. 40% e enorm. Degeaba tot contextul e bun, dacă interacțiunea este proastă. Îi dau pastile și el, biochimic, e ok, dar intră în depresie pentru că nu i s-a dat nicio șansă”, spune Sorin Costreie.

Conferința „Polygenic Risk Scores and Reproduction: Ethical, Legal and Social Issues”, susținută de filosoful Julian Săvulescu la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată

de | oct. 15, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Miercuri, 16 octombrie 2024, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) va organiza conferința „Polygenic Risk Scores and Reproduction: Ethical, Legal and Social Issues” susținută de filosoful Julian Săvulescu.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 16:00 în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Doctor Honoris Causa al Universității din București din anul 2014 și personalitate științifică având remarcabile realizări în cercetarea academică și experimentală din domeniul eticii aplicate, filosoful Julian Săvulescu își va concentra discursul arătând că „scorurile de risc poligenic (PRSs – „polygenic risk scores”) combină efecte mici ale numeroaselor alele (gene de un anumit tip de pe același cromozom.din genomul uman) pentru a evalua riscul unui individ de a dezvolta o boală sau o trăsătură înrudită. Avantajele potențiale ale PRSs includ atât avantaje de ordin financiar în prevenția bolilor, diagnostice mai exacte și o precizie sporită în prescrierea tratamentelor. Cu toate acestea, aceste beneficii trebuie puse în balanță cu riscurile potențiale ale PRSs, cum ar fi necunoscutele în ceea ce privește acuratețea PRS, posibilitatea interpretării sau utilizării greșite în practica medicală și, în societate, în general.

Julian Săvulescu este profesor de Etică Medicală la Universitatea Națională din Singapore, unde conduce Centrul pentru Etică biomedicală. Specialist în Etică Aplicată și filosof moral distins cu numeroase premii internaționale, invitatul s-a specializat în Neuroștiințe, Medicină și Filosofie. În anul 2002, a devenit șeful Catedrei Uehiro de Etică Aplicată (anul 2002) la Universitatea din Oxford, unde a fondat un an mai târziu Centrul „Uehiro de Etică Aplicată”.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile aici.

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Conf. Constantin Vică, prezenți la Conferințele Dilema la Brașov […] ERGO SUM. Științele tari și umanioarele în formarea gândirii

de | oct. 9, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Între 3 și 5 octombrie, de joi până sâmbătă, în Sala festivă a Colegiului Național Andrei Șaguna, au avut loc Conferințele Dilema la Brașov.

Sub titlul […} ERGO SUM, tema care reunește ediția brașoveană a evenimentului este raportul dintre științele tari și științele umaniste în formarea gândirii.

În ordinea din programul celor trei seri, invitații conferențiari sunt: Mircea Dumitru, Virgil Ciomos, Marius Chivu, Cosmin Ciotloș, Laura-Yvonne Gherghina, Constantin Vică și Alexander Baumgarten.

“În spațiul civilizațional european, relația dintre ceea ce îndeobște se numesc ”științe tari” și umanioare a constituit unul dintre motoarele evoluției gîndirii creatoare de cultură, pînă într-un asemenea punct încît a devenit, aproape, marca specificității gîndirii europene. De aici s-a născut o tradiție formidabilă, care continuă să se construiască și astăzi și care, probabil, va dăinui și va tot îmbogăți cît lumea. Sub auspiciile uneia dintre cele mai respectate instituții de învățămînt românești, adică la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, Conferințele Dilema survolează peisajul fascinant al acestei teme pe parcursul a trei seri consecutive.”

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema, moderatorul evenimentelor

Sursa: https://www.dilema.ro/dilema-va-recomanda/conferintele-dilema-la-brasov-ergo-sum-stiintele-tari-si-umanioarele-in-formarea-gandirii 

Asistăm în ultimii ani la o decădere a rolului umanioarelor în universitățile contemporane cu prognoza sumbră asupra unui viitor apropiat, în care s-ar putea să asistăm la dispariția totală a departamentelor și a programelor de studii umaniste. S-a întâmplat, deja, în țări cu regim democratic consolidat și cu învățământ superior foarte bine articulat și dezvoltat. Și este foarte probabil ca această mișcare să continue și să se extindă.
Situația aceasta îngrijorătoare contrastează acut cu rolul central, bine cunoscut și documentat, pe care umanioarele și artele liberale l-au jucat în istoria democrației. Literatura și filosofia au contribuit, literalmente, la schimbarea lumii, la consolidarea regimurilor democrate liberale, și cu toate acestea, ceea ce constatăm este că părinții majorității tinerilor studioși de azi devin anxioși dacă copiii lor doresc să studieze științele umaniste sau dacă aceștia se dovedesc a fi analfabeți din punct de vedere financiar, dar nu par să fie câtuși de puțin îngrijorați dacă educația lor în domeniul umanioarelor este precară și deficitară.
Inteligența artificială este o știință în formare, aducând aminte de perioada Renașterii și modernitatea incipientă, când are lor tranziția dinspre alchimie spre știința naturii. Cu toate că are fundamente matematice și modelează statistic, metodele și tehnicile inteligenței artificiale în genere nu aparțin științelor exacte sau naturale. Dar nici celor sociale și umane. Este o știință adesea fără ipoteze, care produce modele insondabile sau greu explicabile, dar capabile de rezultate revoluționare. În fond, relația dintre științele moderne converge din ce în ce mai mult în domeniul inteligenței artificiale, unde sinteza metodelor statistice, logice sau empirice și a perspectivelor lingvistice, psihologice, filosofice și morale devine esențială în modelarea gândirii umane. Pe măsură ce IA domină din ce în ce mai mult cercetarea științifică, excelând în abordări cvasi-nomotetice bazate pe date, aceasta riscă să întărească viziunea tehnocentrică asupra lumii, punând în centru eficiența și generalizarea în detrimentul complexității experienței umane. Științele naturii, potențate de IA, pot accelera descoperirile și automatiza crearea de cunoștințe, dar, în lipsa perspectivelor interpretative și etice ale științelor umane, acest progres va duce la o înțelegere dezumanizată a gândirii și acțiunii umane. De aceea este nevoie de ceea ce Mihail Radu Solcan numea un gen de sinteză kantiană, „de această dată între gândirea calculatorie și perspectiva poetică asupra lumii”. O sinteză încă posibilă astăzi.