Facultatea de Filosofie | Apariții editoriale si mass-media

În perioada 24-28 mai 2017 are loc Salonul Internațional de Carte BOOKFEST Bucureşti, Ediția a XII-a, în cadrul căruia vor avea loc trei lansări de carte ale colegilor noștri: Informații suplimentare și programul evenimentului pot fi consultate pe site-ul http://www.bookfest.ro/    

La Editura Universității din București a apărut volumul Încercări de istoria filosofiei românești de Constantin Stoenescu care conține mai multe studii publicate de autor în ultimii ani în volume colective și reviste de specialitate. Cuprins Prefaţă Introducere 1. Ce înseamnă a fi românesc în filosofie? Reflexivitatea identitară a filosofiei şi recursul la tema specificului naţional. Consideraţii pregătitoare Titu Maiorescu 2. Teza formei fără fond şi contribuţia lui Titu Maiorescu la dezbaterea privind specificul naţional Constantin Rădulescu-Motru 3. Conştiinţa oglindă, conştiinţă transcendentală şi personalismul energetic Ion Petrovici 4. Ion Petrovici despre Henri Poincaré şi rolul presupoziţiilor filosofice în cercetarea ştiinţifică Lucian Blaga 5. “Eon dogmatic”, “cuplu metodologic” şi teorie ştiinţifică 6. Critica făcută de Stăniloae teoriei lui Blaga despre cunoaşterea prin Mai multe detalii …

Joi, 30 martie, va avea loc lansarea cărții „Arhitectonica moralității” de Emilian Mihailov, apărută la Editura Paralela 45. „Arhitectonica moralității” propune o interpretare filosofică nouă la cea mai controversată problemă a eticii kantiene: funcțiile și relațiile dintre „formulele” imperativului moralității. Este, în fond, vorba despre o carte ce tratează fundamentele eticii lui Kant, un subiect fascinant pentru toți cei interesați de universul filosofiei morale. Alături de Emilian Mihailov se vor afla academicianul Mircea Flonta, Prof. Valentin Mureșan și Conf. Emanuel Socaciu. Întâlnirea va avea loc, de la ora 16, în amfiteatrul Constantin Rădulescu Motru, din Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței, nr. 204).

Organizarea de către Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a V-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” se poate constitui, într-un bun prilej de reflecție asupra felului în care se realizează, cu eforturi remarcabile și, din păcate, prea puțin cunoscute publicului cultivat, dialogul filosofic dintre tradiția de cercetare românească în domeniul esteticii și actualele programe de explorare filosofică și interdisciplinară a fenomenului artistic contemporan. A se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/2017/05/16/conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-sublimul-in-cultura/ Plasată sub semnul sublimului, „cea mai etică dintre calitățile estetice ale omului”, cum se exprima regretatul estetician Ion Ianoși într-o lucrare de referință, Estetica din 1975, această ediție împlinește tematic eforturile anterioare de scrutare a unor variate direcții de explorare a lumii artei, ce Mai multe detalii …

Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a „sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot mai acută. Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”, devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul, ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale. Simplu spus, se pare că Mai multe detalii …

Ediția din 7 aprilie 2017, Între filosofia limbajului și filosofia matematicii. Gottlob Frege – fondator al gândirii analitice Dialogul dintre filosofie și matematică pare a fi o constantă a gândirii europene încă din momentul ei inaugural, grecesc. Să ne reamintim, spre pildă, de Pitagora și de opțiunea sa de a filosofia chiar în limbajul matematicii, sau de Platon, el însuși pasionat de cifre și numere, care permitea accesul la cursurile predate în „Academie”, doar celor care știau deja geometrie. Simplificând lucrurile, dialogul dintre cele două preocupări distincte ale minții a fost stimulat atât de filosofi, cât și de matematicieni. Pe de o parte, simplitatea, rigoare, precizia și exactitatea matematicii i-au impresionat atât de mult pe filosofi, încât nu puțini dintre Mai multe detalii …