Zilele Porților Deschise și Banchetul Filosofic la facultate, 12-16 mai 2025

Zilele Porților Deschise și Banchetul Filosofic

12-16 mai 2025

Luni 12 mai

10.00 Dorina Pătrunsu – Filosofie socială și politică / Constantin Stoenescu – Epistemologie / oportunităţi Erasmus+, prezentare din partea Asociaţiei European MIND (Mobility through Innovative Development)

            Săli  – Epistemologie: Titu Maiorescu

                        Filosofie socială și politică: Mircea Florian

                        Erasmus+: Constantin Rădulescu-Motru

 

12.00 Emanuel Socaciu – Istoria ideilor politice

            Sală: Titu Maiorescu

 

14.00 Paul Sandu – Filosofie greacă (seminar)

            Sală: Titu Maiorescu

           

16.00 Sebastian Grama – Istoria filosofică a retoricii / Gheorghe Ṣtefanov – Fundamental Texts in Philosophy (master)

            Săli  – Istoria filosofică a retoricii: Constantin Rădulescu-Motru

                        Fundamental Texts in Philosophy: Lucian Blaga

 

Marți 13 mai

10.00 Sorin Costreie – Filosofia limbajului

            Sală: Mircea Florian

 

14.00 Marin Bălan – Filosofie medievală

            Sală: Titu Maiorescu

 

16.00 prezentarea asociaţiei studenţeşti „Philos”

Sală: Lucian Blaga

 

17.00 Constantin Vică – Etica tehnologiilor cognitive (master)

Sală: Lucian Blaga

 

Miercuri 14 mai

10.00 Anda Zahiu – Filosofia dreptului (seminar)

            Sală – Tudor Vianu

           

12.00 Sabin Totu – Filosofie greacă

            Sală: Titu Maiorescu

 

14.00 Veronica Lazăr – Introducere în estetică (seminar)

            Sală: Constantin Noica

 

16.00 Mihaela Constantinescu – Etica în afaceri (master)

            Sală: Alice Voinescu

 

 

Joi 15 mai

10.00 Ileana Dascălu – Filosofie medievală (seminar)

            Sală: Constantin Noica

 

12.00 Laurențiu Gheorghe – Filosofia dreptului

            Sală: Mircea Florian

 

14.00 Cristian Iftode – Introducere în estetică

            Sală: Titu Maiorescu

 

16.00 Cătălin Cioabă – Filosofie și literatură (master) / Emilian Mihailov – „Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății”, conferinţă în cadrul seriei VIRAL-D organizate de Centrul de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA)

            Săli  – Filosofie și literatură: Alice Voinescu

                        VIRAL-D: Mircea Florian

 

Vineri, 16 mai

10.00 premierea concursului de eseuri “Min(u)te de filosofie”

Sală: Mircea Florian

 

12.00 Marian Călborean – Logică și software (opţional)

            Sală: S3

 

14.00 Bogdan Mincă – Heidegger și Platon (opţional)

            Sală: Constantin Noica

 

17.00 Alexandru Dragomir – Valorile și cunoașterea morală (master)

Sală: Constantin Noica

Prof. dr. Cristian Iftode invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie” din 9 mai 2025

Ediția din 09 mai

„Mintea de pe urmă” și temele fundamentale ale filosofiei practice

Încă din Antichitate, filosofia s-a definit ca o disciplină practică, ce implică o ameliorare a vieții și a raportării omului la lume. Tocmai de aceea, curente filosofice precum stoicismul sau scepticismul sunt și astăzi de actualitate. Putem spune, așadar, că există teme perene ale filosofiei, cum ar fi problema iubirii, a frumuseții sau a sensului vieții, care sunt tematizate și retematizate în istoria filosofiei de milenii întregi.

Pe de altă parte însă, există și nevoia de a adresa probleme noi, contemporane, cu care înaintașii noștri nu s-au confruntat. Fie că vorbim despre problemele ridicate de apariția rețelelor de socializare digitale, fie că vorbim despre inteligența artificială sau despre alte tehnologii emergente, omul contemporan pare a fi pus în fața unor dileme și provocări specifice, aparent fără precedent în istoria gândirii.

Merită însă spus că cele două nu se exclud. Există posibilitatea ca, cu ajutorul unor instrumente de gândire filosofică vechi, să abordăm atât probleme perene, cât și provocări noi, care, la o analiză mai atentă, pot fi reduse la primele.

Aceasta este și abordarea oferită de noua apariție editorială care constituie prilejul discuției noastre din această săptămână, anume volumul Mintea de pe urmă. Breviar de Filosofie Practică, apărut de curând la Editura Trei sub semnătura invitatului nostru de vineri seară, anume Cristian Iftode, care este doctor în filosofie, profesor al Facultății de Filosofie a Universității din București, membru al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEEA) și autor al mai multor cărți și articole științifice pe teme de etică, filosofie practică și practică filosofică.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 9 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Conferința „Viaţa şi sensurile ei”, susținută de prof. univ. dr. Cristian Iftode la UMF Grigore T. Popa din Iași

Conferința „Viaţa şi sensurile ei”

Aula „George Emil Palade”, UMF Iași

Luni, 12 mai 2025, la ora 14.00

Luni, 12 mai 2025, la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”, UMF Iași găzduiește conferința „Viaţa şi sensurile ei”, susținută de prof. univ. dr. Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
Prof. univ. dr. Cristian Iftode: „O universitate de medicină şi farmacie este o instituţie ce formează oameni care îşi dedică viaţa îngrijirii vieţii semenilor, găsindu-şi astfel propria raţiune de a trăi. În acest context, îmi propun să vorbesc despre mai multe feluri complementare în care putem înţelege problema sensului vieţii, ca şi despre capcanele şi provocările încercării de a duce o existenţă cu rost în secolul XXI. O serie de întrebări îşi vor găsi răspunsul cu acest prilej: Ce vor să spună şi unde greşesc cei care susţin că nu are rost să ne punem problema sensului vieţii? Ce presupunem că ştim atunci când ne întrebăm dacă viaţa are sens? Există o penurie de sens ori, din contră, piaţa de sensuri şi valori e saturată în Occidentul zilelor noastre? Cum putem înţelege sensul vieţii în corelaţie directă cu valoarea muncii şi importanţarelaţiilor de calitate, cu problema alienării şi a autenticităţii sau cu obsesia pentru consum şi profit? Ce rol au regretele în configurarea unei naraţiuni identitare cu sens?”
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm!

Dialog cu lect. univ. dr. Oana Șerban în cadrul ediției 33 a emisiunii „Marile Întâlniri”, difuzată de Money.ro

Ediția 33 a emisiunii „Marile Întâlniri”

Money.ro

08 mai 2025

În cadrul ediției 33 a emisiunii „Marile Întâlniri”, difuzată de Money.ro, colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, a reflectat asupra rolului filosofiei în societatea contemporană, subliniind importanța gândirii critice în formarea noilor generații.

Discuția a vizat și provocările vieții universitare, precum și dificultățile scrisului academic într-un context tot mai digitalizat și schimbător. Colega mea a evidențiat necesitatea unei educații filosofice solide, capabile să ofere repere clare într-o realitate complexă.

Interviul integral poate fi urmărit pe site-ul Money.ro

Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, invitată la emisiunea „Credință și cultură” de la TRINITAS TV – 15.04.2025

„Adevărul și postadevărul”

Emisiunea „Credință și cultură” – TRINITAS TV

15 aprilie 2025

Emisiunea găzduiește un dialog cultural în care sunt invitați importanți intelectuali creștini din varii domenii profesionale, personalități culturale a căror prezență, activitate și operă amprentează frumos spațiul nostru public în spiritul valorilor autentice.

Dialogul actual dintre Credință și Cultură nu poate fi decât unul reciproc benefic și profund sanificator pentru o societate în care disoluția morală, relativizarea programatică a valorilor tradiționale și fragmentarea socială capată un contur din ce în ce mai vizibil.

În acest context nu poate fi niciodată excesivă revizitarea unor teme precum: beneficiile prezenței creștinismului în societate, firescul și roadele asimilării unei culturi religioase, metabolizarea existențială a valorilor credinței creștine, degradarea morală provocată de ideologia contemporană a hedonismului și consumerismului, consistența dimensiunii religioase a existenţei noastre, importanța conjugării problemelor timpului cu viziunea spirituală (a Crestinismului/ Ortodoxiei) și cu reflecția asupra Sensului sau absenței acestuia din viața noastră.

Emisiunea se doreste a fi și un demers constant spre recuperarea ”culturii dialogului” în spațiul nostru mediatic.

Sursa: trinitas.tv

„Singurătăți morale și rușinoase. Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?”, un articol de Oana Șerban pe platforma Republica.ro

Singurătăți morale și rușinoase.

Pe cine a îmbolnăvit selfie-democrația?

Există singurătăți nobile și ignobile. Singurătățile de care nu ar trebui să ne fie rușine sunt singurătățile morale. Cele prin care te izolezi de lume, pentru un timp, cât să nu superi, să ierți, să îți aduni rănile, să regreți în pace sau să creezi o operă de artă. Există și singurătăți rușinoase. Cele care victimizează, răpesc bucuria celuilalt de a-ți aparține, întorc obrazul unor forme de iubire sau de prietenie, pe motiv că lumea e insuportabilă sau din furie că nu ai fost cea mai bună variantă a ta, când toată lumea se aștepta la asta. Adevărul e că nu știm niciodată când singurătățile noastre sunt bune sau rele, numai când dau semne că sunt toxice sau mângâietoare. Singurătatea rezumă, într-un fel, meseria de a trăi, vorba lui Pavese. Ceva ce nu se învață, ci mai degrabă se fură, uitându-te la cât curaj au avut alții să facă ceea ce nu îți dai voie să faci încă, din propria singurătate. Să vedem însă ce zice filosofia despre singurătățile (ne)sănătoase.  (Citeste continuarea pe republica.ro)