Școală de vară – filosofie pentru copii: ediția a III-a

Școală de vară:

 filosofie pentru copii

București

4-7 septembrie 2023

ediția a III-a

 

Revenim la atelierele de filosofie pentru copii în format fizic. Parcă n-ar fi rău ca, înainte de a merge la școală, să petreceți câteva zile în incinta Facultății de Filosofie a Universității din București, alături de profesori și studenți.

Invităm părinții să-și înscrie copiii la această Școala de vară de filosofie pentru copii, organizată de Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București.

  • Începem, în fiecare zi, la ora 10.00 și încheiem în jurul orei 12.00.
  • Durata unei atelier este de 50 de minute.
  • În ultima zi, vom merge la Grădina Botanică, în apropierea facultății, pentru atelierul de artă florală.
  • 25 de locuri, pentru elevi din clasele a III-a și a IV-a.
  • Nu se percepe taxă de participare.
  • Această Școală de vară nu beneficiază de niciun fel de finanțare.

 

Lector univ. dr. Marin Bălan

Director al Centrului de Formare în Filosofie

Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

 

 

LISTA ATELIERELOR

 

A. Ateliere de filosofie pentru copii

1. Poate fi un robot un bun prieten?

Un copil primește în dar un robot care poate să vorbească și să răspundă la orice întrebare; și îl găsim mereu acolo unde este nevoie pentru prietenul său uman. Ne dorim și noi  un astfel de robot? Ar putea el să fie prietenul nostru?

Anca Purcari

Profesoară la Colegiul Național „Grigore Moisil”

și Școala Gimnazială Nr. 279 din București

Membră asociată a Centrului de Formare în Filosofie

din Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

2. Pot fi copiii înțelepți?

Credem că înţelepciunea este o trăsătură a adulților, deoarece au citit mult și au multă experienţă. Dar de multe ori vedem cum copiii găsesc soluţii salvatoare, pentru a ieşi dintr-o încurcătură sau a ajuta pe cineva. Oare nu sunt și ei înțelepți?

Ileana Dascălu

Lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie

Universitatea din București

Membru al Centrului de Formare în Filosofie

din Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

3. Ce mă face să fiu eu însumi?

Cu toții avem o formă umană, dar fiecare dintre noi este complet diferit de ceilalți, prin călătoriile și locurile unde mergem, prin bucuriile pe care le trăim și prin multe alte aspecte, dar mai ales prin ceea ce visăm să facem și să fim. Sunt toate sunt la fel sau mai degrabă diferite?

Marin Bălan

Lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie

Universitatea din București

Director al Centrului de Formare în Filosofie

din Facultatea de Filosofie a Universității din București

 

 

 

 

 

B. Ateliere recreative

1. Atelier de arta florală – noțiuni de bază

Sunteți nerăbdători să pătrundeți în tainele artei florale De aceea, vom învăța câteva noțiuni de bază.

Materiale necesare pentru atelier:

  • burete special, ca suport pentru flori (se procură de la Piața de flori „George Coșbuc”, Calea Rahovei 169, București)
  • un vas de dimensiuni medii pentru aranjament (nu trebuie să se vadă buretele după terminarea aranjamentului)
  • o foarfecă pentru tăierea florilor
  • 3-5 flori
  • frunze
  • crenguțe

Eugenia Niță

inginer dr. la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”

a Universității din București

 

2. Atelier de teatru – dezvoltarea spiritului de observație și a empatiei prin joc

Ce-ar fi dacă ai fi o plantă, o culoare, o cană, un instrument muzical? În cadrul acestui atelier vei avea ocazia să explorezi posibilități care devin realitate scenică, unică și autentică și care aparțin celui care răspunde la întrebarea „ce-ar fi dacă?”. Prin intermediul acestei întrebări magice vom exersa împreună atât simțul observației, cât și capacitatea de a fi empatici.

Diana Maria Voinea

absolventă a Facultății de Filosofie (2023)

 

 

3. Atelier de creație: „Filosofia în culori – Ce e fericirea?”

Inspirația și creativitatea sunt la îndemâna oricui, pornesc din noi, de pe lângă noi, ar trebui doar să fim dispuși să le vedem și să le integrăm în universul nostru artistic. Vom exprima prin pictură momentele și activitățile ce ne fac fericiți, ne vom exterioriza emoțiile și gândurile, oferindu-le o formă vizuală.

Materiale necesare pentru atelier:

  • pensule
  • recipient pentru spălat pensule
  • paletă
  • bloc de desen
  • culori

Antonia-Maria Stan

Studentă la Master Didactic, Facultatea de Filosofie

Founder la Art Maison

 

Cine se poate înscrie?

  • Doar elevi din clasele a III-a și a IV-a (în anul școlar 2023/2024).
  • Elevi din București, dar și din alte localități, dacă părinții/tutorii legali rezolvă problema cazării.

Ce conține formularul de înscriere?

  • date personale ale copilului,
  • date personale ale părintelui / tutorelui care face înscrierea
  • date personale ale cadrului didactic de la unitatea școlară unde învață copilul

Cum se completează Formularul de înscriere?

  • Formularul de înscriere este completat de către un părinte / tutore legal.
  • Formularul de înscriere conține date personale ale copilului care va participa la Școala de vară, ale părintelui / tutorelui care face înscrierea și date despre unitatea școlară unde învață copilul.
  • Completarea Formularului se face prin scriere la calculator. Nu se vor lua în considerare formularele completate cu scris de mână.
  • După completare, se salvează în format pdf și se semnează de către părinte / tutore legal.

Cum se fac înscrierile?

  • Părintele / tutorele legal va trimite formularul de înscriere completat prin e-mail, ca document atașat: cff@filosofie.unibuc.ro
  • Organizatorul va da răspunsul de acceptare sau de respingere în termen de o zi de la data primirii formularului de înscriere.
  • Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
  • Nu se admit contestații.

Când se fac înscrierile?

  • Perioada de înscriere: 25-31 august 2023.
  • Dacă cele 25 de locuri vor fi ocupate mai devreme de 31 august, înscrierea se va sista. Automat, solicitările trimise după sistarea înscrierilor nu vor mai fi luate în considerare.

Precizări privind confidențialitea datelor personale

  • Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării Școlii de vară din acest an și nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele copiilor înscriși; nu vor apărea nici numele părinților.
  • Considerăm că toate persoanele implicate (copii și părinți / tutori) ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (e-mail, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind Școala de vară online din 4-7 septembrie 2023.

Părinții / tutorii legali sunt rugați

  • Să nu modifice programul copiilor, după efectuarea înscrierilor, astfel încât aceștia să nu mai poată participa la activitățile școlii de vară.
  • Să asigure prezența copiilor la ateliere, fără întârzieri. Nu se admite intrarea în sală după începerea atelierului.
  • Să aștepte copiii la sfârșitul programului în fiecare zi.
  • Să asigure materialele necesare pentru fiecare atelier.
  • Să asigure apă pentru copii pe durata programului.

Alte precizări

  • Orarul școlii de vară va fi trimis prin e-mail participanților, la sfârșitul perioadei de înscriere.
  • Diplomele de participare vor fi decernate copiilor prezenți la toate atelierele programate.

Comitetul de organizare

Lector univ. dr. Marin Bălan (coordonator)

Lector univ. dr. Ileana Dascălu

Prof. Anca Purcari

Pentru informații în plus: cff@filosofie.unibuc.ro

Comunicat

În urma Scrisorii deschise semnate de peste 300 de profesori şi cercetători şi asumate instituţional de facultatea / departamentele de filosofie ţinând de universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, scrisoare în care se solicitau clarificări în legătură cu propunerile de noi planuri-cadru pentru liceu apărute în presă săptămâna trecută, doamna Ministru Ligia Deca a invitat, în această dimineaţă, reprezentanţi ai Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti la o discuţie menită să clarifice situaţia creată. Suntem conştienţi că profesorii Facultăţii de Filosofie din Bucureşti nu reprezintă şi nu angajează în niciun fel pe toţi colegii din Bucureşti şi din ţară care nu fac parte din comunitatea facultăţii noastre. În aceste condiţii, în nume personal şi ca reprezentanţi ai facultăţii noastre, putem să transmitem următorul mesaj:

Apreciem că discuţia cu doamna Ministru a fost una foarte deschisă şi constructivă. Am expus îngrijorările comunității filosofice cu privire la statutul disciplinelor socio-umane în planurile cadru din învățământul preuniversitar. Domnia Sa ne-a asigurat ferm că reducerea numărului de ore la disciplinele Filosofie şi Logică în învăţământul preuniversitar nu reprezintă un obiectiv urmărit şi susţinut la nivelul Ministerului Educaţiei şi că disciplinele socio-umane în cauză nu vor trece din regim trunchi comun în regim de discipline opţionale. Argumentul principal prezentat de doamna Ministru e că aceste ore de Logică şi de Filosofie contribuie în mod decisiv la formarea personalităţii şi la maturizarea elevilor, permiţând o înţelegere justă a mecanismelor unei societăţi democratice şi favorizând o implicare civică reală. Totodată, s-a discutat şi despre posibilitatea ca anumite discipline socio-umane să fie plasate şi la nivel gimnazial, pentru ca elevii din clasele superioare ale gimnaziului să-şi însușească noțiuni de bază cu privire la viaţa socială şi la etică. A fost reiterată poziţia oficială a Ministrului Educaţiei, conform căreia planurile-cadru prezentate săptămâna trecută în presă nu reprezentau decât anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE, variante pe care nici Ministrul şi nici Ministerul nu şi le asumă ca documente oficiale. Doamna Ministru a asigurat că, în momentul demarării procesului de restructurare a planurilor-cadru pentru liceu, ministerul va solicita expertiza specialiștilor de la universităţile din România care derulează programe de studiu în ştiinţele socio-umane.

Participanții la discuție apreciază disponibilitatea pentru dialog a doamnei Ministru și își exprimă speranța că procesul de restructurare a planurilor-cadru va fi unul transparent și participativ, în beneficiul elevilor și al culturii democratice din România.

TEMA CONȘTIINȚEI DEZBĂTUTĂ ÎN CADRUL SERIEI DE CONFERINȚE ALE INSTITUTULUI STAR-UBB, ÎN CONTEXTUL ȘTIINȚELOR COGNITIVE

Academicianul Mircea Dumitru – filosof, profesor univ. dr. și fost rector al Universității din București, vicepreședintele Academiei Române – și prof. univ. dr. Daniel David – psiholog, profesor și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), membru corespondent al Academiei Române și președintele Asociației Psihologilor din România – au dezbătut tema conștiinței, în cadrul seriei de conferințe ale Institutului STAR-UBB, în contextul științelor cognitive.

Prima ediție a manifestării „Stările generale ale Filosofiei”

În zilele de 31 martie – 2 aprilie 2023, a avut loc, în organizarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prima ediție a manifestării „Stările generale ale Filosofiei”. La aveniment au participat mai mulți profesori ai facultății noastre: Acad. Mircea Dumitru (care și susținut conferința magistrală a manifestării, intitulată Promisiunile și „eșecurile” filosofiei), Conf. Dr. Cristian Iftode, Conf. Dr. Emilian Mihailov, Asist. Dr. Paul Gabriel Sandu, Drd. Anda Zahiu, Drd. Alexandra Zorilă, precum și studenți.

Profesori de la Facultatea de Filosofie participă la dezbaterea „Etica în momente de criză și schimbare profundă”, 6 aprilie 2023

Profesori de la Facultatea de Filosofie participă la dezbaterea „Etica în momente de criză și schimbare profundă” din 6 aprilie 2023, ora 15.00.
Dezbaterea este organizată de Universitatea din București și beneficiază de prezența domnului Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, și a domnului Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Filosoful Peter Sloterdijk: „Până la urmă, am devenit şi noi nişte şobolani alergători”, de Cristian IFTODE

Cristian Iftode, conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București, scrie despre întâlnirea cu  Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.


În weekendul 17-19 februarie, care a marcat deschiderea anului în care Timişoara va fi capitală culturală europeană, Universitatea de Vest l-a avut ca oaspete pe Peter Sloterdijk, unul dintre cei mai importanţi şi dezbătuţi filosofi şi teoreticieni ai culturii din zilele noastre. Sloterdijk a susţinut în aula mare a UVT conferinţa „Câteva gânduri despre Europa de azi”, a participat la un dialog public cu regizorul Andrei Ujică despre începuturile fotografiei şi ale filmului1, iar apoi i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al universităţii bănăţene.

Acest început sec, gazetăresc, e aproape un afront faţă de unul dintre marii stilişti al limbii germane, autor a peste patruzeci de cărţi, multe dintre ele de dimensiuni monumentale. „Sunt un romantic târziu dotat cu motoare grafomane suplimentare”, nota Sloterdijk la un moment dat, în stilul său ironic şi ambivalent, practicând o scriitură inclasabilă, aflată la intersecţia dintre filosofie, eseu şi literatură, în dispreţ faţă de grija filosofilor de formaţie analitică de a recurge la un limbaj conceptual cât mai precaut şi neutru. Rivalizând în spirit şi erudiţie doar cu figuri de anvergura unui Nietzsche sau Foucault, Sloterdijk pare un Nietzsche de secol XXI, dar unul care ştie să se reţină, să-şi dozeze revolta, mierea şi veninul. Pe scurt, un Nietzsche care a ales să nu înnebunească, dacă aşa ceva poate fi o alegere2. Sloterdijk a ştiut să-şi convertească furia tinerească de după mai ’68 în mândrie intelectuală (thymos) şi critică pe mai multe registre a culturii prezentului, a modernităţii, a teoriei critice înseşi. Într-un timp în care vedetele intelectuale mondiale nu prea mai vin din domeniul filosofiei – consecinţă directă a felului în care este, astăzi, concepută şi finanţată cercetarea filosofică –, gânditorul german pare a fi unul dintre ultimii „grei”, o personalitate aflată în miezul dezbaterilor culturale şi politice europene din ultimele decenii.

Opera sa de dimensiuni impresionante intimidează, la prima vedere. Însă ea poate fi ordonată pe trei direcţii principale, pe care le putem denumi utilizând chiar concepte marca Sloterdijk, el făcând parte din ilustra tradiţie a filosofiei care nu se mulţumeşte să analizeze concepte, ci creează unele noi. Fără a neglija scrierile estetice, e vorba despre: psihopolitică, antropotehnică şi sferologie. Cum, la fel ca în artă, nimic nu e absolut nou în filosofie, aceste direcţii de cercetare se cuvin înţelese ca o revizitare şi completare a unor demersuri aparţinând unor figuri filosofice decisive pentru formarea intelectuală a gânditorului german. Psihopolitica introduce noi coordonate şi teme de reflecţie pornind de la felul în care Foucault înţelegea biopolitica, antropotehnica reprezintă o reevaluare a eticii şi asceticii filosofice pe urmele lui Nietzsche, iar sferologia se doreşte a fi acea filosofie a spaţiului menită să completeze fenomenologia timpului elaborată de Heidegger în Ființă și timp.

Sursă și continuare articol: https://www.scena9.ro/article/filosof-peter-sloterdijk-timisoara-interviu