ORAR / TIMETABLE

Emilian Mihailov, ales Președinte al Comitetului de Recrutare al Young Academy of Europe

de | oct. 30, 2024 | Actualitate, Anunturi, mass-media

Young Academy of Europe (YAE) anunță cu entuziasm alegerea lui Emilian Mihailov în funcția de Președinte al Comitetului de Recrutare pentru identificarea talentelor în cercetare. Această poziție reflectă recunoașterea competențelor sale remarcabile și a viziunii sale inovatoare în domeniul cercetării etice și a impactului tehnologiilor emergente asupra societății.

Young Academy of Europe reprezintă o inițiativă dinamică și inovatoare, având misiunea de a recunoaște și sprijini tinerii cercetători din Europa care se disting prin realizări științifice deosebite și leadership academic. Fondată în decembrie 2012, în cadrul unei reuniuni constitutive la Bruxelles, YAE colaborează strâns cu Academia Europaea (AE) și este sprijinită de programul COST Horizon Europe. Obiectivele YAE includ consilierea în materie de politici științifice dintr-o perspectivă „mai tânără”, implicarea în strategia de cercetare europeană, promovarea politicilor bazate pe dovezi și dezvoltarea unei rețele puternice de tineri cercetători în toate disciplinele.

În calitate de Președinte al Comitetului de Recrutare, Emilian Mihailov va coordona eforturile YAE de a atrage și susține cei mai promițători tineri savanți din Europa, contribuind la dezvoltarea lor profesională și la consolidarea rețelei europene de excelență științifică.

Emilian Mihailov este un cercetător recunoscut la nivel internațional, publicând numeroase lucrări în reviste de top despre etica inteligenței artificiale, bioameliorare, psihologia judecăților morale și aplicarea tehnologiilor de realitate virtuală în dezvoltarea empatiei. În prezent, Mihailov este director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și colaborează cu instituții de prestigiu precum Universitatea Oxford și Universitatea Basel, contribuind activ la domeniul eticii aplicate și al neuroeticii.

Pentru mai multe informații despre Young Academy of Europe și proiectele susținute de organizație, vă rugăm să vizitați site-ul YAE.

Young Academy of Europe

Curajul de a pune întrebări, interviu acordat TVR de colegul nostru, Conf. univ. dr. Marin Bălan

de | oct. 28, 2024 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea, mass-media

Curiozitatea, dorința de a descoperi viața, lumea care îl înconjoară pe un copil trebuie stimulate atât de părinți, cât și de profesori. Curajul de a pune întrebări și rolul lor în procesul de învățare și explorare a lumii sunt subiecte atinse în interviul ce urmează, cu Marin Bălan, conferențiar dr. la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

De ce pun copiii mai multe întrebări când sunt mici? De ce își pierd copiii interesul pentru întrebări tocmai la școală?

Avem o curiozitate naturală, de care suntem mânați să punem întrebări, să explorăm, să căutăm o înțelegere mai profundă, dar care este, totuși, fragilă… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/curajul-de-a-pune-intrebari_48358.html )

Profesorul și gândirea filosofică a copiilor, interviu acordat TVR de colegul nostru, Conf. univ. dr. Marin Bălan

de | oct. 22, 2024 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea, mass-media

A scoate copiii din zona de confort, a-i determina să gândească critic, să cerceteze, să se mire, să tragă concluzii poate fi la îndemâna profesorului. Ce fel de formare și pregătire trebuie să aibă un profesor, pentru a ajuta copiii să gândească filosofic, aflăm de la conf. dr. Marin Bălan , de la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

Cum este profesorul dincolo de reprezentările comune?

În funcție de reprezentările pe care le are asupra identității sale profesionale și disciplinare, ca și a practicii la clasă, profesorul ia mereu decizii pedagogice și didactice… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă TVR)

Academicianul Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie a UB, invitatul primei ediții a noii serii a „Conferințelor Operei Naționale București”

de | oct. 17, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, mass-media, Scoala Doctorala

Prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta este specializat în epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filosofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Profesor emerit, Mircea Flonta este doctor al Universităţii din Bucureşti din anul 1970, cu o teză de epistemologie genetică. Este un remarcabil specialist în epistemologie şi filosofia limbajului. O mare parte a activităţii sale didactice şi de cercetare este dedicată studiului filosofiei. De-a lungul vastei sale cariere a adus contribuţii esenţiale în domeniile filosofiei religiei (cu un interes special pentru sistemul filosofic al lui Lucian Blaga), filosofiei biologiei (mai ales în contextul darwinismului), teoriei cunoaşterii, studiilor kantiene şi filosofiei ştiinţei.

Profesorul Flonta a tradus în limba română un număr mare de texte filosofice fundamentale, inclusiv principalele lucrări ale lui Wittgenstein, precum şi volume de Popper, Hume, Kant şi Einstein. Cele mai recente cursuri ţinute în cadrul Şcolii Doctorale s-au axat pe Prelegerile lui Wittgenstein de la Cambridge şi pe teoria cunoaşterii (relaţia dintre formă şi conţinut, necesar şi contingent).

Lista lucrărilor și articolelor publicate și/sau traduse de profesorul Mircea Flonta poate fi consultată aici.

În anul 2015, la Editura Universității din București – Bucharest University Press a fost publicat volumul „60 de ani in universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta”, un omagiu publicistic adus cadrului didactic de către generaţii întregi de absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Editorii volumului sunt Mircea Dumitru, Adrian-Paul Iliescu, Mircea Valentin Mureșan, Cosmin Văduva.

Vineri, 8 noiembrie 2024, prof. univ. dr. acad. Mircea Flonta, cadru didactic al Facultății de Filosofie a Universității din București, va deschide noua serie a „Conferințelor Operei Naționale București”, cu o prelegere intitulată „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:30, la sediul ONB (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 70-72).

„Ce înseamnă, de fapt, ideea de progres?”, „Care sunt limitele și contradicțiile sale?”, „Se află umanitatea pe cale sigură spre o lume mai bună sau un riscă să intre într-un joc periculos în care pot fi alterate unele valori fundamentale?”. Acestea sunt câteva dintre întrebările la care filosoful Mircea Flonta invită publicul să reflecteze în prelegerea sa despre progres, beneficiile sale și prețul pe care îl plătim, odată cu avansul tehnologic și social.

Conferința va fi urmată de un dialog moderat de gazda evenimentului, lect. univ. dr. Daniel Nica, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și coordonatorul programului de conferințe al Operei. Prelegerea va fi completată de mai multe momente artistice, susținute de artiștii ONB.

„De-a lungul istoriei, progresul a fost asociat, în mod tradițional, cu îmbunătățirea condițiilor de viață, cu dezvoltarea științei și tehnologiei, precum și cu extinderea libertăților individuale. Cu toate acestea, în lumea contemporană, vocile critice asupra acestui concept au devenit tot mai prezente. Nivelul indiscutabil de progres pare să vină la pachet cu un preț: alienare, distrugerea mediului, degradarea anumitor legături importante dintre oameni, creșterea inegalităților sau scăderea interesului pentru artă, cultură și spiritualitate. Este acesta un preț prea mare sau e doar un cost minor și inevitabil?

Progresul tehnologic ne aduce mai aproape unii de alții, dar uneori ne și desparte. Comunicăm instant, dar nu întotdeauna suntem pregătiți pentru dialog. Avem acces la un fond nemaiîntâlnit de cunoaștere, dar ne pierdem în oceanul de informații superficiale. În ce fel afectează aceste transformări felul în care ne raportăm la noi înșine și la ceilalți? Oare progresul moral ține pasul cu cel tehnologic sau rămânem în urmă în ceea ce privește esențialul?

Aceasta nu este o dezbatere nouă, dar e mai relevantă ca oricând. Tocmai de aceea, acad. Mircea Flonta ne va provoca la un dialog care să exploreze nu doar foloasele pe care ni le aduce progresul, ci și pierderile și riscurile – mai mici sau mai mari – pe care uneori le trecem cu vederea.

Despre ce fel de viitor vorbim, de fapt? Este acesta un viitor în care confortul sporit va înlocui valorile fundamentale? Este progresul adevăratul motor al fericirii colective, sau doar o iluzie care ascunde vulnerabilități majore ale condiției umane?”, se arată în anunțul conferinței.

Prelegerea „Despre foloasele și pierderile pe care ni le aduce progresul” va fi difuzată în direct la TVR Cultural. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Noua serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfășura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România.

De la cărțile pentru copii la filosofie, interviu acordat TVR de colegul nostru, Conf. univ. dr. Marin Bălan

de | oct. 14, 2024 | Actualitate, Anunturi, Apariții editoriale, Avizier studenti, Interacțiune cu societatea, mass-media

Practica filosofiei cu copiii arată o apropiere de literatură. Dar este o literatură cu un anumit potențial filosofic care poate contribui la formarea gândirii critice și creative a copiilor. Marin Bălan, conferențiar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, ne vorbește despre folosirea cărților pentru copii în discuțiile filosofice cu elevii din școala primară.

Este prea devreme sau prea târziu, dacă începem să studiem filosofia la 17-18 ani, adică în ultima clasă de liceu?

Pentru a studia filosofia, nu este prea târziu, dar pentru a forma judecata practică, ar trebui început mult mai devreme. Așa a gândit și Matthew Lipman… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/lifestyle/de-la-car–ile-pentru-copii-la-filosofie_48073.html)

Avataruri digitale și robotice, în dezbatere la workshopul: „Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks” – 10 și 11 octombrie 2024

de | oct. 2, 2024 | Actualitate, Anunturi, Interacțiune cu societatea, mass-media

Pe 10 și 11 octombrie 2024, în intervalul 11:00-16:00, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) găzduiește la Facultatea de Filosofie a Universității din București workshopul internațional Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks, eveniment în limba engleză, în format fizic, la care participă cercetători recunoscuți pentru activitatea lor interdisciplinară în domenii precum etica tehnologiei, filosofie morală, psihologie morală, inteligență artificială și robotică. Workshopul este organizat în cadrul avataResponsibility, proiect de cercetare finanțat de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC.

Evenimentul este dedicat noilor probleme morale ridicate de utilizarea avatarurilor digitale și robotice în contexte de inovație tehnologică accelerată, precum dezvoltarea modelor lingvistice mari (Large Language Models) și a spațiilor virtuale de tip Metaverse. Avatarurile sub formă de reprezentări digitale sau robotice ale unei persoane, în medii virtuale sau fizice, sunt utilizate în domeniul sănătății, al educației, la locul de muncă sau pentru interacțiuni sociale. Denumite alternativ gemeni digitali/ robotici, clone sau duplicate ale unor persoane reale, avatarurile personale pot fi combinate cu tehnologii de Inteligență Artificială, precum modele lingivistice, pentru a facilita teleoperarea asincron a acestora. Acest lucru generază noi întrebări în privința modului în care recunoaștem calitatea de agent moral a utilizatorilor și atribuim responsabilitate morală pentru acțiuni, fie ele virtuale sau fizice.

Prima zi a evenimentului – joi, 10 octombrie – este deschisă de Paula Sweeney (Universitatea din Aberdeen), recunoscută pentru contribuțiile sale în domenii precum robotică socială și avaturi personale. Acesteia i se vor alătura Stefano Dafarra (Artificial and Mechanical Intelligence, Istituto Italiano di Tecnologia), Alex Dancu (Augmented Human Lab, Singapore), Faez Aghaee (Universitatea din Aarhus) și Mihaela Constantinescu (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București).

Vineri, 11 octombrie, evenimentul continuă cu invitați precum Daniele Pucci (Artificial and Mechanical Intelligence, Istituto Italiano di Tecnologia), coordonatorul sistemului robotic avatar ICUB3,  Kathryn Francis (Universitatea din Keele), Fabio Patrone (Universitatea din L’Aquila) și Emilian Mihailov (CCEA, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București). Cele două zile ale workshopului se încheie cu o masă rotundă a echipei de proiect avataResponsibility, cercetători ai Centrului de Cercetare în Etică Aplicată: Mihaela Constantinescu (director de proiect), Emilian Mihailov, Constantin Vică, Radu Uszkai, Cristina Voinea, Anda Zahiu și Mihnea Dobre. Dezbaterea va fi dedicată noilor direcții de cercetare în domeniul avatarurilor și al responsabilității morale.

Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați de subiecte de actualitate din etica aplicată, în limita locurilor disponibile. Mai multe detalii despre eveniment și invitați sunt disponibile aici.

Workshopul Where No Proxy Has Gone Before: Avatars & Responsibility Frameworks este organizat în cadrul avataResponsibility, proiect de cercetare finanțat de European Research Council, prin programul HORIZON-ERC. AvataResponsibility explorează influența utilizării avatarurilor care integrează sisteme de inteligență artificială asupra comportamentului și practicilor morale și este implementat în perioada 2024-2028 la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București. Workshopul face parte din seria de evenimente Responsibility Matters.