Efortul de înțelegere al experiențelor noastre de viață este unul care caracterizează gândirea în genere, iar interpretarea sensului evenimentelor importante prin care trecem este o necesitate care ține de echilibrul nostru existențial. De foarte multe ori însă, în încercarea noastră de a ne înțelege viața, apelăm la explicații prefabricate și la tot soiul de prejudecăți care sunt disponibile în mediul nostru cultural. Sunt momente însă când ceea ce ni se întâmplă pare a fi un rezultat al hazardului, aparent fără explicație și care scapă eforturilor noastre de înțelegere. Acestea sunt momentele în care gândirea filosofică ne poate ajuta.

Problema interpretării și a înțelegerii sensului experiențelor noastre au fost, din cele mai vechi timpuri, de importanță cardinală pentru filosofie, disciplină care s-a definit încă de la începuturi ca efort de interpretare și înțelegere a lumii în care trăim și a ideilor pe care le avem. O dată însă cu epoca modernă, interpretarea a devenit în mod explicit obiectul de studiu al unei discipline filosofice de sine stătătoare, ce poartă numele de „hermeneutică”, cu trimitere la vechiul zeu grec al comunicării și interpretării, anume Hermes.

În această săptămână vă propunem o incursiune în lumea teoriilor contemporane ale interpretării, pentru a vedea care sunt instrumentele filosofice prin care putem înțelege experiențele-limită ale vieții noastre, dar și care sunt cele mai importante prejudecăți pe care le avem cu privire la acestea.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Universității din București, a volumului cu numărul 7 din seria „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie de studii deja cunoscută și apreciată de publicul de specialitate din România, coordonată de chiar invitatul nostru din această seară, Viorel Cernica, cunoscut filosof și eseist, profesor universitar al Facultății de Filosofie din București și Cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Inventarea computerelor a adus cu sine nu doar una dintre cele mai radicale revoluții tehnologice din istoria omenirii, ci și un nou mediu de existență pentru omul contemporan. În măsura în care utilizarea tehnologiilor computaționale a depășit cu mult scopurile cu care au fost inițial gândite primele „mașini de calcul”, ele au ajuns să îndeplinească nu doar nevoile concrete, instrumentale ale omului, ci și o bună parte dintre nevoile spirituale.

La ora actuală, lumea digitală generată și susținută cu ajutorul dispozitivelor noastre computaționale nu este doar locul în care ne putem plăti mai rapid facturile, ne putem chema mai simplu un taxi sau ne putem face cumpărăturile fără a părăsi propria locuință. Ea este și locul în care putem socializa, prin care ne putem cunoaște lumea în care trăim și unde putem găsi la distanță de doar câteva click-uri cărțile pentru care mulți dintre strămoșii noștri au făcut sacrificii supreme. În spatele tuturor acestor fenomene se află însă informație pură și algoritmi de procesare a acestei informații. Civilizația în care trăim este una a algoritmilor și, prin faptul că suntem fiecare dintre noi cetățeni ai acestei lumi digitale, chiar viața noastră a luat o turnură info-computațională pe care nu o putem ignora. 

Acesta este și motivul pentru care, în ediția din 6 octombrie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia lumii digitale, alături de Constantin Vică, conferențiar al Facultății de Filosofie din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și specialist în filosofia mediului digital.

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la Editura Universității din București, sub semnătura invitatului nostru, a volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, o cercetare captivantă despre modul în care algoritmii ne-au schimba viața și raportarea la lume.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro