ORAR / TIMETABLE

CfP: “SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

de | mart. 30, 2021 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

“SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

CALL FOR PAPERS

THE FIRST EDITION.

 HOSPITALS-MONUMENTS AS (IN)TANGIBLE FORMS OF CULTURAL HERITAGE AT THE BLACK SEA

EXTENDED DEADLINE: APRIL 10, 2021.

CONTEXT

Increasing the regional attractiveness of the states across the Black Sea has never been prospected as a feasible project that might have been conceived by cultural and medical tools. Whenever experts attempt to identify new and sustainable cultural routes in the Black Sea by relating transnational elements across the Black Sea countries, the role of the hospitals placed into monumental buildings of cultural heritage, as well as the capacity of related intangible forms of cultural heritage (resulted from a certain historical and cultural understanding of health and standards for the quality of life across the Black Sea), are ignored or regarded as a peripheral concern.

Nowadays, representatives of different working groups belonging to the European institutions and commissions responsible for culturally regenerating the Black Sea insist on developing networks of museums, cultural sites or other cultural agencies such as festivals, in order to strengthen the partnership between the states that border this maritime area which needs a powerful and renewed branding.

There is no transparent effort in addressing hospitals that are placed into historical buildings as part of the cultural heritage of the Black Sea, nor any intention of insisting on their potential to be reliable candidates for inscription in the UNESCO’s World Heritage List.

The Black Sea coast is recognized for its balneary potential but health is never addressed, consequently, as a form of cultural capital whose resources and practices correspond, from their material order, to a set of intercultural comprehensive values, inherited rituals and medical knowledge. Such medical rituals lay at the core of local and national “cultures of health” that might be proposed, as well, for inscription in the UNESCO`s Representative List of Intangible Cultural Heritage

 

TOWARDS A NETWORK OF HOSPITALS-MONUMENTS ACROSS THE BLACK SEA

Relevant examples of hospitals-monuments can be tracked across the Romanian territory.  The Clinical Hospital of Nephrology Dr. Carol Davila, in fact, the only institution in Romania with this profile, is one of the most impressive local buildings made in neoclassical style, inspired by the model proposed by “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” in Venice. Colțea Hospital, established 300 years ago, was one of the first European medical units with a social-medical mission, finding a similar format in the “Charite” hospitals in Berlin and “Guy” in London. Behind the walls of these monuments, the clinical protocol functions at high standards of excellence and performance, the last-minute medical technology being used without undermining the heritage value of the building. Sometimes, the protocol of medical recovery found correspondent practices on the Black Sea coast, whose waters have been prospected as a cure for rheumatic, nervous and arthritic disorders. As a national example, in Eforie Nord, under the patronage of King Carol I, a health resort sprang up at the end of the 19th century; nowadays, the resort is well known for the curative potential of the sapropelic mud and represents a strategic area of the Romanian Black Sea coast.

In what concerns the possibility to create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea, some important historical buildings should be considered for inclusion. One of them is the building of the Russian hospital from the coast of Sevastopol, named after Pirgov on Pavlovsky cape; the city hospital of Krasnodar, built together with a complex of buildings of the poorhouse and a church, in the first part of the 19th century; the former hospital of Kavala during the Balkan wars, currently functioning as the male high school; the old hospital of Izmail, registered as a historical monument, or Museum of Health and Sultan Beyazit II Mosque, from Edirne, built in the XVth century.

On the one hand, history reveals that many of the monumental buildings of these hospitals have initially been designed and intended for military, ecclesiastical or educational functions, being subsequently converted and adapted to the medical protocol.  On the other hand, the buildings of cultural heritage that could not be preserved or restored according to the clinical protocol, changed their function, being adapted to educational or commercial spaces. In the process of conversion, the cultural identity and memory of the heritage buildings were compromised or lost, along with the correspondent elements of intangible cultural heritage. Therefore, it is urgent to develop conservation and restoration policies that pay equal attention to the dynamics and the functionality of these monuments throughout history, without neglecting the local or regional priorities of safeguarding such buildings of cultural heritage.

Addressing the right concern to such institutions that perform both tangible and intangible forms of heritage following cultural patterns specific to the Black Sea means healing this area from its one of its most benign diseases: a political, economic and educational underestimation of health as a fertile, cultural resource.

 

OBJECTIVES

  1. To address health as a form of cultural capital.
  2. To create an international platform of dialogue and cooperation for experts from different sectors of culture in order to develop European standards for evaluating the buildings of cultural heritage in which historical hospitals are placed.
  3. To evaluate the (bio)political implications of safeguarding hospitals-monuments.

ESTIMATED OUTCOMES

  • To create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea.
  • To identify historical buildings of such hospitals-monuments that can be proposed for inscription on UNESCO’s World Heritage List.
  • To identify different medical practices and rituals inspired by the natural and balneary potential of the states across the Black Sea that developed “cultures of health” and are suitable to be recommended for inscription on the Representative List of Intangible Cultural Heritage.
  • To develop international cultural policies of safeguarding the historical buildings that belong to the hospitals evaluated as cultural heritage monuments.

CALL FOR PAPERS

We invite scholars to submit their valuable contribution to this conference. Philosophical, cultural and political approaches are encouraged. Abstracts (max. 350 words) and a short professional biography (400 words) are welcomed no later than March 31 2021 April 10, 2021. Authors can submit applications to the following address: oana.serban@filosofie.unibuc.ro.

The conference will be held – depending on the conditions of the pandemic – at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, between April 23-24, 2021. Alternatively, if the pandemic situation does not allow a public event, the conference will be organized online.

This conference is organized by CCIIF – The Research Center for the History of Philosophy & CSRB – The Center for the Study of Rationality and Beliefs (FACULTY OF PHILOSOPHY, UNIVERSITY OF BUCHAREST).

 

ACADEMIC NETWORKING

Scholars that will take part to this event will be asked about their disposal to join a research network devoted to the analysis of tangible and intangible forms of cultural heritage inspired by health as form of cultural capital across Europe. Potential mechanisms for financing this research will be discussed after the conference with those interested in developing such a project.

For any additional information please do not hesitate to contact us by email:

Coordinator, PhD. Oana Șerban, oana.serban@filosofie.unibuc.ro

Teaching assistant, University of Bucharest, Faculty of Philosophy

Postdoctoral Fellow – ISD Bucharest

Vacanța cu P4C – Filosofie pentru copii online

de | mart. 29, 2021 | Actualitate, Call for papers, CFF, Conferences, Conferinte, P4C

Vacanța cu P4C

Filosofie pentru copii online

București

6, 13, 20 și 27 aprilie 2021

O vacanță de primăvară atât de lungă!
Poate că n-ar cădea rău o oră de filosofie în fiecare zi de marți a săptămânii.

Ar fi ca și cum copiii ar privi casa, școala, orașul, lumea dintr-un loc despre care nu știau că există și în care au ajuns experimentând noi moduri de a călători. Cu această nouă privire, vor citi fragmente din înțelepciunea străveche, cărți ilustrate, basme, și vor forța granițele gândirii cercetând:
• Ce înseamnă să fii liber?
• Poți avea prieteni la distanță?
• Ce înseamnă să îți pese de celălalt?
• Cum distingi ceea ce crezi că știi de ceea ce știi cu adevărat?

Invit părinții să-și înscrie copiii la acest ciclu de 4 ateliere online de filosofie pentru copii, organizat de Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București.
• Atelierele vor avea loc în fiecare zi de marți din luna aprilie: 6, 13, 20 și 27, în intervalul orar 11.00 – 12.00.
• Toate atelierele se vor desfășura online – se va folosi aplicația Google Meet.

Lector univ. dr. Marin Bălan
Director al Centrului de Formare în Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universității din București

Cine se poate înscrie?
• Numărul de locuri: 25.
• Doar pentru elevi din clasele a III-a și a IV-a (în actualul an școlar 2020/21), din orice localitate, atât din țară, cât și din străinătate.
• Fără taxă de participare.

Cum se completează Formularul de înscriere?
• Formularul de înscriere este completat de către părinte / tutore legal.
• Completarea Formularului se face prin scriere la calculator. Nu se vor lua în considerare formularele completate cu scris de mână.

Cum se fac înscrierile?
• Părintele / tutorele legal va trimite Formularul de înscriere completat prin e-mail, ca document atașat, la adresa: cff@filosofie.unibuc.ro
• Răspunsul de acceptare sau de respingere va fi transmis în termen de o zi de la data primirii formularului de înscriere.
• Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
• Nu se admit contestații.

Când se fac înscrierile?
• Perioada de înscriere: 1 – 4 aprilie 2021.
• Dacă rămân locuri disponibile la data de 4 aprilie, perioada de înscrieri se va prelungi cu cel mult două zile.
• Dacă cele 25 de locuri vor fi ocupate mai devreme de 4 aprilie, înscrierea se va sista. Automat, solicitările trimise după sistarea înscrierilor nu vor mai fi luate în considerare.

Precizări privind confidențialitatea datelor personale
• Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării programului de filosofie pentru copii online „Vacanța cu P4C” din luna aprilie 2021 și nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele copiilor înscriși.
• Considerăm că toate persoanele implicate (copii, cadre didactice și părinți / tutori) ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (e-mail, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind programului de filosofie pentru copii online din luna aprilie 2021.

Părinții / tutorii legali sunt rugați
• Să nu modifice programul copiilor, după efectuarea înscrierilor, astfel încât aceștia să nu mai poată participa la activitățile școlii de vară.
• Să asigure condițiile tehnice necesare desfășurării activităților online, în primul rând, calculator / laptop / tabletă și internet.
• Să permită ca, în timpul atelierelor online ale școlii de vară, camera video să rămână permanent deschisă.
• Să asigure hârtie și instrumente de scris, creioane colorate pentru fiecare atelier.
• Să supravegheze copiii în timpul desfășurării atelierelor.

Alte precizări
• Acest ciclu de ateliere de filosofie pentru copii nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
• Diplomele de participare vor fi decernate copiilor prezenți la toate atelierele programate. Vor fi trimise prin e-mail ca document atașat.

Atelierele despre înțelegere – Workshops in understanding

de | mart. 16, 2021 | Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte

Primăvara aceasta ne bucură cu încă o serie de ateliere ce vizează aspecte formale conexe epistemologiei înțelegerii. Atelierele sunt găzduite de Divizia de Științe Sociale şi Umaniste a Institutului de Cercetări al Universității din București (ICUB-SSU):

  • 14 aprilie, 5pm Andreea Popescu (SNSPA & UB) “Overdetermination and Successfully Carrying out an Intention”
  • 28 aprilie, 5pm Paula Tomi (Politehnica & UB) “A Critical Perspective on Tomasson’s Metaphysical Deflationism”
  • 12 mai, 5pm Marian Călborean (UB) “Logicalism in the study of natural language – The case of Kit Fine’s global vagueness and my ‘vagueness as dispersion’ “
  • 26 mai, 5pm Mihai Rusu (USAMV & UBB, Cluj-Napoca) “Modal knowledge and the source of modality”
  • 9 iunie, 5pm Bogdan Dumitrescu (UB) “Eternalism, time travel and Ludovician compossibility: A defense of David Lewis’ response to the Grandfather Paradox”

Prezentările vor fi susținute ȋn limba engleză, virtual, via Google Meet. Oricând circumstanțele o vor permite, acestea vor fi înregistrate şi partajate prin canalul de YouTube al Departamentului de Filosofie Teoretică al UB.
Atelierele fac parte din proiectul postdoctoral „Înțelegerea: aspecte fenomenale si epistemice” susținut de către UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-PD-2019-0535) şi al cărui director de proiect este Andrei Mărășoiu (upea.andreimarasoiu.com).
 
Atelierele se încadrează într-o inițiativă mai amplă de a încuraja tinerii cercetători şi proiectele ȋn colaborare, cȃt şi de a construi şi sprijini rețele de cercetare, explorând ȋn profunzime semnificațiile metafizice şi epistemologice ale înțelegerii. Seria de ateliere din această primăvară urmează unei serii similare desfășurate ȋn toamna 2020.  

Dacă doriți să participați la aceste ateliere, vă rugăm semnalați-vă intenția scriindu-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro pentru a primi detaliile de conectare.

Mai multe detalii sunt disponibile la: https://icub.unibuc.ro/2021/03/16/workshops-in-understanding/ 

Banchetul filosofic online: 05-09 aprilie 2021

de | mart. 14, 2021 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Începând cu 15 martie 2021, Facultatea de Filosofie lansează procedura de preînscrieri pentru admiterea 2021. Astfel, candidații vor putea completa online formularul în vederea participării la examenul de admitere care se va desfășura în sesiunile iulie și septembrie 2021.

Cu acest prilej, profesorii Facultății de Filosofie vă invită la un „Banchet Filosofic online” în săptămâna 05-09 aprilie 2021. Cursurile se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, în intervalul orar 13.00-15.00. Pe parcursul celor cinci zile Dorina Pătrunsu, Cristian Iftode, Mircea Dumitru, Constantin Stoenescu și Oana Șerban vor susține cinci cursuri deschise care tratează teme filosofice din actualitatea politică și culturală sau din aria interogațiile existențiale profunde, precum libertatea de gândire și de exprimare, legătura dintre filosofie și viață, existența Eului, identitatea personală, dezastrul ecologic global, opera de artă în era Netflix.

La banchet sunt invitați să participe toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții aflați în căutarea răspunsurilor la întrebări existențiale și dornici de formarea unui spirit interogativ și critic.

Programul complet al „Banchetului” este următorul:

Luni, 5 aprilie, ora 13.00-15.00: Dorina Pătrunsu, Între ură și iubire: libertatea de gândire și de exprimare

Libertatea de gândire și exprimare poate fi considerată, una din cele mai vechi, din cele mai celebre și, nu în ultimul rând, din cele mai râvnite libertăți de-a lungul timpului. Pe de altă parte, manifestarea și acceptarea acestei libertăți, independent de contextul istoric, presupune existența unei tensiuni sau a unui conflict intrinsec, care, indiferent dacă este plasat la nivelul individului prin relația lui cu sine sau la nivelul polis-ului prin relația acestuia cu un altul, nu asigură sorți sigure de izbândă libertății fiecăruia. A aprecia libertatea pare că nu e același lucru cu aprecierea manifestărilor ei.

Deci, așa cum poate deja vă interogați, despre ce libertate poate fi vorba dacă nu pot face tot ce vreau sau dacă sunt limitat în a exprima tot ceea ce gândesc? Poate dăuna ceea ce gândesc sau exprim? Cui? Cum ar trebui să gândesc pentru a fi liber să mă exprim? Trebuie să fiu bun pentru a fi liber?  Deci, pentru a fi liber trebuie să îmi limitez gândirea sau exprimarea de ceea ce ar presupune „bunătatea”? Dacă îmi cer scuze celor cărora le-am făcut rău prin exprimarea mea înseamnă că am contribuit la „e-liberarea”lor? Fiindcă a-mi cere scuze pentru dauna pe care am provocat-o nu e ca și cum mi-aș fi schimbat felul de a gândi. Atunci a fi liber să gândești înseamnă să nu fii liber să exprimi ceea ce gândești? De ce ai mai gândi atunci?

Marți, 6 aprilie, ora 13.00-15.00: Cristian Iftode, Filosofie pentru viaţă: argumente terapeutice şi exerciţii spirituale
De la bun început, filosofia nu a fost numai despre căutarea principiului ultim al realităţii, numai despre natura existenţei sau despre sensul cunoaşterii, ci, în primă şi ultimă instanţă, despre ceva cât se poate de practic: Cum ne putem schimba cu adevărat pe noi înşine? Cum ne putem elibera de iluzii pentru a putea accede la adevărul care „ne va face liberi”?
În prima parte a acestui curs, vă propun o evaluare a câtorva dintre cele mai cunoscute argumente terapeutice din arhiva filosofiei: Platon şi infinitul dorinţei; stoicii şi sofismul leneşului; Epicur şi frica de moarte. În partea a doua, voi realiza o prezentare a unora dintre cele mai importante exerciţii spirituale – adică practici efective de transformare a propriului fel de a fi – cu surse antice şi aplicabilitate perenă. O avanpremieră a cărţii mele Viaţa bună. O Introducere în etică, ieşind din tipar săptămânile următoare, la editura Trei.
Miercuri, 7 aprilie, ora 13.00-15.00: Mircea Dumitru, Există Eul? Despre cateva puzzle-uri ale identității personale

Filosofia a fost dintotdeauna și a rămas până azi o căutare a înțelegerii eului ca subiect (neurobiologic, cultural și metafizic) al experienței, ca subiect al cunoașterii și nu în ultimul rând ca subiect al drepturilor, obligațiilor și responsabilității morale și politice.

De aceea, întrebări precum “Cine sunt eu?”, “În virtutea a ce persistă o persoană de la un moment al timpului la altul (sau își conservă identitatea personală)?”, “Care este relația dintre minte și creier (corp)?” continuă să fie în centrul preocupărilor și dezbaterilor din metafizică, filosofia minții sau filosofia morală. Tema identității personale este una paradigmatică și eminentă pentru întrepătrunderea intradisciplinară a unor teme, teorii și argumente dezvoltate (uneori în mod independent) în metafizică, filosofia minții și în etică.

Dar subiectul identității personale, prin vastele sale implicații și ramificații filosofice, teologice sau științifice, merge cu mult dincolo de preocupările mai limitate ale filosofiei academic-universitare. Toți oameni pot fi, cel puțin din când în când, interesați de sensul propriei vieți sau dacă eul lor continuă să existe și să supraviețuiască morții corpului lor fizic.

Cursul “Există Eul? Despre câteva puzzle-uri ale identității personale” plasează problema identității personale în contextul mai general al examinării unor puzzle-uri despre identitate și prezintă teorii și argumente majore din istoria modernă a filosofiei, dar și dezbateri foarte recente cu privire la metafizica identității personale.

Joi, 8 aprilie, ora 13.00-15.00: Constantin Stoenescu, Omenirea la răscruce. Criza ecologică și filosofia

Parafrazând o butadă arhicunoscută, aș spune că secolul 21 va fi ecologist sau nu va fi deloc. Efecte ale crizei ecologice precum schimbările climatice  sau poluarea aerului, apei și a solului ne influențează deja viața. Filosofii nu doar că s-au implicat critic în dezbaterea publică și în revizuirea diverselor practici, dar au asigurat și un plus de claritate și coerență prin reconstrucțiile lor conceptuale.

Cred că tema finitudinii este exemplară în privința potențialului filosofiei de a ne ghida spre o mai bună înțelegere a situației în care ne aflăm. Ideea de finitudine a fost regândită sub forma unor constrângeri globale care influențează echilibrul, diversitatea și dinamica ecosistemului planetar. Astfel, deosebim între finitudinea resurselor, a capacității planetare de suportabilitate și a suprafeței terestre. Oare putem să reparăm corabia din mers sau în unele cazuri am ajuns deja în punctul de unde nu mai există întoarcere?

Vineri, 9 aprilie, ora 13.00-15.00: Oana Șerban, Efectul Pygmalion în era Netflix: ecranul global şi opera de artă

Ce ar fi spus Platon dacă agora sa ar fi prins epoca Netflix, ecranul global, cinemaul 4D sau arta digitală? Cel mult că lumea sensibilă, patronată de simulacre, s-a diversificat excesiv și programat, inspirând o estetică existențială bazată pe plăceri provizorii, rapide, pe experiențe ludice fabricate de dragul simulacrului. Un hedonism bazat pe acumularea de imagini, experiențe vizuale diversificate, născut din nostalgia pentru marile mituri, care astăzi sunt înlocuite de universul Marvel. Iliada, Odiseea și Eneida rivalizează cu supereroii industriilor cinematografice care saturează dependența noastră de narațiuni prin blockbustere. Suntem ființe narative, ar spune Lipovetsky, numai că în epoca reproducerii mecanice, opera de artă are alte funcții decât satisfacția dezinteresată. Spectaculară, opera de artă, în forma ei auratică – pictura și teatrul – ori neauratică – fotografia și filmul – după diviziunea propusă de Benjamin, ne indică dincolo de pierderea treptată a contactului nemediat dintre artist, operă și public, tot mai mult interconectate de noile tehnologii, o civilizație crescândă a simulacrului. Pentru a înțelege de ce industria Netflix se înscrie în această ontologie slabă, facilă, prefabricată, care sunt consecințele ei are asupra democratizării gusturilor consumatorilor și de ce este responsabilitatea unui filosof, mai cu seamă, a unui estetician, să abordeze aceste fenomene prin metode specifice (vom vedea, nerivalizând cu un istoric de artă, sau cel puțin, nu în mod necesar), trebuie să dăm puțin timpul înapoi.

Ori de câte ori veți intra într-un muzeu, imperativul „Nu atingeți!” va delimita interacțiunea dintre spectator și opera de artă. La prima vedere, această prohibiție nu desparte, vorba lui V. Ieronim Stoichiță, ci ține opera departe de „retrogradarea la statutul de obiect” și de „lezarea” esenței sale care aparține imaginației: acesta este „triumful imaginii asupra lucrului în opera de artă.” Însă istoria acestei despărțiri are rădăcini adânci în ontologia platoniciană: pe măsură ce protejăm „obiectul” în materialitatea sa, privilegiem „imaginea” ca existență. Despre statutul ontologic al imaginii putem discuta în termenii artei copiei (eikastike) sau artei simulacrului (phantastike). Dacă fenomenul copiei se bazează pe mimesis, simulacrul se bazează pe o existență care face carieră astăzi în lumea societății 2.0 și a artei digitale (de unde pleacă gamingul mai mult sau mai puțin pasional al experiențelor ludice postmoderne). Două mituri fabuloase sprijină înțelegerea relației dintre copie și simulacru. Primul este cel al lui Narcis: zeii îl pedepsesc pentru adorarea propriei imagini, reflectată în oglinda unei ape. Îndrăgostirea de sine este, de fapt, expresia seducției provocată de imaginea-copie. Al doilea este surprins prin povestea lui Pygmalion. Sculptorul grec se îndrăgostește de propria operă de artă, pe care zeii o aduc la viață, binecuvântând iubirea dintre cei doi. Veți spune că e un arbitraj inegal, la limită, incorect. Numai că zeii nu pedepsesc îndrăgostirea de propria imagine, patronând îndrăgostirea de imaginea Celuilalt, ci sancționează îndrăgostirea de imaginea-copie, privilegiind imaginea-simulacru. Efectul Pygmalion constă în puterea de a transforma simulacrul într-o realitate. Acest principiu stă la baza orchestrării epocii Netflix, bazată pe producerea capitalistă a imaginilor, mai exact, a formelor neauratice ale operelor de artă, ca dispozitive de putere, receptacule ale dorințelor, prin care începe totodată societatea de clasă a „imaginilor”, de la copie la simulacru.

Pentru ca acest mecanism să reziste, constatăm că epoca Netflix (o exprimare poate nefericită, dar convențională pentru ceea ce înseamnă ethosul unei societăți a ecranului global), avansează o civilizație a imaginilor prin care spectatorul-consumator este cucerit de recomandări predefinite, personalizate, scutite de abundența capitalistă a reclamelor care impun un caracter discontinuu experienței estetice. Structura acestei arhive cinematografice pe care practicile Big Data ne-o scot la iveală prin algoritmi meniți să compatibilizeze căutările noastre online cu un anumit stil și o anumită categorie artistică, ne indică un fenomen a cărui analiză cade în responsabilitatea unui absolvent de filosofie, prin recurs la ontologia, respectiv hermeneutica operei de artă. Vom discuta împreună dificultățile cu care se confruntă aceste două dimensiuni într-un timp în care un adevărat „management al imaginarului”, după formula lipovetskyană, face din Pygmalion strămoșul epocii Netflix. Dacă veți alege să fiți studenții noștri, la cursurile de estetică veți afla tot ceea ce desparte aceste două ethosuri: vom discuta împreună despre sistemele estetice, despre relația dintre categoriile estetice, despre doza de eticitate a sublimului și tragicului în fața frumosului, despre formarea și educarea gusturilor, dar și despre dedefinirea sau dezestetizarea artei, contextualizând efectele capitalismului asupra producției, distribuției și consumului de artă. Nu veți face abstracție de niciunul dintre aceste conținuturi dacă, la capătul a trei ani de facultate, veți alege să lucrați într-o galerie de artă, într-un muzeu, să practicați jurnalism cultural sau să lucrați în oricare dintre sectoarele industriilor creative.

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/xWUiQLnuBFcGpsG48

CfP: International Conference „Cultural Heritage, Identities and The Public Space”

de | mart. 1, 2021 | Conferences, Conferinte

Call for Papers: International Conference

 Cultural Heritage, Identities and The Public Space

 18th March 2021

 

and their partners:

  • Paul Valéry University of Montpellier 3
  • St. Cyril and St. Methodius University of Veliko Tarnovo
  • Moldova State University, Chisinau, Republic of Moldova
  • CRIFST Timișoara Branch – Romanian Academy
  • UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development
  • ICSP – Institute for Social and Political Research

are pleased to launch the Call for Papers for the International Conference “Cultural Heritage, Identities and The Public Space”.

 

The conference will take place online on the 18th of March 2021. Its main goal is to provide a platform for academic debate on heritage studies, identities and public space from an interdisciplinary perspective.

We kindly invite you to submit proposals for the International Conference “Cultural Heritage, Identities and The Public Space by the 10th of March 2021.

In the introductory part of the conference, the organizers take pleasure in inviting you to the public lecture of Professor Dr. Habil. Stefan Bratosin, from Paul Valéry University, Media and Communication Sciences, Montpellier, DHC of West University of Timisoara, on the occasion of the launch of his book: 

Public Space and The Myth of Concertation

Dr. Stefan BRATOSIN is Full Professor exceptional class in Media and Communication Sciences at Paul Valéry University of Montpellier, France. He is the director of the Institute for Advanced Religious Studies and Internetworking Communication (Iarsic). He is also deputy director of Corhis EA 7400 and editor in chief of Essachess – Journal for Communication Studies. Stefan Bratosin is Doctor Honoris Causa in Social Sciences. He has authored books, book chapters, and articles on New Technologies of Information and Communication Sciences (NTIC), concertation and public sphere, (emerging) media and religion, spirituality, liberty of religion, secularity and religious organizations and institutions. He supervises PhD candidates in the following fields: mediatization of religion and (multi)media public sphere, production of meaning in the social spaces (domestic space, organizational space and public space), cultural mediations and symbolic forms within organizations. He is a member of the Network for New Media, Religion and Digital Culture Studies, University of Texas, and European Communication Research and Education Association – ECREA. His expertise lies in how the symbolic construction of the communicative reality is associated with the “mediatization of everything”. In this context, Stefan Bratosin has frequently questioned the role of the digital media in the appropriation of the religious fact (an important source of symbolic violence especially in the emerging media).

Description of the Conference:

A field of interdisciplinary research, heritage studies are closely related to culture and identities, as well as to public space. The public space, besides its function as a space of circulation, where the individuals become aware of their belonging to a community and their sociability is also a canvas for the symbolic construction through the political, social and cultural processes. Institutional procedures and rituals are performed in the public space. Heritage, as a cultural and social process is subject to symbolic representation and communication practices. In recent years, researchers in the cultural heritage field have focused on the cultural value of the heritage, its identity formation function and the capacity of heritage elements to interact with collective memory. Cultural heritage is, therefore, a normative concept, which combines a different range of values and functions. Education regarding heritage promotion, conservation and mediation is equally important, since it is related to the transmission of values which legitimize various layers of identities.

 

Topics

include, but are not limited, to the following areas:

  • The myth of concertation in the public space: rational and hermeneutical approach;
  • Tangible and intangible heritage: conceptual maps, symbolic geographies, placemaking and the role of collective memory;
  • Mediation of cultural heritage and the public space;
  • Innovative instruments for promotion of cultural heritage and the creative spaces;
  • Creative industries and storytelling;
  • Identity formation in relation to elements of tangible and intangible heritage;
  • Architecture of identities: national, regional, trans-national identities, evolution of identities;
  • Education and heritage.

 TARGET AUDIENCE

Academics, researchers, PhD Students, cultural heritage professionals

 Information for Participants:

 Contributions are expected from various areas of social studies and humanities. Academics, researchers, PhD students and cultural heritage professionals are invited to send their presentation proposals in the form of abstracts, not exceeding 500 words by 10th of March 2021 at codruta.simionescu@e-uvt.ro. Along with the abstract, please send us your contact details: current affiliation, address and telephone number. Notifications of acceptance will be sent by 14th of March 2021.

Selected and revised papers will be published in conference proceedings.

Working languages of the conference: English and Romanian.

This conference is organized under the framework of PATCULT#RO Project („Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și intangibil din România. Proiect 4 – Arhitecturi identitare și noi categorii ale patrimoniului: analiza multidisciplinară a mecanismelor construcției identitare în relație cu patrimoniul cultural în România contemporană”, PN III-P1-1.2-PCCDA-2017-0686, 52PCCDI/2018, funded by UEFISCDI).

The final part of the conference is dedicated to dissemination of the main outputs of the PATCULT project. The research team will present:

  • the volume INVESTIGATING THE RELATIONSHIP BETWEEN CULTURAL HERITAGE, AND INDIVIDUAL AND COLLECTIVE IDENTITY, forthcoming at the University of Bucharest Publishing House;
  • the volume INNOVATIVE INSTRUMENTS FOR COMMUNITY DEVELOPMENT IN COMMUNICATION AND EDUCATION, edited by Maria Micle and Gheorghe Clitan and published in February 2021 by Trivent Publishing, Budapest, Hungary;
  • The volume EUROPEAN IDEA IN THE ROMANIAN PHILOSOPHY (III), edited by Stefan Afloroaei and George Bondor, “Alexandru Ioan Cuza” University Press, Iasi, 2020;
  • the toolbox of the project, forthcoming at Cartea Românească Educațional Publishing House;
  • Public Reason, International Journal of Political and Moral Philosophy – volume 12, number 1 and volume 12, number 2;
  • the digitized collection of the Annals of Universities of Bucharest, Philosophy Series;
  • the RO-CULTURE HERITAGE HUB.

Profesorul Mircea Dumitru, invitatul celei de-a V-a ediții a conferințelor ISDS – UB

de | feb. 10, 2021 | Anunturi, Conferences, Conferinte

Joi, 18 februarie 2021, începând cu ora 18.00, Interdisciplinary School of Doctoral Studies – UB organizează online conferința Is Human Mind Fully Algorithmic? Remarks on Goedel’s Incompletness Theorems and on Kripke’s Anti-Reductionist and Anti-Functionalist Philosophy of Mind (RO: Este mintea umană complet algoritmică? Observații asupra teoremelor incompletitudinii ale lui Godel și asupra filosofiei minții antireducționiste și antifuncționaliste ale lui Kripke) susținută de prof. univ. dr. Mircea Dumitru.

Ȋn cadrul conferinței va fi abordată o problemă din filosofia minții asociată filosofiei matematicii sau, mai precis, legată de natura cunoștințelor matematice și a raționamentului. Ȋntrebarea care se pune este dacă mintea și conștiința umană sunt sau nu pe deplin algoritmice.

Argumentația răspunsului va fi dezvoltată pe fundalul creat de renumitele Teoreme ale incompletitudinii ale lui Kurt Goedel și de ideile fertile ale lui Saul Kripke, legate de minte și conștiință. Planul discuției, în cadrul căreia se vor explora limitele abordării materialiste actuale ale minții și conștiintei, include următoarea structură:

– vor fi schițate principalele programe și răspunsuri la problema minte-corp în filosofia minții;

– va fi realizată o scurtă prezentare informală a celor două teoreme de incompletitudine  ale lui Goedel;

– vor fi prezentate și comentate câteva dintre principalele puncte de vedere susținute de Goedel și, respectiv, de Kripke, despre minte și mașini, minte și materie, conștiință fenomenală și contrastul dintre mașinile Turing și așa numitele minți Goedel. În acest proces, opiniile foarte neortodoxe și nemoderne ale lui Goedel împotriva computabilității, neuralismului, fizicalismului, paralelismului psihoneural și chiar și împotriva presupozițiilor filosofice legate de Mașinile Turing, vor fi examinate. Critică profundă a lui Kripke asupra funcționalismului și a teoriei identității va primi o prezentare temeinică.

Conferința va fi susținută ȋn limba engleză, online. Pentru a primi datele de logare, vă rugăm completați următorul formularul disponibil aici.

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru este cadru didactic la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București. Este membru corespondent al Academiei Române și fellow al Academiei Europea. Interesele sale de cercetare includ logica filosofică, filosofia limbajului, metafizica analitică a modalității și filosofia minții și conștiinței.

Despre seria de conferințe ISDS-UB

Ajunse deja la a cincea ediție, conferințele ISDS au fost lansate la sfârșitul anului 2019, cu scopul de a stimula cercetările interdisciplinare și de a face cunoscute rezultatele acestora, atât comunității academice cât și publicului larg.

Următoarea conferință programată abordează subiectul genealogii limbilor și va fi susținută în data de 4 Martie 2021 de domnul profesor Liviu P. Dinu.

Despre ISDS-UB

Interdisciplinary School of Doctoral Studies a fost înființată în anul 2018, cu scopul de a oferi tinerilor cercetători oportunitatea de a-și desfășura cercetarea într-un mediu de cercetare interdisciplinar.

Studiul și cercetarea la ISDS-UB sunt organizate exclusiv în limbi de circulație internațională, în toate cele 19 domenii de doctorat în care Universitatea din București oferă studii doctorale, dar și în cadrul unor grupuri de cercetare și de pregătire interdisciplinară (IRTG-uri) în care profesorii, cercetătorii și doctoranzii din diferite domenii colaborează în vederea realizării unor cercetări inovative.

În prezent, două astfel de grupuri sunt funcționale: Mind, Language, and Cognition-Biology – care reunește profesori și doctoranzi din domeniile informatică, lingvistică, matematică, psihologie și filosofie și Complex Systems Disentanglement through Data Analysis – care reunește profesori și doctoranzi din domeniile geografie, matematică, fizică și sociologie.

Mai multe informații privind activitatea Școlii Doctorale pot fi consultate pe web-site-ul https://isds.unibuc.ro.

Sursa: unibuc.ro