After Justice: John Rawls’ Legacy in the 21st Century – CfP

University of Bucharest, 5 and 6 November 2021

Call for papers

Abstract submission new date: June 30, 2021.

“Justice is the first virtue of social institutions, as truth is of systems of thought.”

2021 marks the centennial of John Rawls’s birth and the 50th anniversary of A Theory of Justice’s publication. Rawls’s role in reviving substantial normative interrogations in political philosophy has long been acclaimed by moral and political philosophers, as well as by economists, political scientists, and legal theorists. Even while Rawls himself was rather reluctant to engage directly with ongoing critique of, or answers to, current events, much of the scholarship that he has inspired has massively extended his conceptual distinctions and insights, lines of argument, justificatory structures, and vocabulary, to cover increasing domains in the humanities and social sciences. Our conference explores the legacy of John Rawls and the various ways in which his philosophical thought can be used to understand the transformative political events and crises of the contemporary world that have brought a renewed set of interrogations and have changed the social and political landscape.

Keynote speakers
: Katrina Forrester (Harvard University), Rex Martin (University of Kansas), Bruce Haddock (Cardiff University), and Peri Roberts (Cardiff University).

We welcome all paper contributions addressing Rawls’ philosophical legacy, but are especially interested in the following range of topics:

  • Political philosophy:
    • Ideal vs. non-ideal theory (civil disobedience, structural injustice, racial and gender injustice);
    • Critiques of and alternatives to contractualism;
    • Normative ethics and normative political theory;
    • Methodology of normative reasoning in political philosophy (e.g., models of public reason and justification, thought experiments and political critique);
    • Democratic theory;
    • Pluralism and democratic institutions.
  • Social philosophy:
    • Debates about the constitutive elements of practices and institutions of justice (e.g, subject-matter of justice, types of distributive goods; individualism vs. holism);
    • Luck, equality of opportunity and social justice;
    • Social practices and social critique; new social movements: feminism, anti-racism and post-colonial studies, multiculturalism, environment;
    • Conceptual and normative analyses of the state, institutions, and rules and rule-following;
    • Critique of the capitalist Welfare State, Property-Owning-Democracy, Basic Income, Stakeholder Society, Pre-distribution versus redistribution.
  • Legal philosophy:
    • Natural law vs. legal positivism;
    • Constitutionalism and rule of law;
    • Global and international justice;
    • The genealogy of rights.
  • Moral philosophy:
    • Applied ethics and ethical theory;
    • Methodology of moral reasoning (e.g. reflective equilibrium, division of normative labor, burdens of judgment);
    • Meta-ethics, constructivism, intuitionism;
    • Moral psychology (e.g. the linguistic analogy, virtues of moral insight);
    • History of ethics and moral thought. Kant, Mill, Sidgwick.

The abstracts should be no longer than 500 words (including 4 to 5 keywords from the list of topics above) and should be sent to the following address: 100Rawls@filosofie.unibuc.ro. Please indicate your institutional affiliation alongside the abstract.

Due to the Covid-19 pandemic, the conference will be held online.

Important dates
Abstract submission: J̶u̶n̶e̶ ̶1̶5̶,̶ ̶2̶0̶2̶1̶, June 30, 2021.
Notifications: August 15, 2021.
Conference: November 5 and 6, 2021.

Global Justice Seminar, November 6, 2021: A roundtable on how to achieve fairness in the global COVID-19 vaccine distribution conducted by Thomas Pogge (Yale University).

Publishing opportunities
We intend to publish one special issue in Public Reason, and another one in the Annals of the University of Bucharest, Philosophy series. Depending on the papers, maybe also one special issue in Ethical Theory and Moral Practice.

The Scientific Committee members are Onora O’Neill (University of Cambridge), Catherine Audard (London School of Economics), Ovidiu Caraiani (University Politechnica of Bucharest), Adrian Miroiu (The National University of Political Studies and Public Administration), Adrian Paul Iliescu (University of Bucharest), Romulus Brâncoveanu (University of Bucharest), Eugen Huzum (Romanian Academy, Iasi Branch).

Convenors: Dorina Pătrunsu (University of Bucharest), Camil Pârvu (University of Bucharest), Andrei Poama (Leiden University), Nicolae Dobrei (The National University of Political Studies and Public Administration), Emilian Mihailov (University of Bucharest), Constantin Vică (University of Bucharest), and Radu Uszkai (The Bucharest University of Economic Studies).

Conferința națională online de filosofie teoretică pentru studenți, a patra ediție

PROGRAMUL CONFERINȚEI

Luni, 19 aprilie

ora 10: Maria-Floriana Gațe (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Evoluția conceptului de „pseudo-problemă” la Carnap și posibile semnificații

ora 12: Costel Cristian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Teza incomensurabilității la T. S. Kuhn în contextul filosofiei experimentale din secolul al XVII-lea

Marți, 20 aprilie

ora 10: Ecaterina Forij (Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea A. I. Cuza) – Time and temporality – A phenomenological and feminist approach

ora 12:  Radu-Cristian Andreescu (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – Arta de peisaj și experiența timpului: trei momente

Miercuri, 21 aprilie, ora 10:

Bică Daian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Natural properties at the heart of the scientific practice

Joi, 22 aprilie, ora 10:

Mihai Alexandru Petrișor (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Dialetheism, Kant și Hegel: ce facem cu limitele?

Vineri, 23 aprilie, ora 10:

Tudor Mărginean (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Against mental causation as downward causation

 

„Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com). În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.

CALL FOR CONTRIBUTIONS

Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A patra ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 19-25 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 12 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

CfP: “SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

CALL FOR PAPERS

THE FIRST EDITION.

 HOSPITALS-MONUMENTS AS (IN)TANGIBLE FORMS OF CULTURAL HERITAGE AT THE BLACK SEA

EXTENDED DEADLINE: APRIL 10, 2021.

CONTEXT

Increasing the regional attractiveness of the states across the Black Sea has never been prospected as a feasible project that might have been conceived by cultural and medical tools. Whenever experts attempt to identify new and sustainable cultural routes in the Black Sea by relating transnational elements across the Black Sea countries, the role of the hospitals placed into monumental buildings of cultural heritage, as well as the capacity of related intangible forms of cultural heritage (resulted from a certain historical and cultural understanding of health and standards for the quality of life across the Black Sea), are ignored or regarded as a peripheral concern.

Nowadays, representatives of different working groups belonging to the European institutions and commissions responsible for culturally regenerating the Black Sea insist on developing networks of museums, cultural sites or other cultural agencies such as festivals, in order to strengthen the partnership between the states that border this maritime area which needs a powerful and renewed branding.

There is no transparent effort in addressing hospitals that are placed into historical buildings as part of the cultural heritage of the Black Sea, nor any intention of insisting on their potential to be reliable candidates for inscription in the UNESCO’s World Heritage List.

The Black Sea coast is recognized for its balneary potential but health is never addressed, consequently, as a form of cultural capital whose resources and practices correspond, from their material order, to a set of intercultural comprehensive values, inherited rituals and medical knowledge. Such medical rituals lay at the core of local and national “cultures of health” that might be proposed, as well, for inscription in the UNESCO`s Representative List of Intangible Cultural Heritage

 

TOWARDS A NETWORK OF HOSPITALS-MONUMENTS ACROSS THE BLACK SEA

Relevant examples of hospitals-monuments can be tracked across the Romanian territory.  The Clinical Hospital of Nephrology Dr. Carol Davila, in fact, the only institution in Romania with this profile, is one of the most impressive local buildings made in neoclassical style, inspired by the model proposed by “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” in Venice. Colțea Hospital, established 300 years ago, was one of the first European medical units with a social-medical mission, finding a similar format in the “Charite” hospitals in Berlin and “Guy” in London. Behind the walls of these monuments, the clinical protocol functions at high standards of excellence and performance, the last-minute medical technology being used without undermining the heritage value of the building. Sometimes, the protocol of medical recovery found correspondent practices on the Black Sea coast, whose waters have been prospected as a cure for rheumatic, nervous and arthritic disorders. As a national example, in Eforie Nord, under the patronage of King Carol I, a health resort sprang up at the end of the 19th century; nowadays, the resort is well known for the curative potential of the sapropelic mud and represents a strategic area of the Romanian Black Sea coast.

In what concerns the possibility to create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea, some important historical buildings should be considered for inclusion. One of them is the building of the Russian hospital from the coast of Sevastopol, named after Pirgov on Pavlovsky cape; the city hospital of Krasnodar, built together with a complex of buildings of the poorhouse and a church, in the first part of the 19th century; the former hospital of Kavala during the Balkan wars, currently functioning as the male high school; the old hospital of Izmail, registered as a historical monument, or Museum of Health and Sultan Beyazit II Mosque, from Edirne, built in the XVth century.

On the one hand, history reveals that many of the monumental buildings of these hospitals have initially been designed and intended for military, ecclesiastical or educational functions, being subsequently converted and adapted to the medical protocol.  On the other hand, the buildings of cultural heritage that could not be preserved or restored according to the clinical protocol, changed their function, being adapted to educational or commercial spaces. In the process of conversion, the cultural identity and memory of the heritage buildings were compromised or lost, along with the correspondent elements of intangible cultural heritage. Therefore, it is urgent to develop conservation and restoration policies that pay equal attention to the dynamics and the functionality of these monuments throughout history, without neglecting the local or regional priorities of safeguarding such buildings of cultural heritage.

Addressing the right concern to such institutions that perform both tangible and intangible forms of heritage following cultural patterns specific to the Black Sea means healing this area from its one of its most benign diseases: a political, economic and educational underestimation of health as a fertile, cultural resource.

 

OBJECTIVES

  1. To address health as a form of cultural capital.
  2. To create an international platform of dialogue and cooperation for experts from different sectors of culture in order to develop European standards for evaluating the buildings of cultural heritage in which historical hospitals are placed.
  3. To evaluate the (bio)political implications of safeguarding hospitals-monuments.

ESTIMATED OUTCOMES

  • To create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea.
  • To identify historical buildings of such hospitals-monuments that can be proposed for inscription on UNESCO’s World Heritage List.
  • To identify different medical practices and rituals inspired by the natural and balneary potential of the states across the Black Sea that developed “cultures of health” and are suitable to be recommended for inscription on the Representative List of Intangible Cultural Heritage.
  • To develop international cultural policies of safeguarding the historical buildings that belong to the hospitals evaluated as cultural heritage monuments.

CALL FOR PAPERS

We invite scholars to submit their valuable contribution to this conference. Philosophical, cultural and political approaches are encouraged. Abstracts (max. 350 words) and a short professional biography (400 words) are welcomed no later than March 31 2021 April 10, 2021. Authors can submit applications to the following address: oana.serban@filosofie.unibuc.ro.

The conference will be held – depending on the conditions of the pandemic – at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, between April 23-24, 2021. Alternatively, if the pandemic situation does not allow a public event, the conference will be organized online.

This conference is organized by CCIIF – The Research Center for the History of Philosophy & CSRB – The Center for the Study of Rationality and Beliefs (FACULTY OF PHILOSOPHY, UNIVERSITY OF BUCHAREST).

 

ACADEMIC NETWORKING

Scholars that will take part to this event will be asked about their disposal to join a research network devoted to the analysis of tangible and intangible forms of cultural heritage inspired by health as form of cultural capital across Europe. Potential mechanisms for financing this research will be discussed after the conference with those interested in developing such a project.

For any additional information please do not hesitate to contact us by email:

Coordinator, PhD. Oana Șerban, oana.serban@filosofie.unibuc.ro

Teaching assistant, University of Bucharest, Faculty of Philosophy

Postdoctoral Fellow – ISD Bucharest

Vacanța cu P4C – Filosofie pentru copii online

Vacanța cu P4C

Filosofie pentru copii online

București

6, 13, 20 și 27 aprilie 2021

O vacanță de primăvară atât de lungă!
Poate că n-ar cădea rău o oră de filosofie în fiecare zi de marți a săptămânii.

Ar fi ca și cum copiii ar privi casa, școala, orașul, lumea dintr-un loc despre care nu știau că există și în care au ajuns experimentând noi moduri de a călători. Cu această nouă privire, vor citi fragmente din înțelepciunea străveche, cărți ilustrate, basme, și vor forța granițele gândirii cercetând:
• Ce înseamnă să fii liber?
• Poți avea prieteni la distanță?
• Ce înseamnă să îți pese de celălalt?
• Cum distingi ceea ce crezi că știi de ceea ce știi cu adevărat?

Invit părinții să-și înscrie copiii la acest ciclu de 4 ateliere online de filosofie pentru copii, organizat de Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București.
• Atelierele vor avea loc în fiecare zi de marți din luna aprilie: 6, 13, 20 și 27, în intervalul orar 11.00 – 12.00.
• Toate atelierele se vor desfășura online – se va folosi aplicația Google Meet.

Lector univ. dr. Marin Bălan
Director al Centrului de Formare în Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universității din București

Cine se poate înscrie?
• Numărul de locuri: 25.
• Doar pentru elevi din clasele a III-a și a IV-a (în actualul an școlar 2020/21), din orice localitate, atât din țară, cât și din străinătate.
• Fără taxă de participare.

Cum se completează Formularul de înscriere?
Formularul de înscriere este completat de către părinte / tutore legal.
• Completarea Formularului se face prin scriere la calculator. Nu se vor lua în considerare formularele completate cu scris de mână.

Cum se fac înscrierile?
• Părintele / tutorele legal va trimite Formularul de înscriere completat prin e-mail, ca document atașat, la adresa: cff@filosofie.unibuc.ro
• Răspunsul de acceptare sau de respingere va fi transmis în termen de o zi de la data primirii formularului de înscriere.
• Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
• Nu se admit contestații.

Când se fac înscrierile?
• Perioada de înscriere: 1 – 4 aprilie 2021.
• Dacă rămân locuri disponibile la data de 4 aprilie, perioada de înscrieri se va prelungi cu cel mult două zile.
• Dacă cele 25 de locuri vor fi ocupate mai devreme de 4 aprilie, înscrierea se va sista. Automat, solicitările trimise după sistarea înscrierilor nu vor mai fi luate în considerare.

Precizări privind confidențialitatea datelor personale
• Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării programului de filosofie pentru copii online „Vacanța cu P4C” din luna aprilie 2021 și nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele copiilor înscriși.
• Considerăm că toate persoanele implicate (copii, cadre didactice și părinți / tutori) ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (e-mail, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind programului de filosofie pentru copii online din luna aprilie 2021.

Părinții / tutorii legali sunt rugați
• Să nu modifice programul copiilor, după efectuarea înscrierilor, astfel încât aceștia să nu mai poată participa la activitățile școlii de vară.
• Să asigure condițiile tehnice necesare desfășurării activităților online, în primul rând, calculator / laptop / tabletă și internet.
• Să permită ca, în timpul atelierelor online ale școlii de vară, camera video să rămână permanent deschisă.
• Să asigure hârtie și instrumente de scris, creioane colorate pentru fiecare atelier.
• Să supravegheze copiii în timpul desfășurării atelierelor.

Alte precizări
• Acest ciclu de ateliere de filosofie pentru copii nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
• Diplomele de participare vor fi decernate copiilor prezenți la toate atelierele programate. Vor fi trimise prin e-mail ca document atașat.

Atelierele despre înțelegere – Workshops in understanding

Primăvara aceasta ne bucură cu încă o serie de ateliere ce vizează aspecte formale conexe epistemologiei înțelegerii. Atelierele sunt găzduite de Divizia de Științe Sociale şi Umaniste a Institutului de Cercetări al Universității din București (ICUB-SSU):

  • 14 aprilie, 5pm Andreea Popescu (SNSPA & UB) “Overdetermination and Successfully Carrying out an Intention”
  • 28 aprilie, 5pm Paula Tomi (Politehnica & UB) “A Critical Perspective on Tomasson’s Metaphysical Deflationism”
  • 12 mai, 5pm Marian Călborean (UB) “Logicalism in the study of natural language – The case of Kit Fine’s global vagueness and my ‘vagueness as dispersion’ “
  • 26 mai, 5pm Mihai Rusu (USAMV & UBB, Cluj-Napoca) “Modal knowledge and the source of modality”
  • 9 iunie, 5pm Bogdan Dumitrescu (UB) “Eternalism, time travel and Ludovician compossibility: A defense of David Lewis’ response to the Grandfather Paradox”

Prezentările vor fi susținute ȋn limba engleză, virtual, via Google Meet. Oricând circumstanțele o vor permite, acestea vor fi înregistrate şi partajate prin canalul de YouTube al Departamentului de Filosofie Teoretică al UB.
Atelierele fac parte din proiectul postdoctoral „Înțelegerea: aspecte fenomenale si epistemice” susținut de către UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-PD-2019-0535) şi al cărui director de proiect este Andrei Mărășoiu (upea.andreimarasoiu.com).
 
Atelierele se încadrează într-o inițiativă mai amplă de a încuraja tinerii cercetători şi proiectele ȋn colaborare, cȃt şi de a construi şi sprijini rețele de cercetare, explorând ȋn profunzime semnificațiile metafizice şi epistemologice ale înțelegerii. Seria de ateliere din această primăvară urmează unei serii similare desfășurate ȋn toamna 2020.  

Dacă doriți să participați la aceste ateliere, vă rugăm semnalați-vă intenția scriindu-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro pentru a primi detaliile de conectare.

Mai multe detalii sunt disponibile la: https://icub.unibuc.ro/2021/03/16/workshops-in-understanding/ 

Banchetul filosofic online: 05-09 aprilie 2021

Începând cu 15 martie 2021, Facultatea de Filosofie lansează procedura de preînscrieri pentru admiterea 2021. Astfel, candidații vor putea completa online formularul în vederea participării la examenul de admitere care se va desfășura în sesiunile iulie și septembrie 2021.

Cu acest prilej, profesorii Facultății de Filosofie vă invită la un „Banchet Filosofic online” în săptămâna 05-09 aprilie 2021. Cursurile se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, în intervalul orar 13.00-15.00. Pe parcursul celor cinci zile Dorina Pătrunsu, Cristian Iftode, Mircea Dumitru, Constantin Stoenescu și Oana Șerban vor susține cinci cursuri deschise care tratează teme filosofice din actualitatea politică și culturală sau din aria interogațiile existențiale profunde, precum libertatea de gândire și de exprimare, legătura dintre filosofie și viață, existența Eului, identitatea personală, dezastrul ecologic global, opera de artă în era Netflix.

La banchet sunt invitați să participe toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții aflați în căutarea răspunsurilor la întrebări existențiale și dornici de formarea unui spirit interogativ și critic.

Programul complet al „Banchetului” este următorul:

Luni, 5 aprilie, ora 13.00-15.00: Dorina Pătrunsu, Între ură și iubire: libertatea de gândire și de exprimare

Libertatea de gândire și exprimare poate fi considerată, una din cele mai vechi, din cele mai celebre și, nu în ultimul rând, din cele mai râvnite libertăți de-a lungul timpului. Pe de altă parte, manifestarea și acceptarea acestei libertăți, independent de contextul istoric, presupune existența unei tensiuni sau a unui conflict intrinsec, care, indiferent dacă este plasat la nivelul individului prin relația lui cu sine sau la nivelul polis-ului prin relația acestuia cu un altul, nu asigură sorți sigure de izbândă libertății fiecăruia. A aprecia libertatea pare că nu e același lucru cu aprecierea manifestărilor ei.

Deci, așa cum poate deja vă interogați, despre ce libertate poate fi vorba dacă nu pot face tot ce vreau sau dacă sunt limitat în a exprima tot ceea ce gândesc? Poate dăuna ceea ce gândesc sau exprim? Cui? Cum ar trebui să gândesc pentru a fi liber să mă exprim? Trebuie să fiu bun pentru a fi liber?  Deci, pentru a fi liber trebuie să îmi limitez gândirea sau exprimarea de ceea ce ar presupune „bunătatea”? Dacă îmi cer scuze celor cărora le-am făcut rău prin exprimarea mea înseamnă că am contribuit la „e-liberarea”lor? Fiindcă a-mi cere scuze pentru dauna pe care am provocat-o nu e ca și cum mi-aș fi schimbat felul de a gândi. Atunci a fi liber să gândești înseamnă să nu fii liber să exprimi ceea ce gândești? De ce ai mai gândi atunci?

Marți, 6 aprilie, ora 13.00-15.00: Cristian Iftode, Filosofie pentru viaţă: argumente terapeutice şi exerciţii spirituale
De la bun început, filosofia nu a fost numai despre căutarea principiului ultim al realităţii, numai despre natura existenţei sau despre sensul cunoaşterii, ci, în primă şi ultimă instanţă, despre ceva cât se poate de practic: Cum ne putem schimba cu adevărat pe noi înşine? Cum ne putem elibera de iluzii pentru a putea accede la adevărul care „ne va face liberi”?
În prima parte a acestui curs, vă propun o evaluare a câtorva dintre cele mai cunoscute argumente terapeutice din arhiva filosofiei: Platon şi infinitul dorinţei; stoicii şi sofismul leneşului; Epicur şi frica de moarte. În partea a doua, voi realiza o prezentare a unora dintre cele mai importante exerciţii spirituale – adică practici efective de transformare a propriului fel de a fi – cu surse antice şi aplicabilitate perenă. O avanpremieră a cărţii mele Viaţa bună. O Introducere în etică, ieşind din tipar săptămânile următoare, la editura Trei.
Miercuri, 7 aprilie, ora 13.00-15.00: Mircea Dumitru, Există Eul? Despre cateva puzzle-uri ale identității personale

Filosofia a fost dintotdeauna și a rămas până azi o căutare a înțelegerii eului ca subiect (neurobiologic, cultural și metafizic) al experienței, ca subiect al cunoașterii și nu în ultimul rând ca subiect al drepturilor, obligațiilor și responsabilității morale și politice.

De aceea, întrebări precum “Cine sunt eu?”, “În virtutea a ce persistă o persoană de la un moment al timpului la altul (sau își conservă identitatea personală)?”, “Care este relația dintre minte și creier (corp)?” continuă să fie în centrul preocupărilor și dezbaterilor din metafizică, filosofia minții sau filosofia morală. Tema identității personale este una paradigmatică și eminentă pentru întrepătrunderea intradisciplinară a unor teme, teorii și argumente dezvoltate (uneori în mod independent) în metafizică, filosofia minții și în etică.

Dar subiectul identității personale, prin vastele sale implicații și ramificații filosofice, teologice sau științifice, merge cu mult dincolo de preocupările mai limitate ale filosofiei academic-universitare. Toți oameni pot fi, cel puțin din când în când, interesați de sensul propriei vieți sau dacă eul lor continuă să existe și să supraviețuiască morții corpului lor fizic.

Cursul “Există Eul? Despre câteva puzzle-uri ale identității personale” plasează problema identității personale în contextul mai general al examinării unor puzzle-uri despre identitate și prezintă teorii și argumente majore din istoria modernă a filosofiei, dar și dezbateri foarte recente cu privire la metafizica identității personale.

Joi, 8 aprilie, ora 13.00-15.00: Constantin Stoenescu, Omenirea la răscruce. Criza ecologică și filosofia

Parafrazând o butadă arhicunoscută, aș spune că secolul 21 va fi ecologist sau nu va fi deloc. Efecte ale crizei ecologice precum schimbările climatice  sau poluarea aerului, apei și a solului ne influențează deja viața. Filosofii nu doar că s-au implicat critic în dezbaterea publică și în revizuirea diverselor practici, dar au asigurat și un plus de claritate și coerență prin reconstrucțiile lor conceptuale.

Cred că tema finitudinii este exemplară în privința potențialului filosofiei de a ne ghida spre o mai bună înțelegere a situației în care ne aflăm. Ideea de finitudine a fost regândită sub forma unor constrângeri globale care influențează echilibrul, diversitatea și dinamica ecosistemului planetar. Astfel, deosebim între finitudinea resurselor, a capacității planetare de suportabilitate și a suprafeței terestre. Oare putem să reparăm corabia din mers sau în unele cazuri am ajuns deja în punctul de unde nu mai există întoarcere?

Vineri, 9 aprilie, ora 13.00-15.00: Oana Șerban, Efectul Pygmalion în era Netflix: ecranul global şi opera de artă

Ce ar fi spus Platon dacă agora sa ar fi prins epoca Netflix, ecranul global, cinemaul 4D sau arta digitală? Cel mult că lumea sensibilă, patronată de simulacre, s-a diversificat excesiv și programat, inspirând o estetică existențială bazată pe plăceri provizorii, rapide, pe experiențe ludice fabricate de dragul simulacrului. Un hedonism bazat pe acumularea de imagini, experiențe vizuale diversificate, născut din nostalgia pentru marile mituri, care astăzi sunt înlocuite de universul Marvel. Iliada, Odiseea și Eneida rivalizează cu supereroii industriilor cinematografice care saturează dependența noastră de narațiuni prin blockbustere. Suntem ființe narative, ar spune Lipovetsky, numai că în epoca reproducerii mecanice, opera de artă are alte funcții decât satisfacția dezinteresată. Spectaculară, opera de artă, în forma ei auratică – pictura și teatrul – ori neauratică – fotografia și filmul – după diviziunea propusă de Benjamin, ne indică dincolo de pierderea treptată a contactului nemediat dintre artist, operă și public, tot mai mult interconectate de noile tehnologii, o civilizație crescândă a simulacrului. Pentru a înțelege de ce industria Netflix se înscrie în această ontologie slabă, facilă, prefabricată, care sunt consecințele ei are asupra democratizării gusturilor consumatorilor și de ce este responsabilitatea unui filosof, mai cu seamă, a unui estetician, să abordeze aceste fenomene prin metode specifice (vom vedea, nerivalizând cu un istoric de artă, sau cel puțin, nu în mod necesar), trebuie să dăm puțin timpul înapoi.

Ori de câte ori veți intra într-un muzeu, imperativul „Nu atingeți!” va delimita interacțiunea dintre spectator și opera de artă. La prima vedere, această prohibiție nu desparte, vorba lui V. Ieronim Stoichiță, ci ține opera departe de „retrogradarea la statutul de obiect” și de „lezarea” esenței sale care aparține imaginației: acesta este „triumful imaginii asupra lucrului în opera de artă.” Însă istoria acestei despărțiri are rădăcini adânci în ontologia platoniciană: pe măsură ce protejăm „obiectul” în materialitatea sa, privilegiem „imaginea” ca existență. Despre statutul ontologic al imaginii putem discuta în termenii artei copiei (eikastike) sau artei simulacrului (phantastike). Dacă fenomenul copiei se bazează pe mimesis, simulacrul se bazează pe o existență care face carieră astăzi în lumea societății 2.0 și a artei digitale (de unde pleacă gamingul mai mult sau mai puțin pasional al experiențelor ludice postmoderne). Două mituri fabuloase sprijină înțelegerea relației dintre copie și simulacru. Primul este cel al lui Narcis: zeii îl pedepsesc pentru adorarea propriei imagini, reflectată în oglinda unei ape. Îndrăgostirea de sine este, de fapt, expresia seducției provocată de imaginea-copie. Al doilea este surprins prin povestea lui Pygmalion. Sculptorul grec se îndrăgostește de propria operă de artă, pe care zeii o aduc la viață, binecuvântând iubirea dintre cei doi. Veți spune că e un arbitraj inegal, la limită, incorect. Numai că zeii nu pedepsesc îndrăgostirea de propria imagine, patronând îndrăgostirea de imaginea Celuilalt, ci sancționează îndrăgostirea de imaginea-copie, privilegiind imaginea-simulacru. Efectul Pygmalion constă în puterea de a transforma simulacrul într-o realitate. Acest principiu stă la baza orchestrării epocii Netflix, bazată pe producerea capitalistă a imaginilor, mai exact, a formelor neauratice ale operelor de artă, ca dispozitive de putere, receptacule ale dorințelor, prin care începe totodată societatea de clasă a „imaginilor”, de la copie la simulacru.

Pentru ca acest mecanism să reziste, constatăm că epoca Netflix (o exprimare poate nefericită, dar convențională pentru ceea ce înseamnă ethosul unei societăți a ecranului global), avansează o civilizație a imaginilor prin care spectatorul-consumator este cucerit de recomandări predefinite, personalizate, scutite de abundența capitalistă a reclamelor care impun un caracter discontinuu experienței estetice. Structura acestei arhive cinematografice pe care practicile Big Data ne-o scot la iveală prin algoritmi meniți să compatibilizeze căutările noastre online cu un anumit stil și o anumită categorie artistică, ne indică un fenomen a cărui analiză cade în responsabilitatea unui absolvent de filosofie, prin recurs la ontologia, respectiv hermeneutica operei de artă. Vom discuta împreună dificultățile cu care se confruntă aceste două dimensiuni într-un timp în care un adevărat „management al imaginarului”, după formula lipovetskyană, face din Pygmalion strămoșul epocii Netflix. Dacă veți alege să fiți studenții noștri, la cursurile de estetică veți afla tot ceea ce desparte aceste două ethosuri: vom discuta împreună despre sistemele estetice, despre relația dintre categoriile estetice, despre doza de eticitate a sublimului și tragicului în fața frumosului, despre formarea și educarea gusturilor, dar și despre dedefinirea sau dezestetizarea artei, contextualizând efectele capitalismului asupra producției, distribuției și consumului de artă. Nu veți face abstracție de niciunul dintre aceste conținuturi dacă, la capătul a trei ani de facultate, veți alege să lucrați într-o galerie de artă, într-un muzeu, să practicați jurnalism cultural sau să lucrați în oricare dintre sectoarele industriilor creative.

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/xWUiQLnuBFcGpsG48