SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 24 noiembrie 2022

Joi, 24 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. MIHAI POPA (I.F.P.A.R.)

Tema: A.D. Xenopol și G. Vico ‒ repetiție și dezvoltare în devenirea istorică

Conceptul de serie istorică este fundamental pentru explicația fenomenelor istorice, constituind elementul generalului și al regularității propus de
A.D. Xenopol pe baza analizei faptelor succesive. În structura sa sunt incluse ideile legității, cauzalității, devenirii (evoluției) și direcției (progresului). Totuși, trebuie reținut că seriile istorice conțin în același timp singularitatea istorică, fiindcă ele înlănțuie fapte „neasemănătoare în spațiu și timp”. Seria istorică este întotdeauna unică și particulară în raport cu timpul în decursul căruia se realizează și de care este înlănțuită într-un mod indisolubil. Ea nu distruge faptele care au servit la formarea ei, ci le lasă să subziste în întregime.
În ceea ce-l privește pe Vico, el desparte știința istoriei de științele naturii și susține că există o lege imanentă de factură ciclică a devenirii civilizațiilor prin care se revine periodic, cel puțin pentru civilizația europeană a Evului Mediu, la stadiul inițial al barbariei. De la „barbaria” poetică a preistoriei la înțelepciunea filosofică și la rațiunea legii civile se parcurge și se încheie un ciclu (corsi) care se reia totalmente, după disoluția civilizației și, mai ales, a culturii greco-romane. Este important de remarcat că, în gândirea lui Vico, empirist ca orientare, ceea ce întemeiază adevărul istoric este simțul sau înțelepciunea comună.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 08.12.2022: ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.), „Logica formală și formalizarea logicii la Hegel”

 

 

Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy: Cartesianism, Baconianism and the New Science: Henry Power’s Experimental Philosophy

VISIT OUR WEBSITE:

https://earlymodernseminar.wordpress.com/

YouTube Address:
https://www.youtube.com/channel/UC1391sLJPUYoA46uk4xC1LA/featured

To Join Listserve:
https://lists.princeton.edu/cgi-bin/wa?SUBED1=PB-EARLYMODERN&A=1

AND JOIN THE PRINCETON-BUCHAREST VIRTUAL SEMINAR ON FACEBOOK.

Neuroaesthetics Conference Call: Universality of Aesthetic Experience in Individual Contexts

The Neuroaesthetics Lab at the University of Suceava, in collaboration with NTNU (Norwegian University of Science and Technology) and the University of Bergen, invites participation to its inaugural international conference. The conference title intentionally suggests a broad scope, inviting reflection and debate on the interplay between biological universals involved in aesthetic perception and geographically and/or socially situated cultural contexts. The conference title also alludes to the empirical approach developed by the German experimental psychologist and philosopher, Theodor Fechner, in 1876: ‘aesthetics from below’ requires the study of a phenomenon using empirical and scientific analysis methods, whereas ‘aesthetics from above’ refers to the birds-eye view provided by philosophers and to the assessment of a phenomenon through deep introspection, offered by philosophers of art, as well as the artists themselves, through their work. We therefore aim to select a balanced set of paper presentations, posters, or workshop proposals that use quantitative methods (studying ‘aesthetics from below’), qualitative methods (studying ‘aesthetics from above’), or, indeed, combinations of both. Artists who wish to present work that links to neuroscience or psychological science are warmly invited to participate. The conference is funded  through the Norwegian Financial Mechanism 2014 -2021 – Norway Grants within the PoeticA project (RO-NO-2019-0091). There is no conference fee.

In partnership with the academic journal, Behavioral Sciences (Q1, Impact Factor: 2.286 [2021]; 5-Year Impact Factor: 3.070 [2021]), selected article-length papers derived from conference presentations will be published in a special edition provisionally entitled Neuroaesthetics perspectives on the universality of aesthetic experience. A 50-100% discount for the article processing charge will be offered to contributors.

Keynote speakers and their plenary presentations:

Dr Ronald Hübner, Professor Emeritus, Department of Psychology, University of Konstanz, Germany

Beauty is a line: aspects of line aesthetics

 

Prof Claus-Christian Carbon, Department of General Psychology and Methodology, Research Group EPÆG (Ergonomics, Psychological Æsthetics, Gestalt), Bamberg Graduate School of Affective and Cognitive Sciences (BaGrACS), University of Bamberg, Germany

About the need for a solid and valid theoretical fundament to conduct future aesthetics studies

 

Dr Marco Bertamini, Department of General Psychology, Visual Perception Lab, University of Padova, Italy

Is symmetry a clear case of an aesthetic primitive?

 

Dr Claudia Muth, Psychology of Design, Burg Giebichenstein University of Art and Design, Halle, Germany

Insightful instabilities. The dynamics of an aesthetic encounter

 

Prof Christer Johansson, jointly with Prof Per Olav Folgerø, Department of Linguistic, Literary, and Aesthetic Studies, University of Bergen, Norway.

 

Bursaries: a minimum of 30 bursaries (maximum 60) are available for students, doctoral researchers, early career researchers, or junior academics. Each bursary includes hotel accommodation with breakfast and lunch throughout the conference period. Accommodation is 1 person/room for PhD students and higher, and 2 persons/room for everyone else.

To participate, please submit a presentation or workshop abstract, poster title, or, in the case of artists, artwork photos/videos to Tudor Balinisteanu, tudor@texmar.ro by 15 December 2022 (first deadline).

Please check the conference website which will be updated regularly: https://neuroaestheticslab.usv.ro/conference_1/.

Kuhn 100 International Conference – 18-19.11.2022

În datele de 18 şi 19 noiembrie 2022, Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Departamentul său de Filosofie Teoretică, organizează o conferință internațională intitulată “Kuhn 100”, ce aniversează 100 de ani de la nașterea cunoscutului istoric al ştiinţei Thomas S. Kuhn. Conferința este organizată împreună cu Divizia de Științe Umaniste a Institutului de Cercetări al UB (ICUB) şi Centrul de Logică, Filosofie şi Istoria Științei, ambele centre ale Universității din București.

Programul final al conferinței este disponibil aici: https://philevents.org/event/show/101622  Vorbitorii includ deopotrivă cadre didactice ale facultății, precum profesorii Mircea Flonta, Dana Jalobeanu şi Constantin Stoenescu, cât şi alte nume cunoscute în filosofia de astăzi cum ar fi Theodore Arabatzis, Hasok Chang, Hanne Andersen sau Alexander Bird.

Deschiderea internațională a conferinței se vădește prin prezentări pe care le vor susține profesori sau cercetători afiliați University of Cambridge, Cornell University, University of Toronto, Københavns Universitet, Università degli Studi di Roma „La Sapienza”, Virginia Tech, Villanova University, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Bilkent Üniversitesi, University of York.

Prezentările vor avea loc în spațiul virtual, via Zoom. Cei interesați să participe în public sunt rugați să își semnaleze intenția scriindu-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Pentru mai multe detalii, puteți consulta pagina Facebook “Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau pagina https://philevents.org/event/show/101622

DEZBATERE FILOSOFICĂ OCAZIONATĂ DE LANSAREA VOLUMULUI MARTIN HEIDEGGER. ADEVĂRUL DESPRE CAIETELE NEGRE

Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice are plăcerea de a anunța o dezbatere filosofică ocazionată de lansarea volumului Martin Heidegger. Adevărul despre caietele negre, de Friedrich Wilhelm von Hermann și Francesco Alfieri, în traducerea lui Paul Gabriel Sandu, Alexandru Bejinariu și Dragoș Grusea, publicat de editura Ratio et Revelatio (2021).

Dezbaterea, intitulată „Promisiunea și capcanele filosofiei. Cazul Caietelor Negre”, va fi moderată de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode și îi va avea ca invitați pe Asist. Univ. Dr. Paul Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea și Conf. Dr. Habil. Bogdan Mincă. Evenimentul va avea loc în Amf. Constantin Rădulescu Motru al Facultății de Filosofie a Universității din București și se va desfășura vineri, 18 noiembrie, începând cu ora 17.00.

Volumul este disponibil pe site-ul editurii Ratio et Revelatio: https://www.ratioetrevelatio.com/carti/martin-heidegger-adevarul-despre-caietele-negre/

„Apariția, începând cu 2014, a Caietelor Negre – volumele de însemnări, până acum nepublicate, ale lui Martin Heidegger – a produs valuri seismice în întreg mediul academic și naște încă dezbateri aprinse pe marginea antisemitismului lui Heidegger și a relației sale complicate cu național-socialismul. Cu ocazia lansării, în limba română, a lucrării lui von Herrmann și Alfieri, Adevărul despre Caietele Negre, vom încerca să punem în discuție termenii acestei dezbaterii și, cu o vorbă a lui Habermas, să gândim cu Heidegger, împotriva lui Heidegger”, a comentat Paul Gabriel Sandu.

Ratio et Revelatio prezintă această apariție editorială publicului larg astfel:

„O carte ai cărei autori iluștri – Friedrich von Herrmann, ultimul asistent al lui Martin Heidegger, și cercetătorul Francesco Alfieri – își propun nu doar să convingă prin argumente trainice, ci să și risipească încrîncenările față de marele filozof contemporan. La începutul anilor 2013 am aflat că în Caietele negre există locuri în care Heidegger discută tema evreilor sau pe cea a iudaismului (universal). Am înțeles imediat că publicarea acestor Caiete negre va da naștere unor nesfîrșite dezbateri internaţionale. Chiar în primăvara lui 2013 l-am rugat pe profesorul Friedrich-Wilhelm von Herrmann – ultimul asistent al bunicului meu şi, potrivit unei dedicaţii scrise de el, cel care avea să fie principalul editor al operelor sale complete – să-şi spună părerea despre aceste Caiete negre, dar mai ales despre pasajele privitoare la evrei ce pot fi găsite acolo şi care deveniseră deja publice, din perspectiva profundei sale cunoaşteri a gîndirii lui Martin Heidegger. În articolele şi studiile despre Caietele negre începeau să se răspîndească foarte repede expresii foarte pregnante precum „antisemitism onto-istoric” sau „antisemitism metafizic”. Prima întrebare care se ridică în acest context este următoarea: „Se poate vorbi, în genere, de un antisemitism inerent gîndirii heideggeriene?” Profesorul von Herrmann expune, în această lucrare, propriul răspuns la această întrebare. El a găsit în persoana profesorului Francesco Alfieri de la Universitatea Pontificală Laterană un colaborator care ne oferă aici o analiză filologică de ansamblu a volumelor 94, 95, 96 și 97 din operele complete (GA). Cei doi ajung la concluzii uimitoare, care fac cu putință o nouă perspectivă hermeneutică asupra Caietelor Negre”. (din Introducerea lui Arnulf Heidegger)”

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 17 noiembrie 2022

Joi, 17 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. hab. HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN
(I.F.P.A.R.)

Tema: „Cunoașterea situată” și epistemologia contemporană

Accentul investigației mele cade pe subiectul cunoscător și pe refuzul epistemologic al „minții-oglindă” și al „privirii de nicăieri”. Zona cunoașterii este definită ca zonă a enunțurilor semnificative pentru subiectul cunoscător, din perspectiva experienței epistemologice educate a acestuia. Viața omului și calitatea vieții se adaugă interesului științific teoretic și aplicațiilor rezultatelor științifice. Cunoașterea este „situată” în sensul că nu caută cu orice preț detașarea de o perspectivă specific subiectivă asupra lucrurilor, realității, subiectului de studiu, de socializarea specifică cercetătorului sau de comunitatea științifică a acestuia. Ca un „navigator”, agentul cunoscător are repere: bio-bibliografice, logice, practice, normative. Corelația epistemologie–limbaj–ontologie este evidențiată interpretativ, în vederea îndepărtării de viziunea de tip Whiggish science. Putem vorbi despre subiectivitate și perspectivism în cunoaștere și epistemologie, fără a ne raporta fără rigoare, ori depreciativ, la actul și rezultatul cunoașterii. Contextualismul joacă de asemenea un rol-cadru în conceptualizarea situării cunoașterii. Discutăm foarte pe scurt și despre contextualismul semantic, despre subiectul rațional ideal (ideal reasoner), despre „logica situată” (situaționistă; J. Barwise), despre feminism epistemologic (este obiectivitatea o doctrină?) și despre cunoaștere ca produs social. Interpretarea realizată susține într-o măsură relevantă constructivismul social, perspectivismul, pluralismul epistemologic și un relativism slab.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 24.11.2022: MIHAI POPA (I.F.P.A.R.), „A.D. Xenopol și G. Vico – repetiție și dezvoltare în devenirea istorică”