Seminar cercetare DFT ‘Folk Psychology and Natural Properties’

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul I al anului 2022/2023 va fi susținută de prof. Eugene Mills (Virginia Commonwealth University). Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile la  https://philpeople.org/profiles/eugene-mills şi, respectiv, https://philosophy.vcu.edu/directory/faculty/mills.html  Prezentarea sa este intitulată ‘Folk Psychology and Natural Properties’.

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză joi, 15 decembrie, orele 18.30-20.00. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro Puteți consulta şi anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau de pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/105249

Seminar cercetare DFT „What is Narrative Competence?”

A doua conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Sandra Brânzaru. Titlul prezentării sale este „What is Narrative Competence?”.

Conferința va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 18, la sediul Facultăţii de Filosofie, în sala Constantin Rădulescu-Motru.

ALEF Seminar: Andrei MĂRĂȘOIU, „Priority skepticism about epistemic values”

The next ALEF seminar is going to be next Friday, December 9. We are delighted to announce Andrei Mărășoiu (University of Bucharest) as our next speaker. 

The seminar is going to be offline on zoom at 18.00 EET. 

Here are the details of the conference:

 

Title: Priority skepticism about epistemic values

Abstract: More and more cases crop up where the epistemic achievements we think are primarily due to the realization of a specific epistemic value (truth, coherence, simplicity, empirical adequacy, explanatory or predictive power, and so on – the list is open-ended) might in fact be primarily due to an entirely different value or several such values. Even when conceding that specific epistemic achievements might promote several values at once, claims of value priority remain moot. I explore whether we can warrant epistemic value priority claims or whether, on the contrary, we should settle for skepticism about them. I explore a diachronic variant of this issue by considering cases where historians of science allege different epistemic values were in fact promoted by scientific achievements than what the scientists themselves thought they were promoting at the time. The examples I draw on primarily come from the recent history of cognitive science, specifically the development of neural networks for modeling semantic cognition. 

Zoom: https://us02web.zoom.us/j/83691371602?pwd=Ym1tQWhIWTlTbDJ4YmNwNFRRaFBIZz09

 

Meeting ID: 836 9137 1602

Passcode: 097096

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 decembrie 2022

Joi, 8 decebrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS II dr. ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Logica formală și formalizarea logicii la Hegel

La fel ca în cazul științelor, despre care se poate afirma că ating maturitatea în momentul matematizării, despre logică se poate afirma același lucru atunci când principiile și metodele acesteia sunt stabilite, pe de o parte, și primește o tratare formal-simbolică, pe de altă parte.
G.W.F. Hegel a întrebuințat toate cele trei tipuri standard de logică – a intelectului, a rațiunii și a gândirii speculative – chiar dacă nu le-a numit explicit și a avut tendința de a le reduce, uneori, pe unele la celelalte. Dacă logica simbolico-matematică (pe care Hegel ar fi asociat-o cu facultatea intelectivă a gândirii), primește, la scurt timp după moartea filosofului german, o tratare simbolică și o fixare a metodelor sale și are o evoluție deosebită și rezultate teoretice și aplicative remarcabile, despre logica clasică (specifică facultății raționale a gândirii) se poate constata că intră într-un con de umbră, cu toate că dispunea de o tratare sistematică și formalizată de mai bine de două milenii. În ceea ce privește logica dialectico-speculativă, aceasta a fost folosită de gânditorul german, dar nu a primit niciodată o tratare aparte și încă nu dispune de principii, metode proprii și de o formalizare specifică.
Problema unei logici dialectico-speculative (și, implicit, cea a maturizării acesteia) are cel puțin două semnificații. Prima se leagă de o corectă înțelegere a sistemului filosofic hegelian – probabil cel mai spectaculos și impunător din istoria filosofiei, cel puțin sub aspectul intenției de a cuprinde întregul corp al cunoașterii. Cea de a doua este referitoare la posibilitățile acestui tip de logică de a servi trebuințelor spiritului contemporan și de a furniza cunoașterii un instrument care să îi ofere acesteia o mai bună întemeiere și o sistematizare adecvată – mai ales în contextul în care, în actualitate, se vorbește tot mai mult despre filosofiile de ramură și din ce în ce mai puțin despre sistemul cunoașterii integrale (enciclopedia).

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Seminar cercetare DFT „Negaţii abile: cum să te extragi dintr-o conversaţie înainte de a o începe”.

Dragi colege şi colegi,
Prima conferință din toamna aceasta din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Andrei Mărăşoiu. Titlul prezentării sale este „Negaţii abile: cum să te extragi dintr-o conversaţie înainte de a o începe”. Conferința se va desfășura ȋn limba română joi, 24 noiembrie, începând cu ora 18.30, la sediul Facultăţii de Filosofie.
Vă așteptăm cu drag!