Colega noastră, Conf. univ. dr. Dana Jalobeanu participă la Institutul STAR-UBB al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu o prelegerea „Bacon, Democrit și istoria ficțională a filosofiei”

Institutul STAR-UBB al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca reia vineri, 20 octombrie 2023, ora 16:00, seria de cursuri și prelegeri „Studium Generale”, găzduită de Turnul Croitorilor, cu o prelegere cu tema „Bacon, Democrit și istoria ficțională a filosofiei” susținută de conf. univ. dr. Dana Jalobeanu (Facultatea de Filosofie, Universitatea București).
Rezumatul prelegerii:
Prezentarea investighează modul în care se constituie istoria filosofiei ca disciplină a reflecției filosofice. În zorii modernității (la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea) asistăm la agregarea mai multor moduri de a face istoria filosofiei (de dragul filosofiei). Voi distinge trei astfel de tipuri de istorie a filosofiei. Prima este o istorie disputațională a filosofiei, cea care vede filosofia ca pe un câmp de bătălie între secte și doctrine divergente. A doua este ceea ce numesc o istorie genealogică a filosofiei. Genealogiile pot fi mai directe (ca atunci când Ficino reconstituie tradiția platonică) sau mai reflexive (ca atunci când Gassendi sau Lipsius își propun să recurgă la o reorganizare a epicureismului sau stoicismului ca sursă de reflecție alternativă în raport cu filosofia de școală, aristotelică). Subiectul principal al prezentării mele este însă un al treilea mod de a face istoria filosofiei, despre care susțin că nu a fost investigat până acum. Numesc acest tip de istoria filosofiei (practicat de Francis Bacon), istorie ficțională a filosofiei. Voi arăta ce înseamnă această istorie ficțională și cum se poate reconstitui din textele lui Bacon în care acesta reconstruiește si folosește masca (persona) lui Democrit ca model pentru filosofia experimentala.
Conferința va fi transmisă online pe canalul YouTube si pe pagina Facebook ale Universitatii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Colegul nostru, Asist. univ. dr. Andrei Mărăşoiu participă la a 11-a ediție a Bergen Philosophy of Science Workshop

Între 19 și 20 octombrie 2023 va avea loc ediția de anul acesta a atelierului anual de filosofia științei organizat la Universitatea din Bergen, Norvegia, de Departamentul său de Filosofie.

Evenimentul anual, aflat la ediția a 11-a, scoate în relief tendințe contemporane din filosofia științei. Organizatorul de anul acesta este prof. univ. Sorin Bangu (https://www.uib.no/en/persons/Sorin.Bangu).

Între aceste curente enumerăm contribuții recente ce abordează teme precum cognitia aritmetică, medicina bazată pe dovezi în psihiatrie, dar și reevaluări ale unor concepții clasice cum ar fi analiza conceptuală a legilor de conservare, modelarea inferențelor cauzale sau relația dintre succesul predictiv al unei teorii științifice și stabilitatea acesteia în timp.

Din partea Facultății de Filosofie a Universității din București va participa asist. univ. Andrei Mărăşoiu, ce va susține o comunicare cu titlul “Representation and design in network models of category deficits”.

Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile la link-ul https://www.uib.no/en/rg/theophil/165350/bergen-philosophy-science-workshop sau contactându-l pe Andrei.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 12 octombrie 2023

Joi, 12 octombrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS II dr. TITUS LATES (I.F.P.A.R.)

Tema: Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic

Apariția filosofiei în limba română în Imperiul Habsburgic – mai târziu numit Imperiul Austriac (Kaisertum Österreich: 1804–1867) și Imperiul Austro-Ungar (Österreichisch-Ungarische Monarchie/Osztrák-Magyar Monarchia: 1868–1918) – a fost posibilă după emanciparea naționalităților din secolul al XVIII-lea. Au fost tipărite cărți de filosofie în limba română la Buda, la Viena și mai târziu la Cernăuți. Au luat naștere câteva centre de învățământ teologic și pedagogic în care s-a predat și filosofia și au fost tipărite primele manuale de filosofie, la Blaj, Baia-Mare, Sibiu, Brașov, Arad, Năsăud. Autorii care au predat sau au tipărit cărți de filosofie în Imperiu s-au aflat în permanentă legătură cu cei din țările române, și apoi din Principatele Unite și România, care și-a proclamat independența în anul 1877. Unii au trecut granița datorită presiunilor politice, alții și-au continuat activitatea devenind personalități notabile, înființând societăți și publicații în care a fost promovată filosofia, chiar și în condițiile în care învățământul superior în limba română a rămas interzis în aceste regiuni până la Marea Unire din 1918.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 26.10.2023: RAZVAN SANDRU (Systems Neuroscience Department, Champalimaud Foundation, Lisbon), „Evidențierea banalului: rolul artei la Kant”

Acad. Mircea Dumitru, keynote speaker la la The 34th Annual Conference of Academia Europaea (AE) and 12th of the Young Academy of Europe, 9-11 October 2023

Acad. Mircea Dumitru va participa în calitate de keynote speaker cu prelegerea „Frames of Utopias. From Nozick to Us and Beyond” la The 34th Annual Conference of Academia Europaea (AE) and 12th of the Young Academy of Europe, 9-11 October 2023

Building upon some of Nozick’s views on the role of utopias in setting up a political theory and philosophy, the paper explores the concept of the frames of utopias. I assess the methodological virtues of this concept pointing out inapparent but fertile analogies between the work of the concept of frames in the philosophy of utopias and the corresponding work of the very same concept in the contemporary metaphysics of modality and especially in the metalogic of modal logic. The talk is philosophical and keeps the more technical discussion about the concept of frames in modal logic at an acceptable semi-formal level. The upshot is to show how concepts and methods from metaphysics of modality and modal logic can do some important work in political philosophy, especially in the utopian studies.

Programul conferinței poate fi consultat aici https://www.congresscenter.philosophie.uni-muenchen.de/kongresse/academia-europaea/wissenschaftliches-programm/class_a1/index.html?fbclid=IwAR1A69cDtrJQWwBtzsogp8J20uO1DKg3ZIxm-8h72XMKKhQLzdwxZyo3Nj4

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 5 octombrie 2023

Joi, 5 octombrie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy 

Conferențiar: Lector univ. dr. ȘTEFAN VIANU (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”)

Tema: Filozofia realității și realitatea filozofiei: Henry, Chestov, Fondane

Curentul filozofic în care mă situez este filozofia vieții (Lebensphilosophie). Pe urmele filozofilor numiți în titlul conferinței vreau să arăt că reproșul adus cândva acestui curent, acela de a nu (putea) fi o ontologie, este nejustificat. A fi înseamnă a fi real, în sensul deplin al termenului. Viața este realitatea primordială. Iar filozofia, la rândul ei, posedă cel mai înalt grad de realitate, în sensul că nu datorează nimic științelor (exacte sau umaniste) – ca filozofie a vieții. Filozofia, precum arta, nu este o activitate exterioară vieții; ea participă la viața omului, aceasta fiind „obiectul”, și în același timp sursa ei. Realitatea filozofiei nu este un simplu dat, ea este cucerită printr-un dublu gest: o critică a idealismului și obiectivismului (sau raționalismului) în toate formele sale; și o revelare a faptului că viața se manifestă în artă și în filozofie, în adevărul ei, ca viață interioară.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 12.10.2023: TITUS LATES (I.F.P.A.R.), „Filosofia în limba română în Imperiul Habsburgic ”