Acad. Mircea Dumitru, keynote speaker la conferința internațională “Utopian imaginaries”, UBB Cluj, 5-7 iulie 2023
PDF Loading...
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 6 iulie 2023
Joi, 29 iunie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: PCS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)
Tema: O lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice
Critica rațiunii pure este considerată, la modul general, un simbol al filosofiei sistematice care este idealismul transcendental. Ceea ce are ea specific este cunoașterea, ca un produs al facultății intelectului, extinsă prin rațiune și judecată. Or, în lucrările precritice nu întâlnim idei care să ne ducă spre sistem, ci întâlnim specificările acestuia, pe teme preponderent teoretice (asupra cunoașterii și metafizicii). Regăsirea acestor teme precritice în miezul lucrărilor critice nu va urma ordinea expunerii Criticii. De exemplu, primele eseuri scrise între anii 1754 și 1756, pe teme de istoria și filosofia științei, au comun conceptul de mișcare (cosmogonică, de formare a Pământului, de rotație diurnă a Pământului în jurul axei sale, mișcarea prin cutremure). Or, pentru Critică, mișcarea nu este un concept cheie, ci, în general, este sinonimul celui de „schimbare”. Acesta cred că este și motivul pentru care, după prima ei ediție, Kant s-a gândit exact în acel moment, nu după elaborarea celei de-a doua ediții, să fie mai generos cu mișcarea, oferindu-ne metafizica sa a naturii. Acest tip final de metafizică este construit în jurul conceptului de materie, care se determină prin cele patru funcții ale conceptelor intelectului. Din interacțiunea materiei cu categoriile intelectului rezultă patru capitole, fiecare dintre ele contribuind cu determinații ale conceptului de materie. Deasupra tuturor determinațiilor se află mișcarea, considerată determinația fundamentală a materiei; căci, în calitate de obiect al simțurilor externe, materia afectează simțurile prin mișcare. Ca urmare, intelectul va reduce la mișcare toate celelalte predicate ale materiei, rezultate din natura sa. Știința naturii se va prezenta ca o doctrină a mișcării, pură sau aplicată.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare:
- 13.07.2023: MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.), „Morală și drepturi fără supoziții metafizice?”
Colegii noștri Acad. Mircea Dumitru, Asist. Alexandru Dragomir și Dr. Marian Călborean prezenți la „The Tenth Congress of Romanian Mathematicians”, 30.06-05.07.2023
Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru (conferință invitată), Asist. Alexandru Dragomir și Dr. Marian Călborean au participat la prestigioasa manifestare științifică The Tenth Congress of Romanian Mathematicians, 30.06-05.06.2023, Piteşti, Romania.
Programul integral este disponibil aici http://www.imar.ro/~congmatro10/program.html
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 29 iunie 2023
Joi, 29 iunie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: Professor Emeritus NICHOLAS CAPALDI (Legendre-Soulé Chair in Business Ethics at Loyola University New Orleans)
Tema: What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career
What have We learned from the history of philosophy? First, that philosophy (and all intellectual/cultural activity) has a history and cannot be understood apart from its history–something we did not understand until the
18th-century; Second, there are basic recurrent errors of philosophical practice: along with certain recurrent basic questions there are questions that we do not know honestly how to answer or whether we have asked them in the proper manner; that we keep ‘reinventing the wheel’ using new terminology (recurrent patterns of answers); that the very ambition to understand everything or what is basic in some sense requires knowledge from other fields; there are philosophical charlatans.
What have I learned about philosophy: it is the ambitious comprehensive Western practice; that it involves the ongoing explication of the inherent norms of our other practices; that religion, science, ethics, politics, commerce, and art are central practices; that understanding my role as explicator does not automatically translate into being a competent explicator.
Specific things I have learned: our present science may not be the best/definitive science; that there is no such thing as social science; why Plato’s analysis of politics is still relevant; why Hegel is in one sense the last great philosopher; the importance of the 19th-century; the floundering of the
20th-century; my hopes for the 21st-century.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare:
- 05.10.2023: ȘTEFAN VIANU (Universitatea de Arhitectură București), „Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane”
SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 22 iunie 2023
Joi, 22 iunie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: Lector univ. dr. DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București)
Tema: Infinitul negativ la Kant și Fichte
În Fundamentele întregii teorii a cunoașterii din 1794 Fichte arată că sistemul kantian poate fi redus la o judecată sintetică a priori primordială: Eu sunt Eu. Această judecată tetică e numai aparent o tautologie, fiindcă instituie o diferență între eul ca subiect, cel care pune, și eul ca predicat, cel care este pus. Cu alte cuvinte, judecata descrie procesul prin care conștiința se ia pe sine ca obiect. Aceasta înseamnă că Eu sunt Eu nu poate descrie Eul absolut, adică acea stare a eului de dinaintea autodiferențierii sale în subiect și obiect. Eul primordial se arată numai în mod negativ, ca o lipsă care naște în eul autolimitat un dor (Sehnsucht) îndreptat spre starea aflată înaintea conștiinței de sine. Teza acestei conferințe este că modelul metafizic al lui Fichte generalizează teoria avansată de Kant în Analitica Sublimului din cea de-a treia Critică. Pentru filosoful din Königsberg sublimul nu poate fi niciodată dat în mod real conștiinței, el manifestându-se numai ca o năzuință izvorâtă din sentimentul acut al absenței infinitului din finit. Kant numește această absență esențială „întruchipare negativă a infinitului”. Acest concept al infinitudinii negative stă nu numai la originea filosofiei lui Fichte, dar și a romantismului german.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare:
- 29.06.2023, ora 12: NICHOLAS CAPALDI (Loyola University New Orleans), „What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career”
Colocviul internațional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino” – Veneția, 19 iunie 2023
Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, Sala de Conferinţe a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, luni 19 iunie 2023, de la 9,30 la 18,00
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, Associazione di Studi “Emanuele Severino” din Brescia şi Centro Casa Severino din Brescia, organizează Colocviul internaţional „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino / In cammino verso i primi filosofi: Martin Heidegger ed Emanuele Severino”, manifestare ştiinţifică ce se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Institutului, luni 19 iunie 2023, în intervalul orar 9,30–18,00. Lucrările manifestării ştiinţifice vor fi împărţite în două secţiuni, ce vor reuni patru, respectiv cinci comunicări, urmate fiecare de discuţii pe marginea acestora. Moderatorul primei secţiuni va fi Chris Octavian Ioniţă, bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, respectiv Marco Cavazza, doctorand al Universităţii Ca’ Foscari de la Veneţia, pentru cea de-a doua secţiune. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunea Veneto. Colocviul internaţional este prilejuit de prima traducere în limba română a scrierilor filosofului italian Emanuele Severino (1929–2020). Prin originalitatea filosofiei sale, gândirea lui Emanuele Severino poate fi înţeleasă, citându-l pe profesorul Vasco Ursini, ca aparţinând „unei singurătăţi regale faţă de întreaga gândire modernă”. Dar o astfel de gândire „singuratică”, fără urmaşi, care nu s-a dezvoltat într-un curent filosofic, ci – mai degrabă – s-a păstrat în coerenţa şi unicitatea sa deosebită, a fost socotită de către filosoful Massimo Cacciari ca fiind gândirea unui „uriaş”, chiar a „singurului filosof din secolul al XX-lea care poate fi comparat cu Heidegger”. Într-adevăr, relevanţa lucrărilor lui Severino a depăşit demult graniţele Italiei, ajungând, spre exemplu, în Germania, Spania, Franţa şi SUA. Aşadar, rămâne greu de înţeles de ce contribuţiile acestui gânditor excepţional lipsesc cu totul din contextul cultural românesc: până la momentul de faţă, niciuna dintre operele lui Emanuele Severino nu a fost încă tradusă în limba română, limbă în care articole ştiinţifice sau alte forme de literatură secundară despre filosoful italian sunt inexistente. Lucrările colocviului îşi propun să înlăture aceste neajunsuri, adică nedorita absenţă din mediul cultural românesc a filosofiei severiniene, subliniind afinitatea lui Emanuele Severino cu gândirea lui Martin Heidegger. Astfel, un grup de cercetători români specializaţi în exegeza gândirii filosofului german va intra în dialog cu foşti asistenţi şi colaboratori ai lui Emanuele Severino, ca urmare manifestarea ştiinţifică va aduce laolaltă contribuţii ale specialiştilor din Italia şi din România menite a reliefa încercarea, atât a lui Heidegger, cât şi a lui Severino, de a recupera gândirea originară a primilor filosofi („Presocraticii”), asumată ca fiind drumul autentic spre viitorul gândirii, singura cale către o viziune originală.
Lucrările colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, cu convingerea că obiectivele urmărite vor fi atinse şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi. Colocviul ştiinţific se subsumează activităţilor de diseminare culturală şi ştiinţifică ale reţelei din străinătate a Institutului Cultural Român/Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute, înscriindu-se în rândul manifestărilor de specialitate ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia de promovare a valorilor culturii române în Italia.