de admin | mart. 4, 2020 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.
A treia ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 27-30 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: http://filosofieteoretica.wordpress.com).
Cel mult 3 prezentări (sub forma unor texte de maxim 5 pagini și/sau prezentări video de maxim 20 de minute) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare, comentariile la prezentările din ziua precedentă vor fi închise).
Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]gmail.com.
În cazul în care numărul potențialilor participanți va fi mai mare decât numărul estimat al prezentărilor (maxim 3 pe zi, pe parcursul celor 4 zile ale conferinței), o selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 15 aprilie.
Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările până cel târziu pe 25 aprilie, urmând ca acestea să fie publicate potrivit programului conferinței.
de admin | feb. 20, 2020 | Anunturi, Avizier studenti, Call for papers, CCEA, Conferinte, Scoala Doctorala
Centrul de cercetare în etică aplicată și Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, organizează prima conferință națională de etică aplicată pentru studenți în perioada 4-5 iunie, 2020.
Problemele de etică aplicată sunt tot mai vizibile în societatea contemporană, iar etica aplicată a devenit o sumă de discipline tot mai specializate. Există o fascinație în fața complexității etice din domeniile medical, al afacerilor, al relațiilor internaționale, al cercetării militare, al presei etc. Posibilitățile de a modifica trupul uman prin noile biotehnologii ne trezesc uimire, dar și anxietate. Ce mai rămâne din ființa umană dacă vom ajunge să transferăm conștiința unei persoane în orice corp bionic? Cât de mult trebuie să renunțăm la modul nostru de viață confortabil pentru a rezolva problema încălzirii globale? Care va fi viitorul muncii dacă locurile de muncă vor fi în mare măsură preluate de roboți? Inegalitățile economice din ce în ce mai adânci sunt incompatibile cu respectarea drepturilor omului? Ce trebuie să facă țările în curs de dezvoltare, cum e cazul României, pentru a crea instituții echitabile?
Apel la contribuții
Îi invităm pe studenții de la licență, master sau doctorat, interesați de problemele de etică aplicată ale lumii contemporane, și în special ale societății românești, să trimită un abstract extins de 500 de cuvinte în următoarele arii tematice: Etică biomedicală; Neuroetică; Etica animalelor; Etica afacerilor; Etica presei; Etică socială și politică; Etica în conflictele internaționale; Etica mediului; Etica noilor tehnologii; Etica inteligenței artificiale; Etica digitală; Etica viitorului; Istoria eticii aplicate.
Vă rugăm să trimiteți două documente separate la următoarea adresa de email: ccea.info@filosofie.unibuc.ro Primul document trebuie să conțină numele, afilierea instituțională, adresă de email. Al doilea document trebuie să conțină abstractul anonimizat. Centrul de cercetare în etică aplicată va face eforturi pentru a acoperi parțial costurile de cazare și catering pentru participanți. Conferința se va încheia în seara de 5 iunie cu un eveniment social.
Comitetul științific
Emilian Mihailov (Universitatea din București)
Emanuel Socaciu (Universitatea din București)
Constantin Vică (Universitatea din București)
Mihaela Frunză (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj)
Bogdan Olaru (Academia Română, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”)
Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi)
Sursa: https://www.ccea.ro/cfa-conferinta-nationala-de-etica-aplicata/
de admin | feb. 3, 2020 | Anunturi, Call for papers
Philokalia is a collection of spiritual edification texts compiled by Sts Makarius of Korinth and Nikodemus the Hagiorite (first publication: Venice, 1782; started being published in Romanian in 1946). The collection, which is still used today in private and in public readings, especially during communal gatherings in Orthodox Christian Monasteries, is of specific interest to philosophers not only because it relates to some of the key texts in Orthodox Patristic literature on the soul, the heart and the unification of body and soul, but also because it illuminates key metaphysical issues in Orthodox Philosophy of Religion, such as the nature of divine energeiai and how they differ from ancient Greek and medieval concepts of illumination and union with God.
This special issue will be edited by a committee of specialists in the field led by Professor Viorel Vizureanu (Faculty of Philosophy, University of Bucarest, Romania), Professor Dan Chitoiu (Faculty of Philosophy, University of Iasi, Romania) and Dr. C. Athanasopoulos (Open University, UK). Contacts: Professor Vizureanu (vizureanu@yahoo.com) and Dr C. Athanasopoulos (cathanasop@googlemail.com) Deadlines: Send a short CV (of no more than 150 words) and an abstract (of no more than 300 words) of your contribution by April 1st, 2020 (extended deadline).
Full papers (of no more than 12,000 words) are due by 30.11.2020.
Further details here
de admin | oct. 17, 2019 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
The Faculty of Philosophy, University of Bucharest is calling for papers on the Philosophy of Philokalia for an issue dedicated to this topic.
Philokalia is a collection of spiritual edification texts compiled by Sts Makarius of Korinth and Nikodemus the Hagiorite (first publication: Venice, 1782; started being published in Romanian in 1946). The collection, which is still used today in private and in public readings, especially during communal gatherings in Orthodox Christian Monasteries, is of specific interest to philosophers not only because it relates to some of the key texts in Orthodox Patristic literature on the soul, the heart and the unification of body and soul, but also because it illuminates key metaphysical issues in Orthodox Philosophy of Religion, such as the nature of divine energeiai and how they differ from ancient Greek and medieval concepts of illumination and union with God.
The list of potential related topics below is indicative of the breadth and scope of potential contributions (and is by no means restrictive).
-Metaphysics and the Philokalia (nature of heart and nous, energeiai, God, process of deification; Nature and Mysticism in Philokalia; soul and death in Philokalia- the artificial and the natural in Philokalia)
-Epistemology and the Philokalia (ways of knowing God in Philokalia; ways of knowing the true self; relation of Freedom and Askesis to Knowledge; the role of the spiritual father in knowing God)
-Ethics and the Philokalia (ancient Greek Ethics and the Philokalic texts; Love and Eros in Philokalia; nepsis, compunction and freedom as preconditions of Ethics in Philokalia; the rope of spiritual father in doing good; protection of the Natural Environment and the role of Nature in salvation; Hesychastic Ethics ).
-Aesthetics and the Philokalia (ancient Greek aesthetic theories and the Philokalic texts; the Ethics and the Aesthetics of Philokalia; differences and similarities between Ethics and Aesthetics in Philokalia; Hesychastic Aesthetics).
-Political and Legal Philosophy and the Philokalia (ancient Greek political theories and monastic life and society in Philokalia; ways of transforming communities and social relationships through the Philokalic texts; culture and civilisation in Philokalia; equality, social freedom and political liberty in Philokalia; legality and morality in the Philokalic texts).
The Philosophy of Philokalia special issue will be published in the journal „The Annals of the University of Bucharest – Philosophy Series” (which is indexed by Web of Science (WoS) Core Collection’s Emerging Sources Citation Index – ESCI, EBSCOhost, Philosopher’s Index with Full Text, ERIH Plus, The Central and Eastern European Online Library – C.E.E.O.L and DOAJ; see for further info https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=1633). This special issue will be edited by a committee of specialists in the field led by Professor Viorel Vizureanu (Faculty of Philosophy, University of Bucarest, Romania), Professor Dan Chitoiu (Faculty of Philosophy, University of Iasi, Romania) and Dr. C. Athanasopoulos (Open University, UK).
Contacts: Professor Vizureanu (vizureanu@yahoo.com) and Dr C. Athanasopoulos (cathanasop@googlemail.com)
Deadlines: Send a short CV (of no more than 150 words) and an abstract (of no more than 300 words) of your contribution by February 1st, 2020. Full papers (of no more than 12,000 words) are due by 30.11.2020.
de admin | oct. 2, 2019 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
We have the pleasure to announce you that the deadline for submitting the abstracts for the International Conference “Cultural Heritage and Identities: Normative Perspectives, Sustainability and Global Governance” is extended until 20th of October.
The Faculty of Philosophy of the University of Bucharest via the Research Centre for the Study of Rationality and Beliefs, the UNESCO Chair in Inter-Cultural and Inter-Religious Studies and Public Reason Journal of Political and Moral Philosophy are pleased to launch the Call for Papers for the International Conference “Cultural Heritage and Identities: Normative Perspectives, Sustainability and Global Governance”. The conference will take place between 15 and 17 November 2019 at the Faculty of Philosophy. [1] Its main goal is to provide a platform for academic debate on heritage studies from an interdisciplinary perspective.
Description:
Over the course of the last few decades, heritage studies became a field of interdisciplinary research in its own right, with specific concepts and practices reflecting both its theoretical complexity, and the evolution of the legal and institutional landscape.
The notion of heritage is closely related to culture and identities, as individuals and social groups have a central role in selecting representative elements of tangible and intangible heritage to be safeguarded by national and international bodies. Heritage is, therefore, a normative concept, which combines cultural, spiritual, philosophical, political, national and economic values. In the context of globalization, as well as emerging new technologies and communication paradigms, the very notion of heritage is being constantly reconsidered and its approaches diversified. A noteworthy initiative is the 2003 UNESCO Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage which has established new standards for the definition of heritage and its protection. Moreover, not only is the representational dimension of heritage being reconsidered, but the social and political values attached to it become more and more prominent. Thus, policy-making with regard to heritage conservation and protection emphasises the importance of heritage for the sustainable development of communities by fostering tourism, creative industries, which, in the long run, impact on demographics, political institutions, social mobility and intergenerational solidarity. Last, but not least, the educational dimension of heritage conservation is equally important, since it is related to the transmission of values which legitimize various layers of identities.
Conference Topics:
General areas of interest include (but are not limited to) the following topics:
- Normative Perspectives: political values and cultural heritage;
- Ethics and heritage: cultural appropriation, intellectual property, sustainable development, societal impact of new medias and emerging technologies;
- Local and global perspectives on heritage: national, regional, trans-national identities, spiritual values and the challenges of globalization, evolution of identities;
- Philosophical implications and dilemmas generated: the social ontology of heritage definition, the phenomenology and ethics of identity formation in relation to elements of tangible and intangible heritage, social justice and heritage;
- Challenges of global governance in the field of heritage conservation and protection;
- Tangible and intangible heritage: conceptual maps, symbolic geographies, and the role of collective memory;
- Education and heritage: intergenerational value transmission, patriotism versus cosmopolitanism, metamorphoses of traditional museums;
- Digitisation and digitalization of cultural heritage: interactive creative industries, digital storytelling.
Information for Participants:
Contributions are expected from various areas of social studies and humanities, with a focus on interdisciplinary approaches, ethics and political philosophy. Both established researchers and PhD students are invited to send their presentation proposals in the form of abstracts not exceeding 500 words by 20th October 2019 at publicreason@filosofie.unibuc.ro. Along with the abstract, please send us your contact details: current affiliation, address and telephone number. Notifications of acceptance will be sent by 25 October 2019.
The organizers intend to publish a volume including articles inspired by the papers from the conference. Acceptance of the paper for the conference does not guarantee the inclusion of the article in the volume. We kindly remind you that by submitting the paper you implicitly agree to allow its publication in the conference proceedings.
For easier post-conference editorial work, it would be best if you would format your paper using Chicago 15style of reference, but this is not a formal condition for the publication.
Participation costs are not covered by the organizers. There is no participation fee.
Working languages of the conference: English and Romanian.
[1] This conference is organized with the occasion of the 20th anniversary of the UNESCO Chair in Inter-Cultural and Inter-Religious Exchanges. Within the Conference, there will be a special workshop dedicated to the topic “Cultural Heritage: New Forms, New Actors, New Identities. National, European and Cosmopolitan Perspectives”, under the framework of PATCULT („Platforma pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și nontangibil din România”, PN III-P1-1.2-PCCDA-2017-0686, 52PCCDI/2018, funded by UEFISCDI).
de Lilian Ciachir | mart. 13, 2019 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
Call for Papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
EDIȚIA A VII-A
(RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE
De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.
Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.
Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.
Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă / închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).
Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.
Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.
Deadline: 26 aprilie 2019.
Comunicarea rezultatelor
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 4 mai 2019.
Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.
Echipa de organizare
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
- Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
- Dr. Rodica Ivan-Hainz
Comitetul științific al conferinței
- Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
- Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
- Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
- Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
- Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea
