CfP: Rethinking Modernity – Transitions and Challenges

Call for presentations
Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas


According to the general historical perspective of philosophy, modernity refers to a large period of time that has its beginnings at the heart of the Renaissance and the age of Cartesian rationalism. At a first glimpse, modernity has been deeply rooted on the principle of subjectivity as the source of knowledge, senses, wills and actions. Therethrough, modern philosophy consecrated the perspective that the subject, depicted as the creative force capable to secure the order and the structure of knowledge – might perform cultural, social and political actions by engaging ideals prescribed both by the power of reason – for Early Modernity – and by the association of intellective and sensitive capacities – for Late Modernity. However, this rigorous and systematic approach of modernity became later on complicated, suffering certain transitions and amendments raised especially by Nietzsche’s and Heidegger’s philosophical works, challenging “modern theories” to embody a new way of thinking for which traditional “fundaments” should be absent. This new understanding which became symptomatic for postmodernist philosophers considered modernity as:

  1. A historical homogenous era, dominated by the ideal of a historical evolution of human thought as a continuous vision on temporality, strengthened by the use of reason as an infallible source of knowledge;
  2. An ethos determined by a nomological order prescribed by reason considered as a fundamental source to access principles;
  3. A self-legitimation of scientific knowledge, in the spirit of Thomas Kuhn.

However, as Rossi claims in his Comparison between modern and postmodern ideas (1989), we cannot tackle the multiple understandings of modernity and its cognitive approaches without evaluating the impact of Bacon’s “idols”, that reflected, in the spirit of the beginning of modernity, reductive and illusionary images. In fact, debates referring to the use of reason, the complexity of the subject, the ambiguity of sciences and the contribution of technology to the new spirit of our era are not “dogmatic”, as postmodernism rather claimed. Such debates reflected a deep awareness of the historical and social continuous dynamics that created multiple – and sometimes, contradictory – conditions for different philosophical traditions, that have not been excused of transitive processes, conceptual challenges and critical clashes, complicating any hermeneutical attempt of deconstructing modernity as a whole (as Derrida or Gadamer rightfully observed). Transitivity capacitates not only cultural realms, values and norms, but also logical relationships that engage core-notions such as identity, equality, temporal succession, spatial movement. These transitions affect the power of discourses and propositional knowledge to prescribe the norms and values of truth.

The linguistic analysis has been challenged to address those changes that take place between an active and a passive propositional knowledge. In the generative grammar of Noam Chomsky, transformation is an operation capable of projecting a syntactic structure in terms of another syntactic structure. As communication has been reshaped, spirituality faced, at its turn, new milestones, partially impacting the rise of capitalism and the ascetical value of work, as Weber would argue. Religious modernity reflects the Christian heritage facing modern andcontemporary manifestations of culture and science, whereas the Jewish modernism of the 19th century accelerates social and cultural changes of modern European societies.

As Early and Late Modernity dispute their authority on different ideologies – Rationalism, Enlightenment, Romanticism – and cultural revolutions – from which the Renaissance and the Rise of the Protestant Reform are the most notorious – artistic modernity and the 19th century confront the rise of authoritarian regimes and the effects of the Industrial Revolution: Baudelaire, in the name of artistic modernity, and the tradition of the Frankfurt School, in the name of post-industrial societies, are the most reputed figures that explained this particular historical time.

Last, but not least, this social and political dynamics reframed the centres and peripheries of the modern world. Imm. Wallerstein indicated the role played by economic processes in creating the system of global economy which is still active nowadays and which is based on a complex balance between states of the centre and those belonging to the periphery. This system is dominated by the extension of a central influence that creates a pole of trends, values and beliefs that are widespread progressively by engaging mimetic reactions of underdeveloped communities facing the success of progressist societies. Modernity overcomes, therefore, a powerful wave of Western commitments that created the idea that modernity has, by all means, an Occidental paternity, and a holistic trend of centralising and uniformalising lifestyles, that made possible globalization.

Taking into consideration such aspects of transitions and challenges addressed to modern thought we invite you to take part at the international conference Rethinking Modernity – Transitions and Challenges. Participants are welcomed to submit papers that originally and creatively address topics from any philosophical area: Practical and theoretical philosophy, philosophy of culture, philosophy of art, ethics, aesthetics, philosophy of religion etc.

Considering the impact of the COVID-19 on education, philosophical trends and social challenges, we invite scholars and researchers to submit papers to a special panel on Modern responses to pandemic challenges.

Deadline: Participants are welcomed to submit the applications (abstracts of 300 words and a short narrative CV) by the end of 20th February at Evaluation results will be communicated by the end of February. The conference is scheduled on April 8, 2022.

CFP: Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

Special Issue of The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series:

Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series will devote its further issue to a special volume inspired by the most recent book of Stefan Lorenz Sorgner, We have always been cyborgs (Bristol University Press, 2021[1]). Sorgner’s account tries to highlight new perspectives on trans- and posthumanism, focused on three major thematic realms: Digital Data, Gene Technologies, and the Ethics of Transhumanism.

Authors interested in submitting their contributions for evaluation in order to be published in No 2, Issue 71, scheduled for 2022, are kindly asked to develop original articles, unpublished previously elsewhere, by following the editorial protocol of the journal[2], on the following, but not restricted, topics inspired by Sorgner’s book:

  • AI, brain-computer interfaces, genetic technologies, life extension
  • Critical aspects of transhumanism linked with digitalization
  • Human perfection, cyborgs, bio-enhancement, uploaded minds, immortality
  • Pessimistic and nihilistic turns of transhumanism
  • Norms, values and utopias inspired by transhumanism
  • Philosophical determinations of policy-making standards for contemporary digital culture and gene ethics
  • Personal and political interests in data collection
  • Panoptical effects of the virtual world
  • Bio-enhancement as key-solution to reduce violence and increase empathy and solidarity

Book reviews that critically address different hermeneutical insights of Stefan Lorenz Sorgner`s volume, We have always been cyborgs, are welcome, too.

Deadline and publication details

Articles and reviews should be submitted to the next e-mail addresses, and, by the 1st of September, 2022. After a process of double-blind peer review, articles will be scheduled for publication, forthcoming no later than November 1st, 2022.

The Annals of the University of Bucharest – Philosophy series, is a philosophical open-access research journal, published by the University of Bucharest, Faculty of Philosophy.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is a scholarly double blind peer reviewed journal. The journal publishes articles considered of relevance for those interested in the field of philosophy and is addressed both to the Romanian and international philosophical community, with a special accent on East- and Central-European area.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is devoted to the exploration of different topics of Philosophy.

Currently the journal is indexed by ESCI (Emerging Sources Citation Index – Web of Science), EBSCOhostPhilosopher’s Index with Full Text , ERIH PLUSCEEOLDOAJ.




After Justice: John Rawls’ Legacy in the 21st Century – CfP

University of Bucharest, 5 and 6 November 2021

Call for papers

Abstract submission new date: June 30, 2021.

“Justice is the first virtue of social institutions, as truth is of systems of thought.”

2021 marks the centennial of John Rawls’s birth and the 50th anniversary of A Theory of Justice’s publication. Rawls’s role in reviving substantial normative interrogations in political philosophy has long been acclaimed by moral and political philosophers, as well as by economists, political scientists, and legal theorists. Even while Rawls himself was rather reluctant to engage directly with ongoing critique of, or answers to, current events, much of the scholarship that he has inspired has massively extended his conceptual distinctions and insights, lines of argument, justificatory structures, and vocabulary, to cover increasing domains in the humanities and social sciences. Our conference explores the legacy of John Rawls and the various ways in which his philosophical thought can be used to understand the transformative political events and crises of the contemporary world that have brought a renewed set of interrogations and have changed the social and political landscape.

Keynote speakers
: Katrina Forrester (Harvard University), Rex Martin (University of Kansas), Bruce Haddock (Cardiff University), and Peri Roberts (Cardiff University).

We welcome all paper contributions addressing Rawls’ philosophical legacy, but are especially interested in the following range of topics:

  • Political philosophy:
    • Ideal vs. non-ideal theory (civil disobedience, structural injustice, racial and gender injustice);
    • Critiques of and alternatives to contractualism;
    • Normative ethics and normative political theory;
    • Methodology of normative reasoning in political philosophy (e.g., models of public reason and justification, thought experiments and political critique);
    • Democratic theory;
    • Pluralism and democratic institutions.
  • Social philosophy:
    • Debates about the constitutive elements of practices and institutions of justice (e.g, subject-matter of justice, types of distributive goods; individualism vs. holism);
    • Luck, equality of opportunity and social justice;
    • Social practices and social critique; new social movements: feminism, anti-racism and post-colonial studies, multiculturalism, environment;
    • Conceptual and normative analyses of the state, institutions, and rules and rule-following;
    • Critique of the capitalist Welfare State, Property-Owning-Democracy, Basic Income, Stakeholder Society, Pre-distribution versus redistribution.
  • Legal philosophy:
    • Natural law vs. legal positivism;
    • Constitutionalism and rule of law;
    • Global and international justice;
    • The genealogy of rights.
  • Moral philosophy:
    • Applied ethics and ethical theory;
    • Methodology of moral reasoning (e.g. reflective equilibrium, division of normative labor, burdens of judgment);
    • Meta-ethics, constructivism, intuitionism;
    • Moral psychology (e.g. the linguistic analogy, virtues of moral insight);
    • History of ethics and moral thought. Kant, Mill, Sidgwick.

The abstracts should be no longer than 500 words (including 4 to 5 keywords from the list of topics above) and should be sent to the following address: Please indicate your institutional affiliation alongside the abstract.

Due to the Covid-19 pandemic, the conference will be held online.

Important dates
Abstract submission: J̶u̶n̶e̶ ̶1̶5̶,̶ ̶2̶0̶2̶1̶, June 30, 2021.
Notifications: August 15, 2021.
Conference: November 5 and 6, 2021.

Global Justice Seminar, November 6, 2021: A roundtable on how to achieve fairness in the global COVID-19 vaccine distribution conducted by Thomas Pogge (Yale University).

Publishing opportunities
We intend to publish one special issue in Public Reason, and another one in the Annals of the University of Bucharest, Philosophy series. Depending on the papers, maybe also one special issue in Ethical Theory and Moral Practice.

The Scientific Committee members are Onora O’Neill (University of Cambridge), Catherine Audard (London School of Economics), Ovidiu Caraiani (University Politechnica of Bucharest), Adrian Miroiu (The National University of Political Studies and Public Administration), Adrian Paul Iliescu (University of Bucharest), Romulus Brâncoveanu (University of Bucharest), Eugen Huzum (Romanian Academy, Iasi Branch).

Convenors: Dorina Pătrunsu (University of Bucharest), Camil Pârvu (University of Bucharest), Andrei Poama (Leiden University), Nicolae Dobrei (The National University of Political Studies and Public Administration), Emilian Mihailov (University of Bucharest), Constantin Vică (University of Bucharest), and Radu Uszkai (The Bucharest University of Economic Studies).

Conferința națională online de filosofie teoretică pentru studenți, a patra ediție


Luni, 19 aprilie

ora 10: Maria-Floriana Gațe (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Evoluția conceptului de „pseudo-problemă” la Carnap și posibile semnificații

ora 12: Costel Cristian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Teza incomensurabilității la T. S. Kuhn în contextul filosofiei experimentale din secolul al XVII-lea

Marți, 20 aprilie

ora 10: Ecaterina Forij (Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea A. I. Cuza) – Time and temporality – A phenomenological and feminist approach

ora 12:  Radu-Cristian Andreescu (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca – Arta de peisaj și experiența timpului: trei momente

Miercuri, 21 aprilie, ora 10:

Bică Daian (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Natural properties at the heart of the scientific practice

Joi, 22 aprilie, ora 10:

Mihai Alexandru Petrișor (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Dialetheism, Kant și Hegel: ce facem cu limitele?

Vineri, 23 aprilie, ora 10:

Tudor Mărginean (Facultatea de filosofie, Universitatea din București) – Against mental causation as downward causation


„Locul virtual” de desfășurare al conferinței este Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa: În cazul fiecărei prezentări, discuțiile online au loc în ziua în care are loc prezentarea.


Conferința este dedicată studenților la licență și masteranzilor care fac studii de filosofie. Prezentările pot aborda teme de ontologie, metafizică, epistemologie, filosofia limbajului, filosofia minții, filosofia științei și a tehnologiei, filosofia logicii, filosofia religiei, filosofia acțiunii, etică teoretică ș.a. Sunt încurajate atât abordările specifice tradiției filosofiei analitice, cât și cele care se încadrează în tradiția fenomenologică.

A patra ediție a CNOFTS va avea loc în perioada 19-25 aprilie, având ca „loc virtual” de desfășurare Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică (aflat la adresa:

Cel mult 3 prezentări asincrone (sub forma unor înregistrări video de maxim 20 de minute sau a unor texte de maxim 5 pagini) vor fi publicate în fiecare zi de conferință, autorii fiind rugați să răspundă la întrebările puse în comentarii în ziua respectivă (la începutul zilei următoare secțiunea de comentarii a prezentărilor din ziua precedentă va fi închisă).

Dacă doriți să participați, vă rugăm să ne trimiteți până pe 10 aprilie un scurt rezumat (de cel mult o pagină) al prezentării pe care vă propuneți să o realizați, la adresa: filosofieteoretica[at]

O selecție va fi realizată de către profesorii din Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, urmând ca programul conferinței să fie anunțat până pe 12 aprilie.

Participanții vor fi rugați să ne trimită prezentările cu două zile înainte de publicarea acestora, potrivit programului conferinței.

Vacanța cu P4C – Filosofie pentru copii online

Vacanța cu P4C

Filosofie pentru copii online


6, 13, 20 și 27 aprilie 2021

O vacanță de primăvară atât de lungă!
Poate că n-ar cădea rău o oră de filosofie în fiecare zi de marți a săptămânii.

Ar fi ca și cum copiii ar privi casa, școala, orașul, lumea dintr-un loc despre care nu știau că există și în care au ajuns experimentând noi moduri de a călători. Cu această nouă privire, vor citi fragmente din înțelepciunea străveche, cărți ilustrate, basme, și vor forța granițele gândirii cercetând:
• Ce înseamnă să fii liber?
• Poți avea prieteni la distanță?
• Ce înseamnă să îți pese de celălalt?
• Cum distingi ceea ce crezi că știi de ceea ce știi cu adevărat?

Invit părinții să-și înscrie copiii la acest ciclu de 4 ateliere online de filosofie pentru copii, organizat de Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București.
• Atelierele vor avea loc în fiecare zi de marți din luna aprilie: 6, 13, 20 și 27, în intervalul orar 11.00 – 12.00.
• Toate atelierele se vor desfășura online – se va folosi aplicația Google Meet.

Lector univ. dr. Marin Bălan
Director al Centrului de Formare în Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universității din București

Cine se poate înscrie?
• Numărul de locuri: 25.
• Doar pentru elevi din clasele a III-a și a IV-a (în actualul an școlar 2020/21), din orice localitate, atât din țară, cât și din străinătate.
• Fără taxă de participare.

Cum se completează Formularul de înscriere?
Formularul de înscriere este completat de către părinte / tutore legal.
• Completarea Formularului se face prin scriere la calculator. Nu se vor lua în considerare formularele completate cu scris de mână.

Cum se fac înscrierile?
• Părintele / tutorele legal va trimite Formularul de înscriere completat prin e-mail, ca document atașat, la adresa:
• Răspunsul de acceptare sau de respingere va fi transmis în termen de o zi de la data primirii formularului de înscriere.
• Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
• Nu se admit contestații.

Când se fac înscrierile?
• Perioada de înscriere: 1 – 4 aprilie 2021.
• Dacă rămân locuri disponibile la data de 4 aprilie, perioada de înscrieri se va prelungi cu cel mult două zile.
• Dacă cele 25 de locuri vor fi ocupate mai devreme de 4 aprilie, înscrierea se va sista. Automat, solicitările trimise după sistarea înscrierilor nu vor mai fi luate în considerare.

Precizări privind confidențialitatea datelor personale
• Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării programului de filosofie pentru copii online „Vacanța cu P4C” din luna aprilie 2021 și nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele copiilor înscriși.
• Considerăm că toate persoanele implicate (copii, cadre didactice și părinți / tutori) ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (e-mail, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind programului de filosofie pentru copii online din luna aprilie 2021.

Părinții / tutorii legali sunt rugați
• Să nu modifice programul copiilor, după efectuarea înscrierilor, astfel încât aceștia să nu mai poată participa la activitățile școlii de vară.
• Să asigure condițiile tehnice necesare desfășurării activităților online, în primul rând, calculator / laptop / tabletă și internet.
• Să permită ca, în timpul atelierelor online ale școlii de vară, camera video să rămână permanent deschisă.
• Să asigure hârtie și instrumente de scris, creioane colorate pentru fiecare atelier.
• Să supravegheze copiii în timpul desfășurării atelierelor.

Alte precizări
• Acest ciclu de ateliere de filosofie pentru copii nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
• Diplomele de participare vor fi decernate copiilor prezenți la toate atelierele programate. Vor fi trimise prin e-mail ca document atașat.


IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice UB & Facultatea de Filosofie a Universității din București


Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenbruger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbatea  acestei teme în cadrul fonferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 15 mai 2020 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 30 Aprilie. În funcție de măsurile luate la nivelul Universității din București pentru prevenirea răspândirii COVID19, organizatorii conferinței iau în calcul posibilitatea de a desfășura conferința online (pentru un număr mai mic de 30 de participanți) sau de a muta evenimentul în toamnă, în luna octombrie (pentru un număr mai mare de 30 de participanți). Vom reveni cu informații referitoare la forma de desfășurare a conferinței la începutul lunii mai, respectând condițiile impuse de autoritățile competente pentru desfășurarea activităților educaționale la acel moment.

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2020.

Conferința se va desfășura pe data de 15 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz