LANSARE DE CARTE – CORNEL MORARU, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale (Eikon, 2022)

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o nouă prezentare de carte, în seria Lansărilor critice, proiect inițiat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Astfel, joi, 6 aprilie, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, CCIIF vă propune o lansare de carte însoțită de un dialog filosofic între prieteni critici și nu numai, plecând de la volumul lui Cornel-Florin Moraru, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale, apărută la Editura Eikon în 2022. Evenimentul va începe la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Dr. Ștefan Bârzu. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam și Lect. Univ. Dr. Constantin Vică.

Prezentarea volumului în viziunea autorului

„Încă de la formarea sa ca disciplină autonomă în secolul al XVIII-lea, estetica s-a dorit o știință ce studiază sistematic un tip aparte de cunoaștere, diferit de cea teoretică, pe care l-am putea numi „cunoaștere sensibilă”, „cunoaștere intuitivă” sau „cunoaștere artistică”. Dar, o dată cu trecerea timpului și cu desprinderea din ce în ce mai netă a conceptului de știință de cel de artă, programul esteticii și obiectul său de studiu să se reconfigureze și, în ultimă instanță, să se schimbe.

Așa se face că, de la o „știință a cunoașterii sensibile”, cum era gândită de către Alexander Baumgarten, sau „sistem al artelor frumoase”, cum era gândită de Charles Batteux, estetica a ajuns să devină, în zilele noastre, mai degrabă un efort rapsodic de înțelegere a practicilor artistice din ce în ce mai diverse și heteronome ale artelor contemporane. O dată cu această schimbare, unitatea metodologică și tematică a esteticii moderne a început să se pulverizeze într-o sumedenie de estetici particulare, cum at fi „estetica cotidianului”, „estetica acceleraționistă”, „estetica organizațională” ș.a.m.d.

Pe de altă parte însă, în măsura în care estetica filosofică, prin schimbarea obiectului său de studiu și a programului inițial, se apropie din ce în ce mai mult, uneori până la confuzie, de discipline precum teoria artelor sau istoria artei contemporane, noi direcții de cercetare apar, din zona științelor, ce preiau programul esteticii moderne, gândită ca știință a cunoașterii sensibile. Aceste noi direcții științifice de cercetare în estetica filosofică constituie tema principală a cărții de față, în care îmi propun să arăt că există o „continuitate în disonanță” între programul esteticii moderne și studiile apărute în ultimele decenii în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, teza principală pe care o argumentez este aceea că, între tratatele întemeietoare ale esteticii moderne și studiile de avangardă din estetica științifică actuală, există o continuitate în ceea ce privește conceptele fundamentale și coordonatele programatice de lucru, chiar dacă cele două categorii de cercetări se află în paradigme diferite de înțelegere a științei.

Pentru a susține această teză, analizez genealogic două dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne – cel de imitație și cel de geniu –, urmărindu-le evoluția de-a lungul istoriei filosofiei și scoțând în evidență constantele conceptuale ce s-au păstrat de-a lungul timpului, indiferent de paradigma hermeneutică în care au fost tratate. Pe această cale, putem trasa un „fir roșu” de-a lungul istoriei, care leagă în mod direct, conceptele fundamentale ale esteticii moderne de tematizările actuale din neuroestetică și estetica inteligenței artificiale, dovedind astfel și descendența celor din urmă din primele.” Cornel-Florin Moraru

Despre autor

Autorul cărții, Cornel-Florin Moraru este doctor în filosofie, filolog clasicist și jurnalist cultural specializat în filosofie și neuroștiințe. Predă filosofia artei, estetică, istoria filosofiei și etică academică la UNArte din București. Ca jurnalist cultural, Cornel este realizatorul emisiunii Izvoare de filosofie, difuzată de Radio România Cultural, singura emisiune dedicată filosofiei din peisajul radiofonic românesc. A activat în ultimii 12 ani ca organizator de concerte și DJ, cu numele de scenă Chesarion. De asemenea, Cornel este membru fondator al Blazing Vibez Soundsystem, crew de DJi specializați în muzica reggae și dancehall din România.

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/publicistica-eseuri/1337-turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane.html

Un interviu complet, relevant pentru prezentarea volumului, poate fi audiat integral accesând site-ul personal al autorului: https://cornelmoraru.ro/project/turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane/

Concursul Bio-Based Innovation Student Challenge Europe

Competiția este deschisă echipelor de studenți din toată Europa, pentru a stimula antreprenoriatul și excelența. Programul oferă echipelor de studenți oportunitatea de a practica antreprenoriatul adresând soluții relevante de tip bio-economie din domeniul tehnologic, mediu, sau alte provocări sociale.

Competiția se organizează în două etape:
  • faza națională (site național)
    • înregistrarea preliminară a echipelor (aici) – termen 20 aprilie 2023
    • trimiterea proiectelor – termen 10 iunie 2023
    • desemnarea câștigătorilor etapei naționale – 31 mai 2023
  • faza europeană (informații aici)
    • proiectul național câștigător va intra în competiția europeană
    • evaluarea acestora începe în 14 iulie iar câștigătorii vor fi desemnați în septembrie
Premiul cel mare este în valoare de 5000 de EUR.
 
Documente importante:
  • Reguli de participare: aici
  • Template dosar concurs: aici
  • Ghid pentru prezentare: aici
  • Template prezentare: aici
În România, programul este implementat de USAMV Cluj-Napoca. Mai multe informații despre program și modul de participare găsiți la: https://bisc-e.eu/

Profesori de la Facultatea de Filosofie participă la dezbaterea „Etica în momente de criză și schimbare profundă”, 6 aprilie 2023

Profesori de la Facultatea de Filosofie participă la dezbaterea „Etica în momente de criză și schimbare profundă” din 6 aprilie 2023, ora 15.00.
Dezbaterea este organizată de Universitatea din București și beneficiază de prezența domnului Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, și a domnului Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Filosoful Peter Sloterdijk: „Până la urmă, am devenit şi noi nişte şobolani alergători”, de Cristian IFTODE

Cristian Iftode, conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității București, scrie despre întâlnirea cu  Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.


În weekendul 17-19 februarie, care a marcat deschiderea anului în care Timişoara va fi capitală culturală europeană, Universitatea de Vest l-a avut ca oaspete pe Peter Sloterdijk, unul dintre cei mai importanţi şi dezbătuţi filosofi şi teoreticieni ai culturii din zilele noastre. Sloterdijk a susţinut în aula mare a UVT conferinţa „Câteva gânduri despre Europa de azi”, a participat la un dialog public cu regizorul Andrei Ujică despre începuturile fotografiei şi ale filmului1, iar apoi i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al universităţii bănăţene.

Acest început sec, gazetăresc, e aproape un afront faţă de unul dintre marii stilişti al limbii germane, autor a peste patruzeci de cărţi, multe dintre ele de dimensiuni monumentale. „Sunt un romantic târziu dotat cu motoare grafomane suplimentare”, nota Sloterdijk la un moment dat, în stilul său ironic şi ambivalent, practicând o scriitură inclasabilă, aflată la intersecţia dintre filosofie, eseu şi literatură, în dispreţ faţă de grija filosofilor de formaţie analitică de a recurge la un limbaj conceptual cât mai precaut şi neutru. Rivalizând în spirit şi erudiţie doar cu figuri de anvergura unui Nietzsche sau Foucault, Sloterdijk pare un Nietzsche de secol XXI, dar unul care ştie să se reţină, să-şi dozeze revolta, mierea şi veninul. Pe scurt, un Nietzsche care a ales să nu înnebunească, dacă aşa ceva poate fi o alegere2. Sloterdijk a ştiut să-şi convertească furia tinerească de după mai ’68 în mândrie intelectuală (thymos) şi critică pe mai multe registre a culturii prezentului, a modernităţii, a teoriei critice înseşi. Într-un timp în care vedetele intelectuale mondiale nu prea mai vin din domeniul filosofiei – consecinţă directă a felului în care este, astăzi, concepută şi finanţată cercetarea filosofică –, gânditorul german pare a fi unul dintre ultimii „grei”, o personalitate aflată în miezul dezbaterilor culturale şi politice europene din ultimele decenii.

Opera sa de dimensiuni impresionante intimidează, la prima vedere. Însă ea poate fi ordonată pe trei direcţii principale, pe care le putem denumi utilizând chiar concepte marca Sloterdijk, el făcând parte din ilustra tradiţie a filosofiei care nu se mulţumeşte să analizeze concepte, ci creează unele noi. Fără a neglija scrierile estetice, e vorba despre: psihopolitică, antropotehnică şi sferologie. Cum, la fel ca în artă, nimic nu e absolut nou în filosofie, aceste direcţii de cercetare se cuvin înţelese ca o revizitare şi completare a unor demersuri aparţinând unor figuri filosofice decisive pentru formarea intelectuală a gânditorului german. Psihopolitica introduce noi coordonate şi teme de reflecţie pornind de la felul în care Foucault înţelegea biopolitica, antropotehnica reprezintă o reevaluare a eticii şi asceticii filosofice pe urmele lui Nietzsche, iar sferologia se doreşte a fi acea filosofie a spaţiului menită să completeze fenomenologia timpului elaborată de Heidegger în Ființă și timp.

Sursă și continuare articol: https://www.scena9.ro/article/filosof-peter-sloterdijk-timisoara-interviu 

Vizită la Universitatea de Stat din Erevan

Lect. univ. dr. Laurențiu Marius Gheorghe, prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, conf. univ. dr. Elina V. Asriyan, prof. univ. dr. Alexander Markarov și Lilian Ciachir

Lilian Ciachir, prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, prof. univ. dr. Artur Ye. Mkrtichyan, prof. univ. dr. Arthur V. Atanesyan și lect. univ. dr. Laurențiu Marius Gheorghe

Lilian Ciachir, lect. univ. dr. Laurențiu Marius Gheorghe, conf. univ. dr. Alexan S. Baghdasaryan, prof. univ. dr. Viorel Vizureanu și prof. univ. dr. Alexander S. Manasyan

În perioada 27-31 martie 2023, o delegație condusă de prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, decanul Facultății de Filosofie a Universității din București a realizat o vizită oficială la Universitatea de Stat din Erevan, Armenia.

Din delegație au mai făcut parte lect. univ. dr. Laurențiu Marius Gheorghe, responsabil Erasmus al Facultății de Filosofie și Lilian Ciachir, coordonator al Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Facultății de Filosofie.

Membrii delegației s-au întâlnit cu conf. univ. dr. Elina V. Asriyan, Prorector pentru Probleme Academice și cu prof. univ. Dr. Alexander Markarov, Directorul Departamentului de Cooperare Internațională de la Universitatea de Stat din Erevan.

De asemenea, în cadrul vizitei au avut loc întâlniri cu reprezentanții Facultății de Filosofie și Psihologie (conf. univ. dr. Alexan S. Baghdasaryan, Decan, prof. univ. dr. Alexander S. Manasyan, Catedra de Istoria Filosofiei), ai Facultății de Sociologie (prof. univ. dr. Artur Ye. Mkrtichyan, Decan, prof. univ. dr. Arthur V. Atanesyan, Șeful Catedrei de Sociologie Aplicată), ai facultății de Economie și Management (prof. univ. dr. Hayk L. Sargsyan, Decan, conf. univ. dr. Karlen G. Khachatryan, Șeful Catedrei de Management și Business, conf. univ. dr. Anna H. Hakobjanyan, Catedra de Management și Business).

Discuțiile s-au axat pe intensificarea colaborării la nivel academic și de cercetare dintre parteneri, un loc principal ocupându-l implementarea de programe de mobilitate academică care să conducă la diplome comune.

Apel la contribuții pentru conferința „The Evolutionary Origins of Speech Acts”

Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin Departamentul de Filosofie Teoretică (DFT) și Centrul de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei (CELFIS) organizează conferința „New Work in Understanding the Kuleshov Effect”. Mai multe detalii pot fi aflate si la link-ul: https://philevents.org/event/show/109005

Evenimentul este programat pentru data de 17 mai 2023, între orele 10:00 și 20:00, ora locală. Prezentările vor ține 30 de minute, fiecare fiind urmată mai apoi de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute de asemenea.

Conferința se va desfăşura în regim hibrid, astfel prezentatorii au oportunitatea să-și aleagă dacă doresc să susțină prezentări față în față sau în regim online (în primul caz, aceștia vor beneficia de un public prezent fizic, dar în același timp prezentarea va fi transmisă și participanților online).

Vor susține prelegeri invitate Mitchell Green (U. Connecticut), Bart Geurts (Radboud U.), Mircea Dumitru (U. Bucureşti), Krisztina Orban (Tubingen U.) şi Ladislav Koren (U. Hradek Kralove).

Apel la contribuții:

Încurajăm cercetătorii la toate nivelurile să contribuie cu rezumate legate de abordări recente ale originii actelor de vorbire. Rezumatele pot fi redactate în limba engleză, și nu pot depăși 300 de cuvinte (excluzând referințele bibliografice). Vă rugam adăugați 1-3 referințe bibliografice principale, și 1-5 cuvinte-cheie.

Rezumatele care vor fi luate pe deplin în considerare sunt cele trimise înainte de data de 17 aprilie 2023, către următoarea adresă de e-mail: andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro . Titlul mesajului trebuie să fie „Speech acts, abstract submission”, iar formatul fișierului să fie de tipul Word sau PDF.

Toate rezumatele trimise vor fi trecute printr-un proces de evaluare de tip blind peer review, realizat de către un comitet de evaluare științifică locală. (Astfel, rugăm ca datele de identificare să fie menționate în corpul mesajului electronic, iar rezumatul să fie lăsat anonimizat.) Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.

Alte detalii:

Pentru orice fel de alte întrebări, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro . De asemenea, tot la această adresă vor fi realizate și înscrierile (sau prin RSVP via PhilEvents), până în data de 14 mai 2023, pentru a putea primi detaliile de conectare Zoom pentru eveniment.

Conferința este realizată cu sprijinul studenților masteranzi ai programului „Mind the Brain”, în domeniul științei cognitive, din cadrul Departamentului de Filosofie Teoretică, din cadrul Universității București. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/

Evenimentul este posibili și prin sprijinul studenților ce își urmează stagiul de practică de specialitate în cadrul Centrului de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei (CELFIS). Mai multe informații referitoare la activitatea CELFIS pot fi găsite pe pagina: https://www.facebook.com/profile.php?id=100063082908977 . Alte înregistrări ale evenimentelor care au avut loc deja sunt disponibile pe canalul de Youtube al Departamentului de Filosofie Teoretică (DFT): https://www.youtube.com/channel/UCOgUq3dN8CXI4L6DhZT1f_Q