ORAR / TIMETABLE

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Prof. dr. Cristian Iftode, invitații lui Daniel Nica la Dezbaterile VERSUS de la Institutul Cultural Român în 08 aprilie 2025

de | mart. 15, 2025 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

Dezbaterile VERSUS, organizate de profesorul Daniel NIca la Institutul Cultural Român, continuă! Pe 8 aprilie, vom discuta despre un subiect fundamental al filosofiei: Adevărul. Sub titlul „Un adevăr vs Mai multe adevăruri”, profesorii Mircea Dumitru și Cristian Iftode – un filosof analitic și unul continental – vor încerca să răspundă la întrebarea: Adevărul este unic sau există mai multe adevăruri? O discuție ce promite să adâncească înțelegerea noastră despre acest concept esențial. Vă așteptăm cu drag să fiți alături de noi!

Universitatea din București, prima universitate din România în topul QS by Subject 2025 în 5 domenii, Lingvistică, Limbi moderne, Filosofie, Informatică și Tehnologia informației și Chimie

de | mart. 13, 2025 | Actualitate, Anunturi

Universitatea din București (UB) este, conform celui mai recent clasament realizat de Quacquarelli Symonds (QS) și publicat astăzi, 12 martie 2025, prima universitate din România în ceea ce privește cinci domenii, Lingvistică, Limbi moderne, Filosofie, Informatică și Tehnologia informației și Chimie. La ediția din 2025, topul QS by Subject evidențiază performanțele a 1.730 de universități.

La nivel internațional, Universitatea din București se regăsește în intervalul 201 – 250 în domeniile Lingvistică și Limbi moderne, în intervalul 201 – 225 în domeniul Filosofie, în intervalul 501 – 550, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în domeniul Informatică și Tehnologia informației, precum și în intervalul 601 – 700, alături de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie „Politehnica” București, în domeniul Chimie.

La nivel național, Universitatea din București este singura universitate prezentă în domeniile Lingvistică și Filosofie.

De asemenea, este de menționat și prezența, pe locul al doilea la nivel național, a Universității din București, în domeniile Matematică (în intervalul 301 – 350 la nivel mondial) și Fizică (în intervalul 501 – 550 la nivel mondial).

Pe baza acestor rezultate, clasamentul QS World University Rankings by Subject poziționează Universitatea din București în trei dintre cele cinci domenii fundamentale în intervalul 501-550 la nivel internațional: Arte și Științe Umaniste, Științele naturii și Științe sociale și Management.

Topul QS World University Rankings by Subject analizează performanțele universităților pe baza unor indicatori precum reputația academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputația în rândul angajatorilor, impactul și calitatea lucrărilor publicate de cercetători și cadre didactice (h-index), dar și eficiența colaborărilor interinstituționale (IRN). Mai multe detalii cu privire la metodologia clasamentului QS by Subject pot fi accesate aici.

Sursa: https://unibuc.ro/universitatea-din-bucuresti-prima-universitate-din-romania-in-topul-qs-by-subject-2025-in-5-domenii-lingvistica-limbi-moderne-filosofie-informatica-si-tehnologia-informatiei-si-chimie/ 

Ne-a părăsit Profesorul George Bondor

de | mart. 12, 2025 | Actualitate, Anunturi, Decese

George BONDOR

1972-2025

Cu adâncă tristeţe, Facultatea de Filosofie anunţă decesul confratelui nostru profesor univ. dr. GEORGE BONDOR de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unul dintre cei mai reputaţi specialişti în hermeneutică filosofică, fenomenologie şi filosofia lui Nietzsche din spaţiul culturii române. Plecat dintre noi la doar 53 de ani, profesorul George Bondor lasă în urmă o operă filosofică importantă, din care amintim volumele Dansul măștilor. Nietzsche și filosofia interpretării (Humanitas, 2008; Spandugino, 2020 – Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române), Dosare metafizice. Reconstrucție hermeneutică și istorie critică (Editura Universității „Al.I. Cuza”, 2013) sau lucrările colective coordonate Imagine şi text (în colaborare cu Cristian Nae, Editura Universității „Al.I. Cuza”, 2012), Sensuri ale corpului (Editura Universității „Al.I. Cuza”, 2011) şi Fenomenologia lumilor intermediare. Treceri și portaluri în spațiul virtual (în colaborare cu Ioan Mateiciuc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, 2024). George Bondor a fost redactor-șef al revistei Timpul (2015-2017), editor fondator al revistei Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy, director științific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică de la UAIC şi director al şcolii doctorale de filosofie de la aceeaşi universitate ieşeană (2017-2020).

În calitate de colaboratori ai profesorului George Bondor în diverse proiecte academice, cadrele didactice de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti vor păstra mereu amintirea unui intelectual de elită, a cărui rigoare academică exemplară era dublată de blândeţe, tact şi generozitate. George Bondor a fost editorul invitat al următorului număr pe 2025 al revistei Annals of the University of Bucharest – Philosophy Series, cu un dosar special consacrat gândirii lui Nietzsche, pe care l-a finalizat cu doar câteva săptămâni înainte de tragica sa dispariţie.

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, invitat la Radio România Cultural în cadrul emisiunii Credință și cunoaștere din 09.03.2025

de | mart. 10, 2025 | Actualitate, Anunturi, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a fost în direct duminică, la ora 23:30, la Radio România Cultural, în emisiunea Credință și cunoaștere, realizată de Cristian Curte, vorbind pe tema Ortodoxie și democrație.

În conștiință noastră de oameni post moderni s-a înrădăcinat o idee, care e destul de recenta – aceea a separației totale dintre sfera religioasa și sfera publica. De vreme ce Romania e un stat laic, spun mulți, în paranteza fie spus, nu au dreptate, tara noastră nu e laica, ci neutra religios, atunci credință nu poate fi publica, ci în inima fiecăruia. Aud destul de des că eu am credință în inima mea, implicit că e o impietate vecina cu impudoarea exhibarea ei. Pe cale de consecință orice alăturare intre religie și politica e nu doar dăunătoare statului, ci și credinței. Cu toate acestea exista încă din zorii creștinismului o raportare a credinței la sfera politica. Mântuitorul însuși discuta cu ucenicii despre taxe și stăpânirea romana, spunându-le să îi dea Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, iar lui Pilat din Pont îi spune că împărăția Lui nu e din lumea aceasta. Adică Hristos are în vedere o separare intre cele doua sfere, care, prin însăși definirea ei, implica o forma de teologie politica sau de politica a teologiei. Venind în prezent, pentru că ortodoxia este la noi confesiunea majoritara, adesea s-au născut întrebări legate de compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre ortodoxie și modernitate sau mai direct dintre ortodoxie și sistemul democratic. Pentru a mă și ne lamuri daca exista sau nu aceasta compatibilitate am invitat în aceasta seara la microfon un profesor de filosofie. Dl Laurențiu Gheorghe este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, une preda filosofie politica și etica, iar pe lângă licență în filosofie are și una în teologie ortodoxa.

https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/credinta-si-cunoastere/ 

VIRAL-D. Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

de | mart. 10, 2025 | Actualitate, Anunturi, CCEA, Conferences, Conferinte

VIRAL-D

Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D – un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. Conferințele au loc în fiecare joi, de la ora 16.00, la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (amfiteatrul Mircea Florian, etaj 1, Splaiul Independenței 204). Programul detaliat poate fi consultat mai jos.

Într-o perioadă în care platformele online și algoritmii care dau prioritate conținutului viral pot amplifica indignarea morală și potența polarizarea socială, VIRAL-D își propune să identifice resurse științifice, alături de posibile soluții, pentru protejarea integrității democrației și a relevanței discursului public. Rețelele sociale și algoritmii modelează intens viața democratică, acțiunea colectivă și dezbaterea publică, iar VIRAL-D va explora complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online și reliefând consecințele reale asupra democrației.

Proiectul reunește specialiști în etică aplicată, filosofie, științe politice, psihologie, informatică, sociologie și științele comunicării de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Glasgow, Academia Română, Universitatea Politehnica București și, mai ales, Universitatea din București. Printre invitații săptămânali se regăsesc rectorul UB, sociologul Marian Preda, și vicepreședintele Academiei Române, filosoful și logicianul Mircea Dumitru, care va deschide seria conferințelor.

În cadrul discuțiilor VIRAL-D, participanții vor explora teme precum rolul algoritmilor utilizați de rețelele sociale în amplificarea indignării morale și a dezinformării, implicațiile propagandei computaționale asupra opiniei publice, felul în care supraîncărcarea informațională și „camerele de ecou” contribuie la fragmentarea spațiului public, la clivaje sociale și la erodarea încrederii în instituții, dar și modalitățile prin care actorii statali sau non-statali pot influența campaniile de dezinformare, prin tehnologii autoritare, de tipul platformelor sociale centralizate. De asemenea, se va discuta despre reputația expertizei științifice în dezbaterile publice, despre efectele re-oralizării digitale asupra convingerilor moral-politice și despre modul în care dinamica digitală actuală modelează procesele democratice și coeziunea socială.

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, e dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele lor – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council, avataResponsibility, și două proiecte europene Horizon, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației digitale contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Prin seria de conferințe VIRAL-D, Universitatea din București își reafirmă angajamentul de a încuraja dezbaterea și cooperarea în înțelegerea provocărilor societății actuale, contribuind la formarea cadrului de reflecție și analiză al impactului tehnologiilor digitale asupra democrației, într-un context în care persoanele, cetățenii, dar și procesele electorale din România sunt tot mai sensibile la influențele mediului online.

Participarea este deschisă tuturor celor interesați de studiul aplicat, argumentat și științific, al impactului tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale asupra democrației și societății românești: studenți, cercetători, organizații neguvernamentale, jurnaliști etc. Pentru informații privind fiecare întâlnire, vă invităm să accesați săptămânal paginile de Facebook, Instagram și site-ul CCEA.

Programul conferințelor (toate încep la ora 16.00)

13.03.2025:
Mircea Dumitru (Academia Română, Vicepreședinte al Academiei Române)
Știință, adevăr, democrație. O relație tensionată?

20.03.2025:
Camil Pârvu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București)
Asimetrii epistemice, polarizare politică și paradoxul democratizării digitale a expertizei

27.03.2025:
Cristina Voinea (Universitatea din Oxford)
Rețelele sociale și criza morală a democrației

03.04.2025:
Bogdan Oprea (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București)
Aceasta nu este manipulare! Despre tehnologiile digitale și cum au perturbat alegerile prezidențiale din 2019 și 2024

17.04.2025:
Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București)
Micro-momente, macro-efecte: temporalitățile digitale ale discursului public

08.05.2025:
Marian Preda (Facultatea de Sociologie, Rector al Universității din București)
Riscuri, inechități și clivaje în democrația de supraveghere digitală

15.05.2025:
Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății

29.05.2025:
Mona Simion (Universitatea din Glasgow)
Dogmatism și dezinformare

05.06.2025:
Constantin Vică & Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare

Premiul Rațiu pentru cercetare istorică 2025 – Apel pentru lucrări!

de | mart. 5, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, ERASMUS, Scoala Doctorala, UNESCO Chaire

Ești student la master sau doctorat în Istorie, Drept, Studii Europene, Studii Politice, Filosofie sau Sociologie? Ai o pasiune pentru trecut și vrei să contribui la o mai bună înțelegere a istoriei? Atunci aceasta este ocazia perfectă pentru tine!

Premiul Rațiu pentru cercetare istorică își propune să sprijine tinerii cercetători care analizează evenimentele trecutului într-un context critic și comparativ. Vrem să încurajăm gândirea analitică, să susținem lucrările care provoacă dezbateri și să aducem istoria mai aproape de realitățile prezentului.

Ce poți cerceta?

  • Propaganda și politizarea istoriei în perioade de criză – Cum a fost folosit trecutul pentru manipularea opiniei publice și consolidarea puterii politice?
  • Criză, memorie colectivă și reziliența societății – Cum influențează narațiunile istorice modul în care societățile reacționează la provocările actuale?

Ce câștigi?

  • 350 de euro și publicarea eseului tău pe platformele Rațiu Forum și LSE IDEAS.
  • Oportunitatea de a-ți prezenta cercetarea în cadrul Atelierului de Istorie Rațiu Forum (Turda, 16-18 mai 2025).

Calendar

  • 2 aprilie – Trimite un rezumat al lucrării tale (max. 250 de cuvinte) la mihaela.bidilica@ratiudemocracycenter.org
  • 6 aprilie – Vei primi confirmarea și o invitație la o întâlnire online cu organizatorii
  • 2 mai – Deadline pentru trimiterea lucrării finale
  • 3-7 mai – Selecția și anunțarea câștigătorului

Eseurile pot fi redactate în română sau engleză, dar e important să poți comunica fluent în engleză, deoarece evenimentele se vor desfășura în această limbă.

Pentru detalii accesați anunțul oficial